Page 19 - 1962-06
P. 19
Nr. 2310 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. S
Pentru încheierea cu succes VEŞTI DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
a anului ş* colar în învăt»ămîntui oooooooooooo O O O O O O O O O O Oo
de partid U n iu n e a S o vietică
Desfăşurarea In Sune condi- şi Istoriei P.M.R. s-au organi Hidrocentrala dirijată de automat
ţluni a convorbirilor recapitu zat două preseminarii in care
lative, Încheierea cu succes a s-au dezbătut pe larg proble. Uşile hidrocentralei ceasta este suficient să Această instalaţie
anului şcolar în învăţămlntul de mele care vor fi puse în dezba de pe rîul Karamîş se formeze numărul îşi va găsi o largă
partid stă. in centrul atenţiei terea cursanţilor cu ocazia des stau închise de cinci respectiv al telefonu aplicare în secţiile au
Comitetului orăşenesc de partid făşurării convorbirilor recapitu ani. Aici nu vin să lui urban la care a tomatizate ale diferi
Petroşani. Pentru îndrumarea lative. lucreze nici ingineri, fost conectat aparatul telor uzine, la căile
permanentă şi conducerea con Un accent deosebit s-a pus nici dispeceri. Despre automat. ferate şi în porturile
cretă a Invăţămîntului de partid In aceste preseminarii pe dezba starea fi funcţionarea maritime şi fluviale,
In această perioadă, s-a întoc terea anumitor hotărîri, docu agregatelor fi diferi In cazul de defec
mit din timp un plan de acţiu mente ale partidului nostru, telor instalaţii ale hi tare a instalaţiilor pretutindeni unde sini.
ne care prevede principalele mă cum s in t: plenara C.C. al P.M.R. drocentralei comunică aparatul anunţă des necesare informaţii si
suri menite să asigure buna des din noiembrie-decembrie 1961, prin telefon un aparat
făşurare a muncii în vederea în plenara din 23-25 aprilie a c., care se numeşte „auto- pre aceasta în mod gure cu privire la
cheierii invăţămîntului de partid probleme izvorîte din documen raportor". Pentru a- funcţionarea unei in
in acest an şcolar. automat pe dispecerul
stalaţii sau alteia.
principal.
tele Congresului al XXH-lea al
O atenţie deosebită s-a acor P.C.U.S., sarcinile actuale care
dat ajungerii la zi a tuturor stau în faţa organizaţiilor de R. S. C e h o s lo v a c ă
cercurilor faţă de program, re- partid etc. Maşini moderne pentru industria textilă
uşindu-se a se lichida rămîne- Trebuie remarcat faptul că la
rea în urmă a unor cercuri, cum preseminarii prezenţa propa
a fost cazul la U.R.U.M. Petro gandiştilor, de la anumite orga Colectivul între Noile maşini reduc la scăderea preţului
şani, I.I.L. „6 August“, fabrica nizaţii de partid, a fost bună. prinderii Kovotex din procesul tehnologic în dc cost al unui kg. dc
de pîine şi altele. Cervene Rostelec a filaturile de bumbac, fire cu 0,50 coroane.
Aşa de exemplu prezenţa propa construit prototipurile elbninînd un mare Primele maşini vor fi
Pentru a da posibilitate gandiştilor de la E. M. Petrila, număr de maşini cu livrate Combinatului
cursanţilor să se pregătească oraşul Vulcan, E. M. Aninoasa, unei serii de noi ma furcă, ceea ce aduce din Levice (Slovacia),
cit mai temeinic însemnate economii de
_ E.M. Uricani a şini textile Pramen- oţel şi fontă. Intro cea mai mare şi mo
pentru convor- § j Protah. In curînd ele ducerea noilor maşini
!g g fost de 90-100 la în producţie va duce dernă filatură din Ce
birile recapitu- f§ vor fi produse în se hoslovacia.
