Page 2 - 1962-06

P?. S 'DRIIMVE V C fC m ilS M U lV I $
Nr. 2312

De ce nu se respectă graficul de Să efectuăm mă l i ilIiS liiiiliililI
stropitul viei i II><4-^^Vv;vXv'.'X\v<\'-XvXÎ4^'v>.
f ii»
execufare a construcţiilor zootehnice? înainte de a în flo rii
Wm »I
mm
Condiţiile meteorologice de pînă
Fiind situată în apropierea s-au început lucrările şi pină fectuoasă şi aprovizionarea cu acum nu au fost prielnice pentru în- mm
unor puternice centre muncito­ acum, şantierul de construcţii materiale pentru învelitoare. O colţirea şi dezvoltarea ciupercii
reşti şi oraşe, gospodăria agri­ nr. 1, respectiv lotul de munci­ parte din plăcile de azbociment „Pcrainospora viticola“, care produce mmm !§11
colă de stat din Bîrcea Mare se ondulate au fost aduse aici de mana la viţa de vie. Ele vor fi însă Wm.
va specializa în producţia de tori condus de maistrul Aron la un alt punct de lucru. Fiind propice în zilele următoare.
lapte-Iegume. Punînd în centrul Tomuş, a ridicat pînă la înve- manipulate şi depozitate neco­ m '%vkS>ÍX%*XyX4'L<*X&*X‘>XTvXX-X4^X'X*XvX4-ívX;XxX;X;ÍvX>;X
atenţiei ca obiectiv principal litoare cele trei grajduri pen­ respunzător, multe din ele s-au Pentru a preveni apariţia de mană
sporirea continuă a efectivului tru cîte 100 capete bovine, Iar deteriorat. Lipsesc, de asemenea, .V.'V.V.-w.y.v.^v^y.v.vîyv.v.vXv.
de animale şi a productivităţii la creşa de viţei şi stabulaţia o serie de materiale electrice, în perioada înfloritului, G.A.C. şi G.A.S.
acestora, precum şl creşterea liberă lucrările se află în stadiul lip o, Ve>\
producţiei de legume, colecti­ executării centurii de beton. La fără de care echipa de insta­ DE LA STAŢIA ...WEmËm 1 k
vul de muncitori, ingineri şl teh­ prima vedere, s-ar părea că latori electricieni nu poate exe­ DE AVERTIZARE A MANEI
aceasta este o situaţie bună. cuta la timp toate lucrările pla­
(LC.H.V. IGHIU-ALBA)
nicieni din cadrul acestei gos­ Dar, trebuie arătat că faţă de nificate.
podării, cu sprijinul şi sub în­ posibilităţi lucrurile nu sînt cî- Pentru ca toate construcţiile
drumarea permanentă a organi­ să fie ridicate la timp este ne­
zaţiei de partid, depune efor­ tuşi de puţin mulţumitoare, de­ cesar ca şi conducerile celorlal­ trebuie să facă primul stropit în vii,
turi susţinute pentru realizarea oarece nu se respectă întruto- te întreprinderi din regiune, care înainte de a începe înfloritul.
prevederilor planului de pro- tul graficul de execuţie a noilor furnizează unele materiale de
du cţie. construcţii zootehnice. Cauzele construcţie T.R.C H., să ia mă­ Acest stropit pune în siguranţă re­
sînt mai multe. Una din aces­ colta de struguri prin apărarea flori­

