Page 17 - 1962-06

m c. osra-.Ueva

PROLETARI VIN TOATE TARILE, U N IŢI-V A ! Decrete ale Consiliului de Sfat

prirind înfiinţarea Ministerului Invătămîntului
ii a Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arta

Si noi avem condiţii 8 ©sls*ea, I a M o s c o v a a d e l e g a ţ i e i Prin decrete ale Consiliului de Stat mîntidui funcţionează ca organe con- Consiliul teatrelor, Consiliul muzicii,
I» a! R.P. Roniînc, în locul actualului suMative consiliile: învăţâmîntului de Consiliul artelor plastice, Consiliul a-
rom în e ca re va p a rticip a Minister aî Invăţămîntuiui şi Culturii cultură generală; invăţămîntuiui pro­ şezăminlelor culturale, Consiliul pentru
pentru aplicarea iniţiativei au fost înfiinţate Ministerul Invăţă- fesional şi tehnic; invăţămîntuiui su­ răspîndirca cunoştinţelor cultural-ştiin-
Ia C osisfâiu ir e a r e p r e z e n ta n ţilo r mintului şi Comitetul de Stat pentru perior. ţificc, Consiliul cinematografiei, Cori-:
Colectivul nostru de muncă a aflat meni în cadrul consfătuirilor de pro­ Cultură şi Artă. siliţii editurilor şi al difuzării cărţii.
p a r t i d e l o r coanei aii s t e In decretul privind înfiinţarea, orga­ Eie sint alcătuite din membri ai co-
cu multă bucurie despre iniţiativa tex- ducţie, în diversele şedinţe şi con­ Ministerul Invătămîntului are sarci­ nizarea şi funcţionarea Comitetului de miletuiui, precum şi, după specialitate,
şa m u n c i t o r e ş t i a l e ţ a r i l o r na să realizeze politica guvernului Stat pentru Cultură şi Artă se arată : din alţi oameni de artă, ştiinţă şi cul­
tiliştilor din Sebeş: „Numai produse sfătuiri, s-au întocmit şi planuri de R.P. Romîne, stabilită pe baza directi­ tură, scriitori, academicieni, oameni
p a r t i c i p a n t e i a € . A* E. SI. velor Partidului Muncitoresc Romîn in In anii puterii populare a luat un dc teatru, compozitori, artişti plastici,
de calitatea l-a" şi a găsit-o cît se măsuri tehnico-organizatorice. Aşa se domeniul invăţămîntuiui. El organizea­ mare avînt activ'taica în toate dome­ cineaşti, ingineri, tehnicieni, profesori
Marţi dimineaţa a părăsit Bucureştiul plecind spre Mos­ ză, conduce şi controlează întregul îu- niile culturii şi arfei. Sub îndrumarea şi învăţători, reprezentanţi ai organi­
poate de binevenită. Aceasta, cu atit face că, în prezent, apa de răcire a cova delegaţia romînă care va participa la Consfătuirea re­ văţătnînt din punct dc vedere didac­ permanentă a Partidului Muncitoresc zaţiilor obşteşli, redactori ai unor pu­
prezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor tic, metodic şi ştiinţific. In acest scop Romîn. datorită condiţiilor create dc blicaţii, conducători şi activişti ai unor
mai mult, cu cît şi Ia noi calitatea pro­ compresoarelor se reutilizează la spă­ participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. De­ colaborează cu ministerele, celelalte sfatul dcmocraf-popular, cultura a de­ instituţii de cultură şi artă. Consiliile
legaţia este condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, organe centrate ale administraţiei de venit un bun al întregului popor; s-a analizează şi dezbat principalele pro­
ducţiei este obiectivul principal al în­ larea bobinelor. Ea dă rezultate mult prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc stat şi Academia R.P. Romîne. dezvoltat reţeaua dc teatre, cinema­ bleme din domeniul lor de specialitate,
