Page 18 - 1962-06

E'«f‘
Jon Luca Caragiale
scriitor
Se împlinesc 50 de ani de
cind a murit un mare scrii­
tor cetăţean. Numele acestuia,
Ion Luca Caragiale, este rostit
astăzi cu mînclrie de orice om
din ţara noastră. Opera scrii­
torului constituie un moment de
aur al literaturii noastre. Ea a
ajuns să fie cu adevărat înţelea­
să şi preţuită abia In zilele
noastre cind cultura a devenit
un bun al celor mai largi mase.
Ion Luca Caragiale s-a năs­
cut In satul Haimanale, astăzi
I. L. Caragiale, lingă Ploieşti,
la 30 ianuarie 1852. Iată ce spu­
ne scriitorul despre originea sa:
„Sînt copil de părinţi sărmani
şi fără nume...“.
Anii de şcoală i-a făcut la
Ploieşti. După absolvirea gimna­
ziului nu a mai putut să-şt con-
tinuie studiile. A fost nevoit să
înceapă încă din adolescenţă
lupta pentru existenţă, muncind
din greu. Şi încă din vremea
aceea simţea nevoia de a scrie.
In 1873 işi începe activitatea
publicistică la revista satirică
„Ghimpele“ în care publică ar­
ticole care anunţă un mare
scriitor.
După moartea tatălui său, în
1870, Caragiale a rămas singu­
rul întreţinător al familiei.
Vtjunge să lucreze la ziarul
„Timpul“ în Bucureşti, unde în­
cheagă o prietenie izvorîtă din
ţeluri şt idealuri comune cu
Eminescu şi Slavici.
Cea mai de seamă parte a
operei lui Caragiale o constitu­
ie teatrul. Dezvolttnd creator
tradiţia satirică a dramaturgiei
romîneşti, scriitorul a făcut din
piesele sale arme ascuţite de
luptă împotriva regimului bur-
ghezo-moşieresc. Comediile sale.
de la „O noapte furtunoasă“ la
..6 scrisoare pierdută“, demască
fără cruţare falsul democratism
şi progresism al burgheziei,
scoţlnd la iveală în tot ridi­
colul ei contradicţia aăîncă din­
m LIBR A R II
LITERATURĂ POLITICĂ
T. Georgescu, DE LA GREVA GENERALA LA CREAREA ¦
P.C.R. Lupta pentru clarificarea politică, ideologică şi organi- \
zatorică din mişcarea muncitorească în preajma creării P.C.R. \
octombrie 1920 — mai 1921. Editura ştiinţifică, 208 pag. - 4,40 lei.
FILOZ OFIE
Z. Rovenski, A. Uemov, E. Uemova, MAŞINA Şl GÎNDI- r
REA. (Studiu filozofic despre cibernetică). Traducere din
limba rusă. Editura politică, 160 pagini — 3,35 lei.
Alte lu crărl
D. Paulescu, COOPERAREA ÎNTREPRINDERILOR. Editura 5
| politică, 24 pagini — 0,55 lei.
MATEMATICI. ŞTIINŢE ALE NATURII
MATEM rATICĂ
I. Cuculescu, SEMINAR O. ONICESCU: ALGEBKE LIE. Pre-/
jfaţă de O. Onicescu. Editura Academiei R.F.R. 148 pag_5,15 1ei.r
CHI MIE
Francisc Albert, C. Greff, ANALIZA CHIMICA ORGANICA.,
Prefaţă de prof. dr. Eugen Angelescu. Editura tehnică, 396 pa-î
gini — 19,50 lei (cartonat).
ŞTIINŢE NATURALE
PRIMA CONSFĂTUIRE DE FIZIOLOGIE VEGETALA DIN ]
R.P.R. Editura Academiei R.P.R. 156 pagini — 7,10 Iei.
In ultimii ani reţeaua comer­
cială din oraşul Haţeg s-a ex­
tins simţitor. Magazine bine
aprovizionate, personal care'ser­
veşte în condiţii optime, unităţi
în care domneşte ordinea şi cu­
răţenia — lată cîteva din aspec­
tele care pot fi des întîlnite în
unităţile comerciale ale coope­
rativei „Ţara Haţegului“ din
Haţeg.
Cu toate acestea mai slnt ca­
zuri cind lucrurile nu merg aşa
cum trebuie. Am vizitat clteva
unităţi şi-am consemnat cele
constatate.