In ceea ce priveşte dezvolta­ tea se datoreşte faptului că suri corespunzătoare pentru li­ lor de mană. De aceea, cl se şi nu­
rea zootehniei se prevede ca munca nu este organizată astfel vrarea acestora în termenele meşte stropit de siguranţă şi este re­
efectivul bovinelor să crească incit lucrările să se desfăşoare stabilite, conform contractelor. comandat de minimele viticole ca stro­
pină la sfîrşltul anului de la într-o anumită ordine, succesiv, Pînă acum, mai puţin s-a achi­ pit obligatoriu.
174 la 435 de capete. In anul In baza unui plan de acţiune tat de această sarcină I. F. Efectuarea acestui stropit se va face
1965, numărul taurinelor va fi bine chibzuit. Aşa spre exemplu, Sebeş, care a pus la dispoziţia în zilele de la i la 9 iunie, cu o
de 600 capete, din care 300 vaci Intr-una din zilele trecute, vreo T.R.C.H. pentru construcţiile ce zeamă bordcleză, care să conţină 500
de lapte, iar în 1975 se va ajun­ 10—15 muncitori din echipa con­ se execută la G.A.S. din Bîrcea grame piatră vînătă, 250 grame var
ge la 800 de bovine, din care 500 dusă de Ioan Dună, au stat nu doar o parte din materialele de nestins sau 1 kg. var stins (pastă)
vaci de lapte. De asemenea, mai puţin de trei ore. Aceasta, tîmplărie, şi acestea, cu întîr- şi 100 grame piatră acră la 100 litri CU BARCA PE MUREŞ.

gospodăria va dezvolta creşte­ pentru că mecanicul Marin Pre­ ziere. apă.