Romîn. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, tografe, biblioteci, cămine culturale elaborează şi propun măsuri de reali­
trecerii socialiste. mai bune decît cea pe care o folo­ preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Komîne, Alexan­ Ministerul Invăţămîntuiui are în su- şi alte instituţii dc cultură şi artă, zare a sarcinilor din aceste domenii,
drii Bîrlădeami, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gh. bordinea . sa universităţile, institutele a crescut an de an activitatea edito­ întocmesc studii şi propuneri cu pri­
In urma apariţiei Directivelor 0.0. seam înainte, fiind mai curată. Dîzol- Gaston Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, dc învăţămînt superior, institutele de rială şi activitatea de răspîndirc în vire la dezvoltarea în perspectivă a sec-'
Gogu Rădulescu, ministrul comerţului exterior. perfecţionare a cadrelor didactice, bi­ mase a cunoştinţelor cultural-ştiinţi­ (oarelor lor.
al P.M.R. cu privire la criteriile prin­ voarele de viscoză au fost de aseme­ blioteci universitare, casele de cultură fice, s-a dezvoltat considerabil miş­
La plecarea de pe aeroportul Băneasa au fost de faţă to­ ale studenţilor, şcoli medii, şcoli spe­ carea artistică de amatori. Un număr rcstrîns de membri ai
cipale ale întrecerii socialiste, au fost nea modificate şi modernizate. S-au varăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae ciale, şcoli experimentale, şcoli pre- consiiiilor şi de specialişti lucrează
Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drâghici, Alexandru Moghio. vcntoriale şi alte asemenea unităţi Amploarea pe care a luat-o aceas­ permanent în cadrul Comitetului de
luate noi măsuri pentru îmbunătăţirea montat încă două baterii de spălare roş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voi- de educaţie şi învăţămînt, întreprin­ tă activitate, necesitatea dezvoltării Stat pentru Cultură şi Artă.
tec. membri ai C.C. al P.M.R., ai guvernului şi alte persoane ofi­ deri, organizaţii economice şi insti­ tot mai largi a culturii şi a artei în
calităţii produselor. Alai întîi, birouri­ ş.a.m.d. Toate acestea, s-au resimţit ciale. tuie dc studii şi cercetări. El conduce raport cu cerinţele şi exigenţele din Pentru organizarea muncii cultural--
instituţiile şi întreprinderile care ii ce în cc mai ridicate ale oamenilor artistice din comune şi oraşe se con­
le organizaţiilor de bază au fost in­ în îmbunătăţirea calităţii produselor Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în sînt direct subordonale şi îndrumează muncii, impun crearea unui organ care stituie comitete de cultură şi artă ale
R.P. Romină. împreună cu delegaţia a plecat şi I. K. Jegalin, activitatea instituţiilor şcolare din su- să aibă în sfera lui de preocupări comitetelor executive ale sfaturilor
struite să analizeze periodic, atît rea­ noastre. ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. bordinea ministerelor, celorlalte or­ ţoale domeniile activităţii dc stat pe populare regionale, raionale, orăşeneşti
gane centrale şi ale comitetelor exe­ tărirmi! culturii şi artei — Comitetul si de raion orăşenesc. Ele sînt organe
lizarea planului de producţie, cît şi Dar, la îmbunătăţirea rezultatelor, a ? cutive ale sfaturilor populare şi emite dc Stat pentru Cultură şi Arfă. aie comitetelor executive a!c staturilor
ordine şi instrucţiuni obligatorii pri­ populare şi aduc la îndeplinire hotă-