§g§ sută. Nu acelaşi
1113 ! B 1lative, li s-au dat “ lucru se poa rier,
din timp problemele principale, te spune despre propagandiştii _R. P . D . C o r e e a n ă
orientative care se vor dezbate din oraşul Lupeni şi în special SECŢIA I-a FU R N A LE A C. S. HUNEDOARA. V ED ER E E X T E R IO A R A .
în şedinţele cercurilor. De ase de la fabrica „Viscoza“, de la
menea, spre a veni In ajutorul E. M. Vulcan. De la aceste or Construcţia de locuinţe la Phenian
cursanţilor s-au luat măsuri ganizaţii de partid au lipsit
pentru activizarea punctelor de unii propagandişti. Pentru a se
In primele trei luni constructor pe an", asemenea ritm care le
D e ce uneleconsultaţie, organizarea de con asigura pregătirea tuturor pro ale anului curent, la lucrările pentru înăl permite să dea anual
echipe de turnători desultaţii individuale şi colective. pagandiştilor s-a hotărît să se Phenian s-a început ţarea de noi blocuri 5,15 apartamente de
O activitate bună a început deja ţină un preseminar cu cel care construirea a 0.200 dc de locuinţe iau pe zi fiecare constructor.
să desfăşoare punctul de consul au lipsit şi numai după aceea apartamente din care ce trece amploare tn
oraşul Phenian. Mon- In perioada postbe
U. V. Călan lucrează cu rebut maretaţie de la exploatarea minie ei să poată conduce convorbirile 5.000 au şi fost dale lică constructorii din
ră Petrila. Printre consulta Colectivul secţiei turnătorie torii celei de-a doua Phenian au dat în
ţiile colective prevăzute a se or recapitulative. veche a uzinei „Victoria“ Călan fontă. Defectele constatate la depăşit execută operaţia de în în folosinţa oamenilor f o l o s i n ţ ă 4.820.000
In perioada desfăşurării con a reuşit să obţină in perioada piese se datoresc insă în mare desare a amestecului de form a muncii. părţi a construcţiilor m.p. de suprafaţă lo
ganiza sînt şi cele cu privire la cuibilă şi instituţii so-
„Sistemul mondial socialist“, vorbirilor recapitulative, spre a primelor patru luni ale anului parte neatenţiei la montare şi re, montarea formelor şi turna Sub lozinca „4 apar de locuinţe din raionul cial-culturale,
„Pregătirea de către P.C.R. şi în da un ajutor efectiv propagan însemnate succese în realizarea
diştilor, cursanţilor, membrii sarcinilor de plan. De remarcat turnare (incluziuni de nisip şi rea. Se impune din partea lui o tamente de fiecare central au obţinut un
făptuirea insurecţiei armate de comitetului orăşenesc de partid este faptul că in această peri
la 23 August 1944“, „Producti oadă unele echipe au reuşit să de zgură). Operaţia de îndesa- supraveghere mai atentă asu
vitatea muncii şi căile sporirii — începînd cu membrii birou lucreze fără nici un rebut. Nu
re a amestecului de formare nu pra felului cum sînt respectate
ei“, precum şi consultaţii în le lui — activişti de partid, acti acelaşi lucru s-a petrecut însă
vul nesalariat al cabinetului de şi in luna mai. De data aceasta, se execută corect, miezurile se prescripţiile procesului tehnolo R. P. B u lg aria
gătură cu Plenara C.C. al P.M.R. partid au fost repartizaţi pen
din 23-25 aprilie 1962 şi lucră tru a răspunde de un cerc sau calitatea produselor turnate a montează necorespunzător, iar gic incepind de la prepararea
rile sesiunii extraordinare a Ma două în scopul asigurării cali fost cu mult sub posibilităţile
rii Adunări Naţionale a R.P.R. tăţii cerute convorbirilor reca existente. asamblarea formelor se face cu nisipului şi pînă la dezbatere. Extragerea metalelor rare
pitulative.
din aprilie a.c. La sortimentul radiatoare lipsă de atenţie. Pentru reme Şi la sortimentul piese meca
Potrivit indicaţiilor date de
comitetul orăşenesc al P. M. R. unele echipe lucrează cu un re dierea acestei stări de lucruri nice s-au înregistrat deficienţe Recent s-a stabilit concentratele de cu acest praf a taliului.