rea oilor şi va înfiinţa un com­ da nu verificase din ziua pre­ Dar, aceasta nu ar fi o scuză Pentru prevenirea oidiumului, reco­
binat avicol. Pentru înfăptuirea cedentă funcţionarea betonierei. întrutotul justificată pentru în­ mandăm ca în zeama bordelcză pre­
acestor sarcini s-au luat mă­ Era nevoie de intervenţia şefu­ târzierea lucrărilor pe şantierul gătită, să se pună şi sulf imuabil CONFERINŢA ti*®
suri eficiente privind dezvolta­ lui echipei de electricieni, Ioan de construcţii din Bîrcea. Aici (Thiovit) 0,4 la sută, adică 400 gra­ Zilele trecute, la căminul cul­
rea bazei furajere şi asigurarea Stanca, pentru a inversa legă­ se simte nevoia unul control şi me la 100 litri zeamă, care . se di­ tural din Şoimuş, profesoara
a unei îndrumări tehnice per- zolvă intr-un vas separat, apoi se
unor adăposturi corespunzătoa­ turile de la motorul electric al man.ente din partea conducerii amestecă cu zeamă bordelcză. Prin Stan Olimpia din Deva a pre­ 2 IUNIE 1962 interpretând muzică din opere­
betonierei, (ca aceasta să se ro­ şantierului, pentru înlăturarea acest tratament mixt, se combate zentat conferinţa „Omul trans­ te ; 17,50 Ştiinţa în slujba păcii;
re pentru toate categoriile de tească în sensul normal), dar fluctuaţiei muncitorilor, pentru mana, se previne oidiumul şi se com­ formă natura“. Programul 1 : 5,10 Emisiunea 18,35 Program muzical pentru
animale. 'Astfel, pînă la sfîrşitul nimeni nu ştia cu ce treburi era bate în acelaşi timp păianjenul viţei pentru sate ; 5,40 Muzică uşoa­
anului, în cadrul gospodăriei, pe plecat la Deva. In cele 'din urmă, organizarea temeinică a întrece­ (Eriophes vitis), care produce băşi- Audiată de un mare număr de ră ; 6,10 Cîntece patriotice : 6,30 fruntaşi în producţie din indus­
un alt electrician a făcut ope­ rii socialiste, avînd ca obiectiv carea frunzelor. de ţărani colectivişti tineri şi Melodii populare romîneşti ; trie şi agricultură; 19,05 Muzi­
lingă alte construcţii se vor ri­ raţiunea amintită. Apoi s-au ivit principal scurtarea termenului vîrstnici, conferinţa a lămurit 6,45 Salut voios de pionier ;
dica şi trei grajduri a cîte 100 alte neajunsuri. Nu se termina­ de execuţie a construcţiilor şi Dacă la soluţia de zeamă bordeleză acestora multiple probleme pri­ 7,15 Muzică de estradă ; 7,30 că ; 21,25 Program de romanţe ;
capete bovine, un grajd pentru se ridicarea schelelor, numărul reducerea preţului de cost al lu­ se mai adaugă şi soluţiile de îngră­ vind transformările pe care Sfatul medicului : Vegetaţiile
220 capete tineret (stabulaţie scărilor şi al tărgilor pentru crărilor. Pentru înlăturarea lip­ şăminte chimice recomandate (0,5 kg. omul le-a înfăptuit pe linia stă- adenoide : 7.45 Muzică instru­ 22.30 Muzică de dans.
surilor semnalate mai sus tre­ superfosfat, 0.5 kg. sare potasică şi 0,3 pînirii naturii în folosul întregii mentală ; 8,30 Concert de dimi­ Programul I I : 14,30 Concert
liberă), o creşă pentru 100 ca­ transportul betonului era prea buie ca organizaţia de partid, kg. azotat de amoniu), se realizează omeniri. neaţă ; 9,00 Roza vînturiior ; 9,25
pete viţei şi un siloz cu o ca­ mic. comitetul sindical, conducerea şi o sporire considerabilă a produc­ Fragmente din operete : 10,08 de p rîn z ; 15,00 „înfrăţiţi In
pacitate de 750 tone. In acest şantierului, să adopte măsurile ţiei. Conferinţa a fost urmată de Cîntece pentru cei mici ; 11,30 muncă, în cîntec şi joc“ — pro­
scop gospodăria a primit din O altă cauză pentru care rit­ corespunzătoare în vederea res­ un bogat program artistic. Lucrări pentru orchestră de in­ gram de cîntece din folclorul
mul de ridicare a construcţiilor pectării cu stricteţe a graficului La executarea stropitului se va avea strumente populare de compo­ nou şi jocuri populare; 15,30
partea statului investiţii în va­ este încetinit o constituie şi sla­ de execuţie a construcţiilor. grijă să se pulverizeze bine ciorchi­ A. CERCEA zitorul sovietic Budaşkin : 12,00 Concert popular ; 16,15 Muzică
loare de 2.731.000 lei. Avind în ba aprovizionare a punctului de nii, lăstarii şi mai mult dosul frun­ Piese instrumentale de mare
vedere volumul mare de lucrări lucru de aici cu materialele ne­ N. T1RCGB zelor pc unde pătrunde boala. corespondentă popularitate : 12,20 Album spor­ uşoară romînească interpretată
cesare. După cum spunea, pe tiv : 12,30 Muzică uşoară de de tineri solişti; 18,05 Din cîn­
şi timpul scurt în care trebuie bună dreptate, şeful de echipă 0 nouă promoţie de meseriaşi de mină compozitori din ţări socialiste ; tecele de dragoste ale popoare­
executate, ridicarea construcţii­ 14,00 Cîntă Aurelia Fătu-Rădu- lor ; 19,00 Jocuri populare ro­
lor amintite a fost contractată Mihai Bortoş, şarpantele de la Sînt peste 10 ani de cînd in elevi ca Bălan Mircea, Vîlceanu proape să-l formăm pe elevii ţu, acordeonistul Marcel Buda-
cu T.R.C.H. Prin contractul în­ cele trei grajduri puteau fi ri­ Lnpeni s-a construit o şcoală în Gheorghe, Văduva Liviu, Tufan noştri pentru viaţă, să le impri­ iă şi naistul ion Oprea : 15,05 mîneşti ; 19,30 Pe teme interna­
cheiat între gospodărie şi dicate cu cel puţin 30 de zile care an de an, fii ai oamenilor Grigore, muncitori în exploată­ măm o conduită aleasă, simţul Concert de estradă ; 15,45 Emi­ ţionale ; 20,00 Muzică de dans ;
T.R.C.H., s-au fixat termene de şi curajul răspunderii. Pentru 20.30 Noapte bună copii: „Tai­
dare în folosire a construcţiilor, mai devreme dacă se aduceau muncii, s-au pregătit temeinic rile miniere, care lac cinste şco­ a realiza aceste lucruri am fo­ siune literară ; 16,15 Vorbeşte na preţului“ de Evghenii Per-
cu defalcare pe grafice de lu­ din timp piuliţele M 18 şi lem­ pentru a lucra in industria car­ lii noastre şi celor care i-au pre­ m eak; 21,15 Muzică de dans.
crări şi s-a deschis finanţarea Moscova : 16,45 Muzi'că uşoară
nul de esenţă tare de care era Buletine de ştiri şi radiojur­
acţiunilor. nevoie. De asemenea, este de­ din Cuba ; 17,15 Cîntăreţi romini
nale : 5,00; 6,00 ; 7,00; 10,00
i Din luna februarie, de cînd 11,00; 13,00; 15,00 ; 17,00 ; 19,00
22.00 ; 23,52 (programul I)
12.00 ; 14,00 : 16,00 : 18,00 ; 21,00