Depinde de . . . căruţaş
L'a capitolul deservire, maga­
zinul de produse lactate merită
toate aprecierile. Vinzătoarele
Maria Inţă şi Lucreţia Bolea vor­
besc frumos cu consumatorii,
servesc prompt şl conştiincios.
In ce priveşte curăţenia, maga­
zinul oferă un exemplu bun.
Faptul că prin acest magazin
se desfac produse de bună cali­
tate şi proaspete, atrage o mare
afluenţă de cumpărători. Reali­
zarea planului şi depăşirea lui
cu mult, e asigurată lună de
lună.
Magazinul e deschis zilnic în­
tre orele 6 şi 21: (se lucrează în Caransebeş.
două schimburi) însă de multe
ori aprovizionarea se face abia
la orele 7,30 sau 8, iar uneori
chiar la 9 sau 10. In asemenea
zile, ceasuri întregi, vânzătoare­ stat mai bine de 30 minute fără
le sînt puse în situaţia neplă­
cută de a nu putea satisface ce­
rinţele cumpărătorilor. Secţia
I.C.I.L. Haţeg care prelucrează
laptele, lasă problema aprovi­
zionării la cheremul căruţaşu­
lui. De aceea magazinul nu este
aprovizionat la timp. Dar deşi
lucrurile au fost sesizate, mă­
suri nu s-au luat.
Mulfe reclamaţii
Oa aspect, restaurantul oraşu-
şcetăţean
tre ceea ce vroiau să pară cla­
sele exploatatoare şi ceea ce
erau în realitate.
Creşterea luptei organizate a
clasei muncitoare în ultimele de­
cenii ale secolului al XlX-lea
a influenţat în bună măsură
opera scriitorului. Caragiale ve­
de acum mai adine suferinţele
şi nedreptăţile la care era su­
pus poporul. 'Astfel, in revista
„Moftul romîn" au apărut por­
tretele „Moftangii“, „Romînii
verzi“, schiţa „Lanţul slăbiciu­
nilor“ etc. în care a hiat pozi­
ţie net potrivnică racilelor vre­
mii. in articolele sale, Caragiale
a atacat deopotrivă pe liberali
şi conservatori, demascind po­
litica lor anti-populară. Cara­
giale prin opera şi. atitudinea
sa s-a dovedit a fi un simpa­
tizant al mişcării muncitoreşti.
In 1904 scriitorul e nevoit să
plece din ţară. Se stabileşte la
Berlin, însă niciodată nu s-a în­
depărtat de viaţa şi frămîntările
poporului romîn. In vremea ma­
rii răscoale din 1907 Caragiale
se manifestă ca un adevărat
luptător demascind şi înfierlnd
clasele dominante care au repri­
mat ţărănimea cu o cruzime
fără precedent.
După ce a refuzat să fie săr­
bătorit de către societatea scrii­
torilor romlni, în iunie 1912.
marele scriitor s-a stins din
viaţă. Caragiale a rămas însă
printre noi. El este viu prin
opera şi personalitatea sa.
Desfăşurarea celui de al III-
lea Festival bienal de teatru, în­
trecere care a prilejuit antrena­
rea în concurs a unui însemnat
număr de artişti amatori şi
poartă numele lui I. L. Caragia­
le, are loc concomitent cu co­
memorarea marelui nostru scrii­
tor. Este încă o dovadă a pre­
ţuirii. de care se bucură opera
lui Caragiale din partea poporu­
lui nostru al cănii fiu este.
ERNEST USKAR
j migală, s-a trecut la semăna­
i azotatul, superfosfatul şi mus­
^ tul unei ploi bune, căzute la
/ bllinzitâă., apna rîului Cungir., pen-
* tru a ajunge la rădăcina fie­
i • hărnicia coiectiviştilor Dom- cultură- Pentru munca şi prt-
ţ A venit vremea cind răsa­ a tuturor legumicultorilor din la coşurile cu legături de le­
)
\ ce ale colectiviştilor le-au tul, parcă ghicindu-mi glnăul, legumicol, a comunistului Ni-
O cîf mai bună deservire
a c@nsumaf@riS©r
lui e bine amenajat. Cu investi­
ţiile făcute in toamna trecută,
s-a Înlăturat înfăţişarea urîtă
pe care o avea.