Petroşani, comitetele orăşeneşti but de 3 pînă la 5,8 la sută faţă că şi cărbunele din pru şi zinc s-a găsit, O instalaţie asemă
de partid, cele de la întreprin de 12 la sută cit este admis iar este necesar ca şefii de echipă în ce priveşte calitatea. Echipa unele bazine ca şi în plus, indiu, molib nătoare va fi con
deri şi exploatări miniere din altele umbresc munca întregu să ceară fiecărui muncitor res condusă de tov. Adolî Stempel, concentratele dc meta den, reniu în canti struită şi la Combina
raza oraşului şi-au întocmit pla le neferoase conţin tăţi de importanţă in tul dc metale neferoa
nuri de acţiune, grafice de des lui colectiv. Cu cîteva zile îna pectarea tuturor prevederilor care timp de patru luni de zile germaniu. Germaniul dustrială. se din Plovdiv. In
inte de sfîrşitul lunii mai, rebu din concentratele de ginerii bulgari au stu
Intrujcit în cercurile de tip su făşurare a convorbirilor recapi tul la acest sortiment era de procesului tehnologic, iar maiş n-a rebutat nici o piesă, a de metale neferoase, căr Anul acesta va în diat experienţa unor
perior nu se fac convorbiri reca tulative, repartizind pe membrii păşit cu 0,3 la sută. Aceasta, bune şi gudron dc cepe în Bulgaria con ţări socialiste în ce
pitulative, şi cursurile se în lor pentru a răspunde în mod datorită faptului că echipa lui trii şi conducerea secţiei să ia păşit rebutul admis. Se pune în huilă are o impor struirea unei instalaţii priveşte analiza, pro
concret de cîte un cerc, în acea tanţă industrială. O pentru prelucrarea se ducţia şi folosirea me
cheie prin seminarizarea a pa stă perioadă care a mai rămas Vasile Ursu a lucrat cu un re măsuri împotriva celor care se trebarea de ce ? Pentru că în tonă de concentrat de mifabricatelor de ger talelor rare. Se pre
but de 20,3 la sută, cea a lui plumb şi zinc conţi maniu din praf dc gătesc specialişti în
tru teme din Documentele Con pînă la încheierea anului şcolar. loan Budu cu 18,2 la sută iar abat de la prescripţiile tehno echipă a slăbit disciplina, iar ne 200-280 grame dc cărbune. La Uzina dc extragerea şi purifica
gresului al XXIT-Iea al P.C.U.S., Pregătirile făcute pînă în pre cea a lui loan Ferenţi cu 16,6 logice. seleniu şi 150-200 gra plumb şi zinc din rea metalelor rare,
s-a dat atenţia cuvenită studie la ' sută. Care éste cauza ? exigenţa -faţă de fiecare lucrare me de tclur. In aces- Kîrdjali se construieş precum şi pentru pro
zent, respectarea întocmai a ce ¦te concentrate s-a des te o instalaţie pentru ducţia dc aparate cu
rii acestor documente. In faţa lor prevăzute în planul de acţi Şefii de echipă respectivi în Despre echipa condusă de co executată la fel. Şeful echipei coperit şi taliu, iar în prelucrarea prafului de semiconductori.
cursanţilor s-au făcut expuneri cearcă să-şi justifice lipsurile zinc şi extragerea din
une, îndrumarea susţinută şi munistul Iulian Sîrbu, de la sor este un turnător cu o bogată
de către lectori al Comitetului controlul permanent asupra ac aruneînd vina pe muncitorii de
regional de partid şl ai Comite tivităţii propagandiştilor vor la cubilouri, spunînd că aceştia timentul vane-băi, se pot spune experienţă In muncă. Dar acum
contribui la încheierea cu suc
tului orăşenesc de partid Petro- ces a actualului an şcolar din le-ar da chipurile fontă de ca numai cuvinte de laudă deoare a dat cinstea pe ruşine. El este
învătămîntui de partid In Va litate necorespunzătoare. Aceste
lea Jiului. ce depăşirea de plan realizată dator să îndrume şi să urm ă
afirmaţii nu sînt întemeiate.