calitatea producţiei. condus fără îndoială şi felul în care a Pe aeroportul Vnukovo din Moscova delegaţia a fost întim- vind organizarea desfăşurării procesu­ Comitetul de Stat pentru Cultură şi rîrile acestora în domeniul culturii şi
pinată de A. N. Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., Artă arc sarcina sa realizeze politica artei.
Pe tema calităţii, îndeosebi, s-a fă­ fost organizată şi urmărită întrecerea prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., P. N. lui insfructiv-educativ. guvernului R.P. Romîne, stabilită pe
Demicev, secretar al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetu­ Ministerul Invâţămînfnlui elaborea­ baza directivelor Partidului Muncito­ Comitetele dc cultură şi artă regio­
cut şi instruirea agitatorilor. Ei au socialistă. lui Orăşenesc Moscova al P.C.U.S., A. F. Zaseadko, membru al resc Romîn în domeniul culturii şi nale conduc activitatea unităţilor pe
C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al ză şi stabileşte planurile dc şcolari­ artei. El răspunde de inheagn sa ac­ care le au în subordonare directă şi
fost instruiţi diferenţiat, pe locuri de De la început trebuie să amintim că U.R.S.S., N. I. strokin, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., zare, reţeaua şi profilul şcolilor şi tivitate faţă de Consiliul de Miniştri. răspund de realizarea sarcinilor acess
'vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării al U.R.S.S., instituţiilor dc învăţămînt superior, tora; elaborează planul întregii acti­
muncă. In felul a- la noi în cadrul fie­ de activişti cu muncă de răspundere ai C.C. al P.C.U.S. şi de precum şi nomenclatorul dc meserii Acest organ, din care vor face parte vităţi cultural-artistice şi iau măsuri
funcţionari superiori ai Ministerului Afacerilor Externe al şi de specialităţi pentru învăţămîu- oameni de cultură şi artă de înaltă în legătură cu activitatea care se des-'
cesta, au putut să cărei consfătuiri de U.R.iS.S. tul dc pregătire a cadrelor; elabo­ competenţă, intelectuali, conducători ai lăşoară pc raza administrativ-terito-i
rează şi aprobă planurile de învăţă­ instituţiilor dc cultură şi ai organiza­ rialii a comitetelor executive ale sfa­
explice oamenilor „Numai produse producţie se iau an­ Au fost de faţă N. Guină, ambasadorul R. P. Romîne în mânt, programele de studii, manua­ ţiilor obşteşti, va trebui să asigure turilor populare respective.
U.R.S.S. şi membri ai ambasadei. lele, cursurile, publicaţiile didactice ş; prin componenţa şi metodele sale dc
nu numai necesita­ de calitatea I-a“ gajamente concrete. prototipurile dc material didactic pen­ muncă o largă participare obştească Comitetul dc cultură şi artă regio­
tea îmbunătăţirii ca­ Realizarea lor se ur­ (Agerpres) tru întregul învăţămînt; elaborează la conducerea, coordonarea şi rezol­ nal sc compune din preşedinte, secretar
sistemul de pregătire, numire, perfec­ varea problemelor dc cultură şi artă. şi membri desemnaţi dintre oameni de
lităţii producţiei, ci măreşte apoi, zil­ ţionare şi promovare a cadrelor di­ ştiinţă şi cultură, scriitori, muzicieni,
dactice şi didactico-ştiinţificc din în­ Crearea Comitetului dc Stat pentru oameni dc teatru, profesori, învăţă­
şi căile prin care se poate obţine. nic, pe bază de grafice. Acest lucru, tregul învăţămînt, precum şi de acor­ Gultuia şi Artă, modul său de orga­ tori şi alţi intelectuali, conducători ai
darea titlurilor ştiinţifice superioare; nizare şi funcţionare, trebuie să deter­ instituţiilor principale de cultură şi