Rău este însă că schimbarea
înfăţişării restaurantului n-a in­ frigider, în ziua de 30 mai au
fluenţat deservirea. Aici, ca u r­ fost scoase şi aruncate cinci lă-
mare a proastei deserviri sînt
multe reclamaţii. In perioada
20-28 mai (opt zile) în condică
au fost făcute şapte reclamaţii,
fără a mai pune la socoteală
fila nr. 2, care lipseşte — fiind
ruptă.
De soarta primei condici (pe­
rioada 1 ianuarie — 20 mai a.c.)
responsabilul nu ştie decît că
,,a dispărut“ şi că nu-i exclus
să o fi luat-o vreun client (!).
Realitatea e că „dispariţia“ con­
dicii a avut menirea să ascun­
dă o serie de „Intîmplări“ cum
ai: fost cele din seara zilei de
22 aprilie cind ospătarul Oliver
Munteanu a servit In stare de
ebrietate şi în condiţii de igie­
nă necorespunzătoare, lucru se­
sizat de mulţi din consumatori şi
consemnat în condică de către
un salariat al Sanepidului din
In după-amiaza zilei de 23
mai a.c. un tovarăş merceolog
din Timişoara consemna că a
să fie servit, In vreme ce un
grup de consumatori, „cunoş­
tinţe" ale ospătarului Emil Geo-
gea au fost serviţi Imediat.
E adevărat că unele neajun­
suri depăşesc atribuţiile perso­
nalului restaurantului. Aşa, de
Oamenii muncii din Petreşti, raio nul Sebeş, îşi petrec o mare parte din
timpul liber la biblioteca comunală. Aici au la îndemînă cărţi politice, agro-
zootehnice, tehnice şi de literatură, care îi ajută să-şi îmbogăţească cunoş­
tinţele. IN IO IO : Aspect din sala de lectură a bibliotecii.
(Healizăei
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
In lunile de iarnă, odată pe
săptămină, vreo 50 de colecti­
vişti, cu caiete şi creioane, lu­
au loc în bănci, asemenea unor
elevi de şcoală. Erau legumi­
cultorii din Vinerea. Aici, ei
ascultau şi notau tot ceea ce
li se părea nou şi interesant
din cele spuse de către ingine­
rul agronom în legătură cu
cultivarea legumelor. Şi, învă­
ţătura aceasta n-a rămas fără
rost. Le-a prins bine.
Prin luna februarie, înfrun-
tlnd gerul şi zăpada, cei 50 de
cursanţi ai cercului legumicol
au trecut să aplice în practi­
că cele învăţate. Lucrul a fost
repartizat după experienţa şi
priceperea fiecăruia; unii la
confecţionatul tocurilor de ră­
sadniţe, al ghivecelor nutriti­
ve, la pregătitul melegarelor,
transportul gunoiului în clmp,
iar alţii au început să impro­
vizeze rogojini, din papura care
altădată creştea fără nici un
rost pe hotarul colectivei. Du­
pă ce totul a fost pregătit cu
tul legumelor. Cind acestea
au început să răsară, fiecare
fir era supraveghiat cu aten­
ţie. Unde se observa vreo ră-
mînere în urmă se administrau
cu grijă, in cantităţi precise
tul de bălegar, care avea efec­
vreme. In timp ce răsadurile
creşteau, o parte din colecti­
vişuti suăpaauu, dae zor ila canalele
prin care urma să circule, im-
cărei plante.
durile s-au dezvoltat mult, au Vinerea — spuse brigadierul. gume cu destinaţia „pentru
crescut puternice, viguroase şi, Rămăsesem cu privirea aţin­ muncitori“ şi mi-am zis : aici
parcă nu mai încăpeau în ră­ tită asupra legumelor adunate este înmănunchtată şi ăragos-
sadniţe. Atunci, miinile harni­ ln coşuri. în timp ce brigadie- tea şl priceperea brigadierului
transplantat, fir cu fir, în stra­ reîncepu firul discuţiei intre- colae Barbu.
o turile bine -pre-gătite de la -gră rupte.
e>oooooooo<xx>ooooo©c>oo<>oooo oocxx>o">ooo<x>e^o<y>ooooo<Kv^<x>oooooooooooooooooo<x>ooo^ întreprinderea Raională Industrială „ M u r e ş u l “
IN ORAŞUL HAJEG
pildă, în ziua de 20 mai se se­
sizează că şunca e alterată, iar
în 28 mai că restaurantul nu
poate servi o gustare.