POM PILIU UNGUR Celelalte echipe care au rebutul nu este niciodată mai mică de rească îndeaproape fiecare mem
sub admis au folosit aceeaşi 10 la sută iar despre rebut se bru al echipei, să pretindă de
jŞagi^.i r: : ' ~:s poate spune doar a tit: nu exis la fiecare lucrări numai de ca
Pentru ca propagandiştii cer tă. Nu aceiaşi lucru se întîmplă litate, pentru a spăla această
curilor de tip superior să fie cit însă cu echipa condusă de Teo pată de pe faţa echipei sale.
mal bine pregătiţi în vederea dor Slmbovan care a depăşit re Lupta pentru o calitate supe
conducerii seminariilor, în prea butul cu 5,7 la sută. La acest rioară a produselor — împreu
labil s-au organizat cu aceştia sortiment rebutul admis a fost nă cu sporirea producţiei, a
la comitetul orăşenesc de partid
seminarii care au fost conduse depăşit, pînă la 26 mai, cu 0,31 productivităţii muncii şi redu-
de cei mai pregătiţi tovarăşi din la sută.
colectivul cabinetului de partid. • cerea cheltuielilor de producţie
Pînă în prezent, în cercurile de Dacă maistrul Bolog Vicenţlu — trebuie privită ca o sarcină
tip superior s-au şi făcut semi acorda o mai mare atenţie ca centrală în îndeplinirea planului
narii la trei din cele patru teme,
lităţii producţiei echipelor sale, de stat. Calitatea, acest factor
urmînd ca In scurt timp să se
facă şi ultimul. Desfăşurarea situaţia ar fi fost cu totul alta. atît de Important indicat de
celor trei seminarii a arătat că Deşi cunoştea cauzele proveni partid ca obiectiv principal In
majoritatea cursanţilor au stu
diat cu interes istoricele docu enţei rebutului la acest sorti întrecerea socialistă, trebuie u r
mente ale Congresului al XXII-
Mai mult spirit gospodăresc ment, el nu a luat din timp mă mărită şi '‘mbunătăţită cu per
La Orăştie, ca şi în alte oraşe catarilor din strada Republicii suri corespunzătoare pentru în severenţă, ea fiind mindrla în
ale patriei noastre, s-au dat în nr. 28. Aici, încă de la intrare
lăturarea acestora; nu a urm ă tregului colectiv, cartea lui de
rit îndeaproape felul în care vizită.
membrii echipelor cu rebutul I. CIOBANII
lea al P.C.U.S., participînd ac folosinţa oamenilor muncii nu rămîi impresionat de curăţenia
tiv la discuţii şl dovedind că meroase blocuri şi case proprie care domneşte peste tot. In plus, Audifie m u z ic a lă
şi-au însuşit problemele princi tate a statului. In curînd, la la balcoane se află numeroase
pale cuprinse în aceste docu- Orăştie se va mai da în folosin ghivece cu flori. Locatarii Tele- Zilele trecute, elevii Şcolii de mu de Rimski Korsakov, „Concert“, par
mente. ţă un bloc cu 48 apartamente. tin, Bălan, Bănceanu, Ileasă şi zică şi arte plastice din Deva au tea I-a de Vivaldi, „Pas. alergător“
Tinînd seamă de faptul că Pentru a afla modul în care alţii îngrijesc bine apartam en prezentat la Clubul muncitoresc al de Sllemuler etc.