Cele mai semnificative exemple de acest face ca muncitorii să se simtă mereu numeşte, transferă şi eliberează din mine continua dezvoltare a culturii şi artă şi ai organizaţiilor obşteşti. Et
funcţie cadrele didactice de îndruma­ artei noastre socialiste, ridicarea per­ îşi constituie comisia pentru răspîndi-
fel ni le oferă agitatorii Tudor Găn- mobilizaţi la îndeplinirea sarcinilor ce re şi control, dc conducere şi dc pre­ manenta a nivelului lor ideologic şi rea cunoştinţelor ştiinţifice şi alte co­
dare din instituţiile dc învăţămînt su­ artistic, pentru a răspunde tot mai de­ misii pe probleme dc specialitate. Un
ciulescu de la secţia filatură, Veronica stau în faţa întreprinderii. perior, din învăţămînful dc cultură plin cerinţelor cultural-artistice sporite număr rcstrîns de membri ai comisiilor
generală, pedagogic, profesional şi teh­ aic maselor şi pentru a contribui mai lucrează permanent în cadrul comite­
Aloga, Amalia Tortoi de la finisaj tex­ Pe angajamente şi realizări se axea­ nic; îndrumează elaborarea planuri­ efectiv la făurirea conştiinţei socia­ tului.
lor de cercetare ştiinţifică în institu­ liste a oamenilor muncii dc la oraşe şi
til şi alţii. ză şi agitaţia vizuală. In incinta în­ ţiile dc învăţămini superior şi le co­ sale. Atribuţiile prevăzute pentru comi­
ordonează cu ceiinţele dezvoltării eco­ tetul dc cultură şi artă regional sc
Desfăşurarea unei munci politice de treprinderii, în secţii, sînt afişate pa­ Membrii Goiniletului dc Stat pen­ aplică în mod corespunzător comite­
nomiei şi culturii. tru Cultură şi Artă sint desemnaţi dc tului dc cultură şi artă raional, orăşe­
masă susţinută de către comitetul de nouri si lozinci cuprinzind obiectivele In structura organizatorică a Minis­ Consiliul de Miniştri. Comitetul nesc şi dc raion orăşenesc.
arc un birou executiv alcătuit
partid, pregătirea temeinică a consfă­ principale ale întrecerii socialiste, an­ terului Invăţămîntuiui intra direcţiile din preşedinte, vicepreşedinţi şi -fr
generale: a învăţâminlului dc cul­ membri. Preşedintele Comitetului dc
tuirilor de producţie de către comitetul gajamentele, precum şi rezultatele ce tură generală; a învăţămînlnlui pro­ Stat pentru Cultură şi Artă face parte Prin decret al Consiliului de Stat al
fesional şl tehnic; a învăţăminiulni din Consiliul de Miniştri şi arc rang R.P. Romi ne, tovarăşul 11ie Murgules-
sindicatului, au făcut ca muncitorii să se obţin. Popularizarea muncitorilor universitar; a invăţămîntuiui supe­ de ministru. cu a fost numit în funcţia dc ministru
rior, tehnic şi economic; a persona­ al învăţămintului.
vină cu propuneri valoroase, care au fruntaşi se face la gazetele de perete, lului şi perfecţionării cadrelor din în- Dispoziţiile şi instrucţiunile Gomitc-
văţămînt; direcţia predării ştiinţelor tctului de Stat pentru Gudură şi Artă Printr-un alt decret al Consiliului de
condus la perfecţionarea continuă a în consfătuirile de producţie şi la pa­ sociale, precum şi alic direcţii. De ase­ sint obligatorii pentru toate domeniile Stat al R.P. Romîne, tovarăşa Constan­
menea,' în cadrul Ministerului Invăţii- activităţii cultural-artistice. ţa Giăcittn a fost numită în funcţia de
proceselor tehnologice şi cu o serie de nourile de onoare. preşedinte al Comitetului dc Stat pen­
Comitelui dc Stat pentru Cultură şi tru Cultura şi Artă.
iniţiative noi. Filatorul loan Husu, de Despre organizarea întrecerii, măsu­ Artă îşi constituie următoarele consilii:

pildă, a pornit iniţiativa: „La 1000 rile luate pentru îmbunătăţirea realiză­ în treţin erea culturilor —
de bobine filate nici una rebutată“. Ea rilor noastre, s-ar putea spune încă în centrul atenţiei
a fost îmbrăţişată de către toţi mun­ multe. Important este că ele au creat
citorii de la secţiile II şi III. Drept condiţiile pentru aplicarea şi la noi a Corespondenţii voluntari ai ziarului nostru de la sate ne
rezultat, rebutul a scăzut considerabil. iniţiativei: „Numai produse de calita­ trimit tot mai multe scrisori prin care relatează despre entuzias­
Numărul acelora care aplică iniţiativa, tea l-a“. Sîntem convinşi că, desfă-
cu succes devine tot mai mare, de la şurînd o întrecere socialistă pe baza mul. şi hărnicia cu care colec tiviştii muncesc zi de zi. la în­
o zi la alta. acestei iniţiative, vom obţine în viitor treţinerea culturilor pentru a smulge ogoarelor recolte cit mai
rezultate şi mai frumoase. Cea mai si­ bogate. Iată pe scurt relatările unora din corespondenţii noş­
O altă iniţiativă importantă, ce se gură chezăşie o constituie de altfel tri de la sate.
aplică la noi, este şi aceea de într-a- realizările înregistrate pină acum - de­
jutorare tovărăşească. Ea a făcut ca păşirea în primul trimestru a planu­ G, A. C. Răhău fost terminată praşila cartofilor, sfe­
multe muncitoare şi muncitori ce ră- lui la produsele de calitate extra plus clei şi florii-soarclui iar la porumb sc
prima cu 2,8 la sută, iar în lunile apri­ Corespondentul nostru 1. Mreja ne apropie de sfirşit. La aceste lucrări
mîneau cîndva în urmă să-şi realizeze lie şi mai cu peste 2,1 Ia sută. informează că la gospodăria agricolă s-au evidenţiat mai ales colectivistele
şi depăşească acum planul la toţi in­ colectivă clin Răhău. raionul Sebeş, din brigada a I-a condusă de loan
dicii. iar calitatea produselor lor să EDITARD FETROVICI munca pe ogoare sc desfăşoară cu Trisan.
fie cît se poate de bună. Aceasta, pen­ intensitate sporită. Sub îndrumarea or­
secretarul Comitetului de partid ganizaţiei dc bază şi avînd exemplul G. A. C. Cîmpuri Surduc
tru că filatorul Nicolae Ancuţa, bobi- mobilizator al comuniştilor, colecti­
nafoarea Doina Gheorghina şi mulţi Ing. EM1LIAN PUŞCARU viştii din acest sal au terminal pră- Despre rezultatele bune realizate dc
aîţi fruntaşi ai întrecerii socialiste ce şitul culturilor de floarca-soarelui, car­ către colectiviştii din satul Cîmpuri
director tofi, sfeclă furajeră şi sleclâ pentru Surduc la prăşitul culturilor ne scrie
butaşi. Şi la porumb praşila este avan­ corespondentul nostru Iosif Drăgoi. In
se desfăşoară în fabrica noastră, s-au ADELA ILTIU sată. Pină in prezent au fost prăşite scrisoarea sa. tovarăşul Drăgoi ne re­
aproape 300 ha. Paralei cu întreţine­ latează că ia G.A.C. din Cîmpuri Surduc
străduit să facă din experienţa lor un preşedinta comitetului sindicatului rea culturilor prăşitoare, colectiviştii au fost prăşite în întregime culturile dc
au efecluat şi lucrări dc întreţinere in cartofi, floarca-soarelui şi mentă iar
bun al tuturor. ECATERINA ZAMFIR vii, tenninînd şi al doilea stropit. la porumb, praşila a fost efectuată
pe o suprafaţă apreciabilă. Printre
Pe baza propunerilor făcute de oa­ depănătoare fabrica „Viscoza“ Lupeni G. A, C. Zam fruntaşi se numără şi colectiviştii din
brigada I-a condusă de Angliei Ignat.
Alegerea profesiunii — o problemă importantă La gospodăria agricolă colectivă
din Zam, raionul llia. nu sc precu­ G. A. C. Gelmar
Absolvirea clasei a Vil-a ridică în frecvent cu elevii discuţii individuale peţeşte nici un efort pentru ca plan­
faţa elevilor o problemă deosebit de şi colective pe tema „Ce meserie să-ini tele prăşitoare să fie întreţinute în In scrisoarea sa, tov. Aurel Doboş,
importantă: alegerea viitoarei profe­ aleg?11. In cadrul lor mulţi elevi şi-au cele mai bune condiţiuni, ne scrie co­ tehnician agronom, arată că harnicii
siuni. Pentru ca elevii să fie cît mai exprimat dorinţa de a urma şcoli cu respondenta ziarului nostru Mclenti- colectivişti din Gelmar au terminat
bine îndrumaţi, cadrele didactice dc la caracter agricol. na Silagy. Rezultatele dobindite pînă praşila T-a la porumb pe întreaga su­
prafaţă. De asemenea, ci au terminat
.Şcoala dc S ani din Rîşculiţa, raionul In jurul alegerii viitoarei profesiuni in prezent dc către colectiviştii din dc prăşit cartofii şi sfecla. Acum co­
Brad, care predau la clasa a Vil-a şi r,e duc discuţii organizate şi cu pă­ lectiviştii dc aici executa praşila Il-n
în mod special dirigintele clasei, poartă rinţii elevilo', -- - Zam, dovedesc că ci acordă o marc la cartofi, si cela şi la porumbul pen-