Care-i motivul ? Din vitrina
mîi stricate şi o cantitate de
tobă alterată. Aceeaşi soartă o
au deseori şi alte alimente. Ca.
uza e faptul că vitrina frigider
(şi toate cele 6 cu care e dotată
reţeaua alimentaţiei publice) e
defectă încă din anul trecut. La
sesizările cooperativei, serviciul
„Tehnica comerţului“ din cadrul
Uniunii regionale a cooperati­
velor s-a făcut că „n-aude, nu
vede".
Cine-i de vină ?
Duminică după-masă. Un timp
frumos cu soare plăcut. Ziua de
odihnă a adunat în singura co­
fetărie din oraş mulţi consuma­
tori.
Cine va fi servit primul ? E
greu să răspunzi la o astfel de
întrebare. Iar referitor la dura­
ta timpului cit trebuie să aş­
tepţi pînă ajungi la rînd, nu
poţi face nici un pronostic. Vîn-
zătoarele Ghizela Streiţar şi Ro-
zalia Hirsch lucrează în ture de
clte o zi. De luni pînă sîmbătă
mai au ca ajutor o femeie care
face curăţenie, spală farfuriile,
paharele etc. Duminica însă lu­
crează una singură.
Operativitatea cu care se ser­
veşte este uşor de dedus dacă
ţii seama că slnt ore cînd lşl aş­
DRPMIIE W SVm nm VLTJl
divă. Aici, găsind condiţii fa­
vorabile, plivite şi săpate la
timp, răsadurile s-au dezvoltat
şi mai mult şi au început să-
şi arate fructul. Printre pri­
mele au fost salata, spanacul,
ridichile, ceapa, usturoiul şi al­
tele. Strinse în mii de legături,
cintărind mii de Kilograme, ele
au luat drumul Cugirului şi
Hunedoarei. Gustate cu multă
plăcere de către siderurgistul
huneăorean ori de către me­
talurgistul cugirean, legumele
şi zarzavaturile colectiviştilor
clin Vinerea sînt tot mai mult
solicitate.
— Maria Herlea. de la chioş­
cul nostru din Cugir. trimite
vorbă să mai facem azi încă
in jurul oraşelor — zone
legumicole pufernice
un transport de legume pînă
acolo — se adresă colectivistul
Ioccn Rusu lui Nicolae Barbu,
brigadierul legumicol al gospo­
dăriei.
— Legăturile sînt pregătite.
Aşteptăm să vină'camionul cel deplină că se vor realiza.
nou pe care l-a cumpărat gos­ De la colectivişti am aflat g
podăria de curînd, şi-i vom tri­ că brigadierul îndrăgeşte mult o
mite.
împreună cu Nicolae Barbu aceea, a şi urmat un curs de o
priveam legumele strinse în calificare, unde s-a situat o
mii de legături cu destinaţia printre primii la învăţătură. Ii o
„pentru muncitori“.
_— IInn eellee eegsttee îînnmmăănnuunnechhttaattăă *pla“c m_ ul_t c,ărrţile de leTgumi.- X
nica Bura, ^Otilia Simedrea, Şe­ cerpneerrea sa este npretţuit sşi sti-­ x
iiastian Simu. Viorica Barbu. mat. de toţi colectiviştii.
rÂna Comănescu, Maria Ioan, Din nou, ghidul m-a purtat
teaptă rîn'dul zeci de consuma­
tori, că aceeaşi vinzătoare tre­
buie să servească prăjituri, în­
gheţată, bomboane, sirop, şi că
în aceeaşi vreme trebuie să spe­
le farfuriile sau paharele.
In ce priveşte condica de su­
gestii, sesizările făcute au ră ­
mas fără răspuns.
Un fapt şi mai curios se pe­
trece cu îngheţata. Cofetăria e
aprovizionată cu acest produs
seara. în timpul nopţii ea se
topeşte, iar dimineaţa, cînd pri­
meşte şi gheaţa, e nevoie să
treacă cîteva ore pînă ce se so­
lidifică din nou. La cofetăria
din Haţeg, înainte de ora 12 nu
se poate servi îngheţată.