aceste locuinţe sînt întreţinute, tele. La fel de bine îngrijesc şi
buna desfăşurare a convorbiri zilele trecute am făcut o vizită scările. De asemenea, locatarii sindicatelor din localitate o audiţie Audiţia muzicală, în care cele mai Inginerii polonezi Dietrich şi imosz au construit pentru
lor recapitulative depinde în la mal multe blocuri din oraş. blocurilor de pe şoseaua Prica- muzicală. Cu acest prilej, atît orches multe interpretări le-au avut absol prima dată în R. P. Polonă un nou tip de spălător de căr
mare măsură de nivelul de pre Iată cîteva amănunte. zului ca Elisabeta Nagy, Terezia tra şcolii cit şi elevii Gina Gîrbo- venţii clasei a VlI-a, a constituit o bune cu o capacitate de 140 tone pe oră şi care elimină par
gătire al propagandiştilor, s-a Wagner, Victoria Curuţ, Nicolae veanu, Ioan Avram, Sorin Doroga, Mir- veritabilă verificare a măiestriei in ţial munca manuală la sortarea cărbunilor şl îmbunătăţeşte
încă de la început trebuie să Botici, Maria Bidigă şi alţii sînt cea Radu şi alţii au interpretat „Ba terpretative, care a anticipat exame calitatea lor.
dat o atenţie mai mare prese- let“ din opera „Orfeu“ de Gluck, nele ce se desfăşoară în prezent la
spunem că majoritatea locata exemple demne de urmat, de fe această şcoală. IN CLIŞEU: Noul produs al uzinelor de utilaj minier —
minariilor cu propagandiştii. Cu lul cum îşi îngrijesc locuinţele. „Drumuri“ de Novicov, „Marş“ de Zabrze, R. P. Polonă.
rilor din Orăştie îngrijesc aşa
propagandiştii de la cercurile Desigur că asemenea exemple Mendelson Bartoldi, „Cîntec popular“ OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
cum se cuvine locuinţele. Cu
serale de partid, de la cercurile
de studiere a Statutului P.M.R. vinte de laudă se pot aduce lo- se mai pot da încă multe. Dar
SPORT SPORT SPORT trebuie arătat că mal sint unii P e r l a—¦/—‘j—«r-»/—'i—1 r~>!—'i—>r-* r-*r-'r~- -r-'f—'/*
locatari care nu întreţin aşa
cum se cuvine locuinţele. De
pildă, cetăţeanul Bordelaş ţine
lampsofiafyi regional de foîbaS in holul blocului un butoi cu Frumuseţea neasemuită a munţilor Jiguli, contele Orlov- preţiosul lichid, trimiţlndu-l care ajunge aproape plnă la
benzină şi motocicleta. Aici pe munţilor Jiguli — Perla Vol- Davîdov nu a vrut să dea as apoi prin conductele de ţiţei, Gorki. Frumoase au fost Vol
Duminică s-a desfăşurat o nouă etapă in campionatul re reţii sînt zgîriaţi şi murdari. cultare glasului raţiunii — hi- care au fost aşezate de-a ga şi Jiguli şi înainte. Dar in-
gional de fotbal, categoría a II- a. Iată pe scurt aspecte de la Blocul burlacilor şi mai ales găi — a fermecat la timpul lor droconstructorilor. In interese curmezişul albiei Volgăi, ra frăţindu-se cu hidrocentralele
camera nr. 13 este slab întreţi pe Vladimir Ilici Lenin, pe finăriilor din Kuibişev şi Novo- construite pe bătrinul fluviu,
iceste intllniri. nută. Aici curăţenia lasă mult { Maxim Gorki, pe Ilia Repin... le sale avide nu intra trezirea care aproape nu au egal pc
la viaţă a împrejurimilor, el Kuiblşevsk. glob, au devenit şi mai fru
Retezatul Hafeg — Recolta Miercurea 4 —0 (2 — 0 ) de dorit. Coridorul şi scările Dar şi înaintea acestora, Nu de mult pe terenurile pe moase.