Pentru examenul de absolvire importanţă prăşitului în perioada opti­

Se apropie examenul de absolvire şi ctc.), profesori de specialitate din ca- mă. Pină acum, ia această unitate a
pentru elevii anului III dc la Şcoala drul şcoiii. De asemenea, a fost sta­
profesională din cadrul Grupului şcolar bilii şi programul examenului de ab­
al G.S.H. In vederea lui au fost deja solvire pe clase. Examenul practic va
stabilite comisiile examinatoare. Din începe Ia 7 iunie iar cel teoretic la
ele fac parte ingineri, şefi ai secţiilor 15 iunie a c.
unde se dă examen (oţelării, furnale

cAngafament, entuziasm, rezultate.

Sus, pe schele, în jurul clă­ Acum insă, In faţa con­ du-şi mai bine munca, pot materialele necesare zilei de Sectorul zootehnic al G.A.G. „Nicolae Bălcescu“ din Pianul de Tos, raionul Sebeş, numără 336 caiete bovine,
dirii, oamenii forfotesc. Şi par­ structorilor fusese pusă o nouă grăbi ritmul lucrărilor. Astfel, lucru din timp. Brinzoi Ale­
că văztnd cu ochii clădirea, se sarcină. noua sarcină a devenit anga­ xandru, de pildă, nu pregetă 883 oi, 8t porci etc.
ridică, se înalţă, îşi schimbă jamentul întregului colectiv. in ultimul timp să vină mai IN FOTO : Siteva din cele 883 oi pe care le are sectorul zootehnic al gospodăriei.
înfăţişarea de la o zi, la alta. — Va trebui să muncim in devreme ca ceilalţi oameni din
Aşa îţi apare noua construcţie aşa fel incit lucrările de fini­ O treabă deloc uşoară dacă echipa de zidari pentru a pre­ _ _»«¦•••••
a clădirii P.T.T.R. din Deva. saj ale clădirii poştei noi. să ţinem seama de faptul că lu­ găti mortarul, ca zidarii să în­
fie terminate pină la 2Ş Au­ ceapă lucrul din plin din pri­ Premieră
O mină de oameni harnici, gust, a spus ing. Adrian Efto- crarea. conform contractului ma oră.
entuziaşti, au pornit parcă să de, şeful şantierului. Aceasta încheiat, trebuia terminată la § T I R I L E il SL SEI! la Brad
se întreacă pe ei înşişi. Şi re­ ne-o impun unele sarcini pri- 30 septembrie. Nici dulgherii lui Ion Andro-
zultatele dc azi nu mai. pot fi nache nu-s mai prejos. Aşa In interpretarea
comparate nici pe departe cu ...Pe şantier, in aceste zile. cum şi-au luat angajamentul
cele de ieri. Se întrec con­ la 1 iunie au terminat duşu­
structorii. CONSTRUCTORI şi CONSTRUCŢII melele oarbe la etajul II şi. CONSFĂTUIRE CU CETĂŢENII Pregătiri pentru unui colectiv de
mezanin. Acum ii dau zor să artişti amatori de
...La consfătuirea de produc­ termine montarea plăcilor
ţie care urma să analizeze re­ ,.Nevadau, iar Marin Văduva In scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării activi­ depozitarea cerealelor Ia Casa raională
zultatele obţinute în primul cu alţi doi ortaci să execute
trimestru al anului acesta, au ultimii m.p. din acoperişul de tăţii de deservire a populaţiei, conducerea coo­ de cultură din
ţinut să participe, ca de obi­ tablă al clădirii.
cei, toţi oamenii şantierului. vind darea în funcţiune mai se lucrează din plin. Fiecare perativei meşteşugăreşti „Moţul“ din Brad a La baza de recepţie din Orâştie se Brad a avut Ioc du­