Uneori, în zilele călduroase,
ea se termină în cîteva ore şi
atunci... e terminată. Aceasta în
timp ce în cofetărie se află in­
stalată o maşină de fabricat în­
gheţată (care pare-se a costat
cooperativa mai bine de 30.000
lei) ce stă neîolosită de anul
trecut. In asemenea cazuri —
de nepăsare — ne mal putem
mira că acum nu există În­
gheţată ?
A re cuvîniul controlul
obştesc
Echipa de control obştesc for­
mată din tovarăşii Maria Szasu
şi Dumitru Zisulescu au vizitat
zilele trecute cele două centre
de distribuire a pîinii. Printre
cele aflate cu acest prilej e şi
faptul că parte din transportul
plinii, de la brutărie la maga­
zin, se face cu ajutorul consu-
„ P e p la iu ri
h u n e d o re tie “
Ir. oraşele şl satele regiunii
Hunedoara se desfăşoară de cl-
teva săptămînl festivalul cinte-
cului şi dansului „Pe plaiuri hu-
nedorene“. In prima fază a con­
cursului au participat aproape
1.000 de formaţii corale, de dan­
suri, orchestre şi brigăzi artis­
tice de agitaţie.
Alături de formaţiile artistice
din centrele siderurgice Hune­
doara şi Călan şi din localită­
ţile miniere ale Văii Jiului s-au
remarcat, prin buna lor pregă­
tire, cunoscutele formaţii de cor,
dansuri şi fluieraşi ale crescăto­
rilor de oi din Poiana Sibiului,
Jina şl Şugag, ca şl ale colecti­
viştilor din Săsciori, Petreşti,
Vinerea, Brănişca, Dobra şl al­
tele.
In prezent, in mai multe loca­
lităţi se desfăşoară faza raio­
nală a concursului.
vsoO O O O O O O O O O O O O O O O O C
—Fină acum de la grădină
am realizat venituri de circa
50.000 lei, iar pînă la sfirşitul
anului ele se vor ridica la
aproape 500.000, cu 300.000 mai
mult decît în anul trecut.
'Apoi, prinse a-mi povesti
despre adunarea generală în
care comuniştii, ţinind seama
de recomandările Consfătuirii
pe ţară a colectiviştilor, au
propus mărirea suprafeţei gră­
dinii de legume cu încă 9 hec­
tare.
— Aceasta, înseamnă, că nu­
mai de la grădină vom realiza
aproximativ cite 50.000 lei ve­
nituri la hectar. Pentru viitor
însă, avem planuri şi mai
mari. Să extindem suprafaţa
grădinii de legume, prin de­
frişarea terenului neproductiv
situat în lunca apei Cugir, pi- O
nă la 50 ha., să irigăm întrea- g
ga suprafaţă, iar in toamnă o
să ne construim o seră. Toate o
astea vor însemna milioane de <,-
lei venituri realizate de gospo- L
dărie de la grădina de legume, o
Şi despre multe altele mi-a o
vorbit brigadierul legumicol
Nicolae Barbu. Despre toate O
însă cu încredere şi siguranţă o
§ tatea tîm plărie.
meseria de legumicultor. De g
N. TIRCOB w
maiorilor mai binevoitori şi nu
cu manipulanţii secţiei panifica­
ţie care deservesc numai cen­
trul nr. 1 şi numai înainte de
masă.
Echipa de control obştesc a
sesizat şi faptul că la centrul de
distribuire nr. 1 duşumele sînt
murdare, geamurile sparte, ne­
şterse şi pline de păianjeni ; la
centrul nr. 2 sînt necesare re­
paraţii la pereţi etc. La adresa
secţiei comerciale a sfatului
popular raional, cooperativa
„Ţara Haţegului" a răspuns că
s-au luat măsuri pentru cură­
ţenie în magazinul nr. 1 şi pu­
nerea geamurilor şi că pînă la
28 mai a.c. acestea vor fi rezol­
vate. In ziua de 30 mai însă,
din păcate, situaţia era tot aşa
cum o găsise echipa de control
obştesc.
k ^ la sută, 80 la sută, 29 la sută, 27 la sută şl 26 la sută si deci
Faţă de cele constatate cu pri.
Iejul raidului, secţia comercială
a sfatului popular raional Ha­
ţeg, Uniunea raională a coope­
rativelor şi cooperativa „Ţara
Haţegului“ trebuie să ia măsuri
corespunzătoare. Sînt aici o se­
rie de deficienţe care se pot re­
media pe plan local, iar cele
care nu se pot (cazul reparării
frigiderelor) să fie ajutaţi de
către Uniunea regională.