23.00 (programul TI).

Membrii gos/in- boniferă. Această şcoală a fost gătit. losit diverse forme. Amintim ' eiMEMSTUEBBFIŞE
dărici agricole co­ absolvită anual de sute de elevi concursurile „Drumeţii veseli“
lective din satul pregătiţi temeinic în meserii ca: Pentru ca elevii şcolii noastre pe teme c a : „Frumuseţile şi 2 IUNIE 1962' potop — cinematograful „I.
S/iiiii, raional Orăş- forjări sau sudori, mecanici de să se pregătească temeinic, în bogăţiile patriei“, „Realizări ale Pintilie“ : HAŢEG : Zece paşi
iic, au obţinui an mină sau electricieni, dulgheri atenţia profesorilor sau a mai­ regimului democrat-popular“, DEVA: Poveste sentimentală spre răsărit — cinematograful
de an succdse tot sau zidari. , ştrilor a. stat permanent grija „U.R.S.S. marea noastră vecină — cinematograful ..Patria“ ; In­ „Popular“ : BRAD : Puştiul —
mai însemnate în •de- a le da-toate cunoştinţele ne­ şi prietenă“ etc., intîlniri cu ac­ tre două iubiri — cinema­ cinematograful „St. roşie“ ; LO-
ceea ce jniveşte In anii petrecuţi în şcoală, în­ cesare, de a urmări ca fiecare tivişti de partid şi de stat, vi­ tograful „F. Strbll“ ; HUNE­ NEA: Evdotnn — cinematogra­
creşterea produc­ drumaţi pas cu pas, simţind să le înţeleagă cit mai hine şi zite la uzinele U.E.U.M. Petro­ DOARA : Frumoasa Lurette — ful „Minerul.“ ; TEIUŞ : Străzile
ţiei vegetale şi ani­ să le aplice in practică. şani, Institutul de mine Petro­ cinematograful „Victoria“ ; SE­ au amintiri — cinematograful
male. permanent sprijinul profesori­ şani, conferinţe sau expuneri BEŞ : Cinci zile şi cinci nopţi „V. Roaitâ“ ; ZL'ATNA : Lumină
I.a sfîrşilul anului, lor sau maiştrilor, printr-o La practică, elevii au fost pe teme ca : „Morala comunistă, — cinematograful ,,Progresul“ ;
gospodăria va de­ muncă perseverentă, elevii au treapta cea mai înaltă a pro­ la fereastră — cinematograful
ţine ca proprietate reuşit să-şi însuşească bine tot repartizaţi in cadrul exploată­ gresului moral al omenirii“, Cenuşăreasa — cinematograful „Muncitorul“ ; ILIA : Două vieţi
obştească lili bo­ rilor miniere pe lingă cei mai „Despre patrie şi patriotism“, „M. Sadoveanu“ ; PETROŞANI: (seria I-a şi a II-a) — cinema­
vine, peste 400 de ce li s-a predat teoretic sau buni muncitori, alături de care „Cum a reuşit omul să stăpî- Casa surprizelor — cinematogra­ tograful „Gh. Doja“ : APOLDUL
ovine, 118 porcine practic, să-şi îmbogăţească per­ au simţit permanent un ajutor nească forţele naturii" etc. ful „Al. Sahia‘<; Agentul X-25 — DE SUS : Leon Garos îşi caută
şi un număr însem­ manent cunoştinţele pentru a cinematograful „7 Noiembrie“ ; prietenul — cinematograful „23
nat de păsări mat­ se ridica la nivelul cerinţelor ce părintesc In pregătirea lor în Sîntem siguri că elevii ce vor ALBA IULIA: Post-restant — ci­
că le stau în faţă. cele mai bune condiţiuni. absolvi anul acesta şcoala, pre­ nematograful „Victoria“ ; Erup­ August“.
gătiţi în meseriile de electri­ ţia — cinematograful „23 Au­
La obţinerea ti­ Acum, cînd şcoala noastră Kşa se explică cum elevi ca cieni şi mecanici de mină, vor gust“; ORAŞTIE: Muzicantul
cestor realizări, o munci şi pe mai departe acolo orb — cinematograful „V. Roai-
contribuţie însem­ este gata a repartiza industriei Nuţă Ioan, Nica Ioan, Ungu- unde vor fi repartizaţi, cu voin­ tă“ : Artistul — cinematograful
nată o aduce şi o nouă promoţie de 100 de mun­ reanu Dumitru, Bucur Gheor- „Flacăra“ ; SIMERIA : Patru in
colectivistul loan citori calificaţi, aruneînd o pri­ ţa ce-i caracterizează, că se vor
Igna, secretarul or­ glie, Bucur Aurel şi mulţi alţii
vire cu ani în urmă, ne aducem se prezintă la examenul de mun­ achita întotdeauna de sarcinile
citori calificaţi şi de diplomă cu ce le revin.
aminte de aceia care, pregătiţi
de noi, n-au dezminţit încre­ toate cunoştinţele şi deprinde­ ARON CRIŞTEA
derea pe care o aveam în ei.
rile practice bine însuşite.
Acolo unde ei au fost reparti­ Dar conducerea şcolii, organiza­