Erau nerăbdători să constate devreme a noii centrale tele­ muncitor este cuprins de do­ Cu trei zile mai devreme au
felul cum le este apreciată fonice şi a celorlalte instalaţii. rinţa ca prin munca ce o des­ terminat lucrările de instala­ organizat o consfătuire Ia care au participat fac intense pregătiri în vederea păstră­ minică premiera
munca, să ia act de noile sar­ Nu e un lucru uşor, dar con­ făşoară să-şi înfăptuiască pro­ ţie fonică şi constructorii din rii in bune condiţiuni a cerealelor. piesei de teatru
cini ce le stau în faţă. Cît des­ sider că-l putem face. priul angajament. echipa condusă de loan Gheor- peste 600 cetăţeni. Cu acest prilej a fost pre­ Pentru aceasta s-a trecut la efectuarea „Oameni care tac“
pre calificarea muncii desfă­ ghiu. de Al. Voitin. Piesa
şurate în primul trimestru, Cu toţii au cumpănit lucru­ Ziăarii-tencuitori. din echipa zentat un referat şi un plan de dezvoltare al
constructorii şantierului au ob­ rile. Şi-au făcut chiar unele tov. loan Iordăchiţă sint jmşi Oameni şi fapte. Fiecare nou
ţinut cele mai bune rezultate. calcule privind munca desfă­ pe lucruri mari. Pină la 20 iu­ succes poartă pecetea entuzias­ cooperativei pe marginea căruia au luat cuvîn- reparaţiilor interioare şi exterioare şi Ia s-a bucurat de un
Întreg colectivul a muncit cu nie, vor să termine lucrările mului cu care constructorii de
entuziasm şi a depăşit sarci­ şurată pină acum. ce mai. au de finisaje interioare — ten­ aici au pornit la înfăptuirea tul cetăţenii. Aceştia au venit cu propuneri va­ desiutectarea magaziilor. Totodată se frumos succes şi a
nile ce-r reveneau. cuieli, glet. profite şi cuve unui angajament îndrăzneţ.
de făcut La cuvînt s-au în­ pentru lămpi fluorescente. loroase. Cu acest prilej a fost prezentată o p a­ verifică aparatele de măsură şi con­ fost mult apreciată
Pentru ei fiecare minut este V. FURIR
scris mai toţi şefii de echipe scump. De aceea îşi pregătesc radă a modei cu obiecte de primăvară executate de cei peste 300
de spectatori. S-au
şi parte din constructorii frun­ de cooperatorii din Brad, precum şi un program trol. Prin măsurile luale, pină la data

taşi ai şantierului. Fiecare şi-a artistic. „TRAIAN BANCIU de 1 iulie se va termina cu pregăti­ remarcat în inter­

exprimat convingerea că, spo- corespondent rile pentru primirea şi depozitarea re­ pretare artiştii ama-i

rindu-şi eforturile, organizin- coltei din acest an, to ri: Rozalia Pas­

în c ă un sa t ele ctrifica t realizîndu-se tot­ ca, Laura Lovăţea;

In anul trecut cctă- a satului prin contribu- nată dc succes. Zilele odată însemnate nu, Cornel Marian,
tenii din Doştat, raio- tic bănească şi prin trecute în satul Doştat Gheorghe Tomşa,
nul Sebeş, au început muncă patriotică. Mun- s-au aprins becurile economii dc bani.
lucrările dc electrificare ca lor a fost încunu- electrice. Elena Stan şi alţii.
A. PETKIC
STAN MARIN
corespondent
corespondent