Comportarea civilizată faţă de
consumatori, Întreţinerea cură­
ţeniei şi amenajarea vitrinelor,
respectarea orarului — slnt cî­
teva din regulile elementare
care trebuie imprimate tuturor
lucrătorilor din reţeaua alimen­
taţiei publice. Aceeaşi atenţie
trebuie acordată de către coope­
rativa „Ţara Haţegului“ apro­
vizionării la timp şi în bune
condiţii a unităţilor In subor­
dine.
PETRE FARCAŞ1U
Responsabilul stibredacţiei voluntare
din Haţeg
Nr. 2310
7 IUNIE 1962 !Valsuri celebre I 10,55 , n e plaiuri
moldovene“ — program de muzică
PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea populară romîncască; 11,03 Concert
pentru sate : Lucrările de vară în de muzică corală clasică ; 12,00 Con­
vii ; 5,40 Muzică uşoară ; 6,10 „Mun­ cert de estradă ; 12,35 Muzică popu­
cim cu spor“ — program de cîntecc ; lară romînească interpretată de Eli-
6,50 Jocuri populare romîneşti inter­ sabeta Pavcl, Isidor Androniccscu —
pretate la diferite instrumente ; 6,45 vioară şi Ilie Cazacu — fluier ; 13,10
Salut voios de pionier ; 7,50 Sfatul Program de uverturi ; Din cînteccle
medicului : Cauzele bolilor glandelor şi dansurile popoarelor; 15,45 Sclcc-
endocrine ; 7,45 Piese de estradă ; 8,00 ţiuni din operete; 16,15 Vorbeşte Mos­
Muzică ; 9,00 Vreau să ştiu ; 9,25 cova ; 17,30 Muzică uşoară ; 18,00 Din
muzica popoarelor sovietice ; 19,00
Jurnal de întrecere; 19,15 Program
muzical pentru fruntaşi în producţie
1 CIHENBTIGBBFICE din industrie şi agricultură; 22,50
Muzică de dans.
ţ»PTMZBEWWEH*
7 IUNIE 1962 PROGRAMUL I I : 12,45 Muzică-
uşoară sovietică; 13,23 Din comoara
folclorului nostru ; 15,10 Almanah
DEDA : Experienţa primejdioasă ştiinţific (reluare) ; 15,30 Muzică de
— cinemalograful „Patria“ ; Casa sur­ estradă; 18,05 Din melodiile compo­
prizelor — cinematograful „F. Sîrbu“; zitorilor noştri de muzică uşoară ;
Fii atenta, bunicuţo! — grădina de 18,30 Jocuri populare romîneşti inter­
vară; HUNEDOARA : S-aîntîmplat în pretate la acordeon ; 19,00 Program de
ziua solstiţiului — cinematograful valsuri ; 20,30 Noapte bună copii :
„Victoria“ ; Insula fără nume — ci­ „Din isprăvile lui Nastratin Hogea“,
nematograful Stadionul Corvinnl;
SEBEŞ: Nana — cinematograful „Pro­ poveste populară tu rc ă ; 20,40 Muzi­
gresul'“ : Duelul — cinematograful „M. că populară din R. P. U ngară; 21,45
Părinţi şi copii ; 22,00 Muzică popu­
Sadoveanu“ ; P E TR O ŞA N I: Gardia­ lară romînească şi a minorităţilor na­
nul — cinematograful „Al. Sabia“ ; ţionale ; 22,30 Din albumul melodiilor
Poveste sentimentală — cinematogra­ de dragoste.
ful „7 Noiembrie“ ; ALBA IU L IA :
Caidul — cinematograful „Victoria“ ; BULETINE DE ŞTIRI Şl RADIO­
Copilul trupei — cinematograful „23 JU RN A L: 5,00; 6,00; 7,00; 10.00;
August"; O R Ă ŞT IE : Post-restant — 11,00; 13,00; 15,00; 17,00 22,30 ;
cinematograful „V. Roaită“ ; După doi 23,52 (programul I) 12,00 ; 14,00 ;
iepuri — cinematograful „Flacăra“ ; 16,00: 18 00; 21,00; 23,00 (progra-
SIMERIA : Dragostea lui Alioşa — mul 11).