sint murdare, chiuvetele înfun mulţi alţi oameni mari ai Ru nu înţelegea să se lipsească
Chiar de la început gazdele După pauză jocul se desfă date deşi printre locatari sînt de veniturile pe care le storcea trolifere de la Jiguli a apărut Simfonia muncii încă nu s-a
i manifestă superioritatea con- şoară tot în nota de dominare mulţi meseriaşi. Uşile sint de siei au păstrat cu drag in ini de la gospodăriile ţăranilor, încă o întreprindere — o staţie terminat. Sub acordurile ei,
ruind numeroase atacuri la fecte, iar în faţa blocului s-au mile lor amintirea acestor aflate la cheremul lui. de dezbenzinare. De ce să se micul orăşel Jigulevsk s-a
)arta jucătorilor din Miercurea, a gazdelor, care mai înscriu două aruncat cutii de conserve, gu piardă inutil in aer gazul pro căţărat cu casele sale pe ver
atorită acestui lucru fotbaliş- noaie etc. Cu toate acestea co locuri şi şi-au exprimat regre Aşa a şi rămas veac după dus secundar, adevărat „aur sanţii munţilor apropiaţi, a
i din Haţeg reuşesc să înscrie goluri prin Ciora şl Matache. mitetul de bloc nu ia nici un tul că ele sînt pustii, nelocuite. veac imensa întindere de la zburător“ — s-au gîndit petro înaintat spre văile din împre
Arareori pe versanţii munţilor jurimi. Sint numai 10 ani de
prima repriză două goluri A arbitrat Opiţ (Petroşani). fel de măsuri. Asemenea nereguli poalele Jigulilor, oglindind în liştii. Aşa a luat naştere noua cind el era legat de restul lu
N. SBUCHEA se găsesc şi la camerele nr. 20 sau prin văi se adăposteau apele galbene-verziu, repezi ale întreprindere, care aprovizio mii doar prin panglica albastră
•in Ciora şl Mărunţel. şi 11 din blocul pentru burlaci, nează uzinele şi fabricile apă a Volgăi sau prin cîteva şose
corespondent precum şl in camerele nr. 3 şl sate sărace de plugari sau pes Volgăi nu coşuri de uzine şi le. Acum insă spre şi de la
cari. nici lumini electrice, ci verdea rute pe malul sting al Volgăi. Jigulevsk vin şi pleacă tre
Aurul C eH ej — Voinfa lisa 5 — 3 (2 O) 16 (bloc pentru fete). In acea ţa pădurilor virgine, conuri Dar ţiţeiul de la Jiguli re nuri, iar pe autostrada Mosco-
stă categorie mai Intră şi cetă Munţii Jiguli şi Volga sint va-Kuibişev vin şi pleacă mii
In prima repriză Jucătorii am- năsie (min. 11, 52, 82) şi Gros ţeanul Oprea Leahu care depo- de nedespărţit, invecinindu-se le unor mori de vînt sau flă prezintă doar primele acorduri de autocamioane şi autoturis
(min. 15 şi 77) pentru Aurul zitează cauciucurile în holul cările roşiatice ale focurilor din me. Iar dacă te urci pe unul
echipe au realizat faze Certej iar pentru oaspeţi de că blocului în loc să le ţină la ga pe o distanţă cie 150 de km. ale eroicei simfonii a muncii, din dealurile din afara oraşu
imoase. Primele 15 minute din tre Dragomir (min. 55 şi 79) şi rajul I.R.T.A. unde lucrează ca încă in timpul ţarismului s-au aşezările pescăreşti. care a răsunat in aceşti lui, printre sondele de petrol
priza a Il-a aparţin tot gazde- [ găsit oameni cu gindire cute Multe s-au schimbat aici munţi ciţiva ani mai tîrziu. Ea se văd proftlindu-se in zare