cinematograful „I. Pintilie“ ; HAŢEG;
Fii fericită, A n i!; BRAD : Soseşte PE N T R U 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mai mult
circul — cinematograful „St. roşie" ;
LONEA : Nu te lăsa niciodată — ci­
nematograful „Minerul“; TEIUŞ; Um­
bre albe — cinematograful „V. Roai­
tă“ ; Z L A TN A ; Secţiunea a V-a —
cinematograful „Muncitorul" ; 1LIA : noros ziua. Vor cădea averse slabe de
ploaie. Temperatura staţionară va fi
S-a furat o bombă — cinematograful cuprinsă ziua între 16 şi 22 grade, iar
„Gh. D oja"; APOLDUL DE SU S: noaptea între 4 şi 10 grade. Vînt po­
Tracul unui actor — cinematograful trivit cu Intensificări temporare din
„23 August“. vest şi nord-vest.
ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIE LO CALA ţl
„ V AS1LE RQA1TĂ“ HAŢEG !
ANGAJEAZĂ DE URGENŢA: i
— un tehnician I meeanic ii
— un tehnician I C. T. C. în s p e c ia li-\
I
j Angajarea se va face cu respectarea condiţiilor i;
\ prevăzute în anexa 4 la H.C.M. 1053—1960. $
1r - * /"¦»j““» r-*/—»/«
1 L O T O CBMTMAI
[ La fiecare din cele cinci trageri din luna iunie
se atribuie suplimentar cite
[ un autoturism „ M o s k v i o i “ şi premii în bani, i
[ î” afara premiilor obişnuite.
[ N U U I T A Ţ I : J o i este ultima zi
în care mai puteţi cumpăra bilete.
Ai ud, str Ecaterina Varga nr. 1, telefon 304.
ANGAJEAZĂ URGENT
inginer mecanic pentru postul de şef
de producţie.
Relaţii suplimentare la serviciul cadre — per­
sonal al întreprinderii, între orele 8 —14.
Iîntreprinderea industrială de stat
: de cultura şi fermentarea tutunului
\ O cn a M ureş
t
J G .A .C .-uri, ingineri agronomi, colectivişti i
ţ urmaţi exemplul G.A.C.-urilor :„Drum nou" din Cucerdea, ra-
t ionul Tîrnăveni, „înfrăţirea“ din Sîmpaul, raionul Liiduş, ,J)ru-
L inul socialismului“ din Gîrbova , raionul Sebeş, Mirasiău, raio
ţ nul Aiud, „Partizanul roşu“ din Apoldnl de Jos, raionul Sebds,
K care în anul trecut printr-o mai bună, şi mai atentă îngrijire a
5 plantaţiilor de tutun au obţinut recolte sporite cu respectiv 138
i venituri sporite. De asemenea, potrivit H. C. M. 1551/1960 au
1 fost premiate de Ministerul Industriei Alimentare.
TRANSPORTAŢI IMEDIAT RĂSADURILE DE TUTUN, pe în­
treaga suprafaţă contractată — şi chiar mai mult — acum fiind
timpul optim de transplantare pentru a obţine recolte bogate,
de bună calitate.
PRĂŞIŢI TUTUNUL DE CEL PUŢIN TREI ORI, Iar cu oca­
zia praşilei a treia executaţi şi politul. O dată cu politul înde­
părtaţi de pe plante toate foile bolnave şi Ingropaţi-le adine în
Pămlnt pentru a nu se infecta întreaga plantaţie.
CÎRNIŢI ŞI COPILIŢI PLANTAŢIILE LA TIMP ŞI LA ÎN­
TREAGA SUPRAFAŢA CULTIVATA.
SU'PRAVEGHIAŢI CULTURILE, atent şl in caz de apariţie a
peronosperel sau thripsului aplicaţi imediat tratamentele’ in-
\ flicate de inginerul agronom şef şi de tehnicienii noştri.
^ PREGĂTIŢI DIN VREME, condiţiile de recoltare, precum şi V
f gunoiul de grajd, mustul de bălegar, îngrăşămîntul verde, ce *
^ nuşa şl îngrăşămintele chimice indicate de tehnicienii noştri şi ^
( de inginerul agronom pentru fiecare sol în parte. 4
( NU UITAŢI : cultura tutunului vă aduce venituri impor- r
jj tante In gospodărie. ţj