r. Apoi, jocul se echilibrează, Iştfan (min. 69). şofer. a fost auzită in toată măreţia coşurile uriaşei fabrici de ci
ctoria gazdelor este meritată, N. VÎRZOABĂ Trebuie arătat de asemenea, le zătoare, care au încercat să după salva legendară a „Au ei de popor In acea zi cină ment şi ardezie. Fumul pe ca
olurile au fost înscrise de Mă- l pună Volga şi Jiguli in sluj- rorei“. Acolo, unde mai tir- mecanicul de excavator Vladi re vintul ll duce peste Volga
corespondent L ba poporului. Printre aceştia ziu avea să se nască al doilea mir Kalabaev a scos prima cu arată că aici cimentul curge
C se afla şi tovarăşul de idei al Baku, geologii sovietici au gă pă de pămint din groapa de ziua şi noaptea fără. întreru
t lui Lenin, inginerul Gleb Krji- fundaţie a giganticei hidrocen
trale „V. I. Lenin“ de pe Volga. pere — ciment pentru funda
eîalurgisful II Cugir — Ştiinţa Petroşani 0 — 3 ( 0 — 2) că nici I.G.O. Orăştie nu se stră ţ janovski. îndrăzneţii visători sit bogate zăcăminte de ţiţei
duieşte să asigure o curăţenie [ proiectau să construiască pe devonian. Şi acum încă sint De la masivul de beton al mentul economic al comunis
mului de mîine.
In echipa metalurglştilor au maţlel din Petroşani care s-a mal bună Ia blocuri şi în oraş. [ bătrinul fluviu rusesc, acolo rostite cu sfinţenie în oraşul hidrocentralei au pornit apoi
, , . dovedit a fi superioară, Deşi a fost sesizată. întreprinde L unde el este îngustat de stin- Jigulevsk, In aşezările petro firele liniei de înaltă tensiune, Intr-adevăr, legendarii Jiguli
st întrebuinţaţi mulţi juniori. M> VÎLCEXNU rea de gospodărie orăşenească (. cile Tip-Tav şi Serna, o liidro- liştilor Zolnli şi Solnecinaia
indreptînău-se spre Moscova au devenit o adevărată perlă
nu au putut face faţă for- corespondent nu a luat măsuri pentru des C centrală destul de mare pen- Poleana numele primilor des şi spre căruntul Ural, alimen- a Volgăi.
fundarea canalului colector sau C tru acele timpuri. Dar visul coperitori ai rezervelor incal tinxl cu energia lor numeroa
Ardealul Teliuc — Victoria Oobra 6 —0 (S — 0 ) de ridicare la rimp a gunoiu t acestor oameni nu a fost reali- culabile de aur negru — Ab- sele şantiere ale oraşului Stav J i—fu / *~~J'—~J «— /• -*|
Net superiori, jucătorii echi- de minute, aşa cum prevede re lui. Iată deci ca atit locatarii f zat şi nici nu putea fi rea- dula Saberzianov, Vasili Rakov ropol de pe malul sting al
cit şi T.G.O. Orăştie trebuie să r Uzat pe vremea aceea. Acesta Volgăi. Barajul deversor a
gazde înscriu In prima re- gulamentul. I. ANGHEL depună mai nu te eforturi pen şi altora. Marea subterană dc format o mare cu apă dulce
iză 5 goluri. După pauză gaz tru buna întreţinere a curăţe i nu numai pentru faptul că ţiţei nu a secat incă nici as
de mai înscriu un gol. In min. corespondent niei blocurilor şi apartamente ţ Rusia ţaristă se tîra în coada tăzi, sondele care împestriţea
jucătorii din Dobra părăsesc t progresului tehnic. Proprieta- ză văile verzi ale munţilor
!justificat terenul astfel că 'Aurul Zlatna — Constructo lor. T. LA ZARESCU t vul pămlnturilor de la poalele Jiguli, absorb fără întrerupere
:eastă intllnire nu a durat 90 rul Hunedoara l-l (0-0).
corespondent