zaţi, muncesc cu sîrguinţă, sînt ţia U.T.M., îndrumate de orga­
nizaţia de partid din şcoală, nu
ganizaţiei de partid
fruntaşi în producţie, se pregă­ s-au mărginit numai la însuşi­
directorul grupului şcolar
'din gospodărie. tesc mai departe în şcolile medii rea de către elevi a celor ex­

serale. Ne aducem aminte de plicate. Ne-am preocupat îndea- profesional minier din Lupeni

Festivalul regio nal al c în te c u lu i ş i dan su lu i tru a descoperi şi a aduce pe scenă Spectacolul programat pantru ora M jlC
„P e plaiurile H u n e d o a re i“ comorile nepieritoare create de popor 10 dimineaţa a început la ora 12,45
de-a lungul timpurilor. şi s-a terminat la 17,30. Nu era mai PENTRU 24 ORE
0 f u i raională şi dteva M fă m iiiie bine ca organizatorii să fixeze o oră Dacă numărul
Esie firesc ca folclorul local să pri­ mai potrivită, cînd oamenii pot să vină Vreme nestabilă, cu cerul variabil, de telefon cerut
Festivalul regional al cîntecului şi ceva din pitorescul dansurilor şi cos-: întregime scopul, mai mult, ajungîn- meze în repertoriul corurilor, echipe­ la cămin ? Programele artistice nu mai mult noros ziua. Vor cădea averse nu răspunde, so«
dansului „Pc plaiurile Hunedoarei“, filmelor pădureneşti. du-se la o uniformizare a brigăzilor lor dc dansuri, soliştilor, în raport cu trebuie prezentate numai pentru comi­ de ploaie însoţite dc descărcări elec­ licitaţi telefonis«
organizat de Sfatul popular regional, artistice de agitaţie săteşti. creaţia -populară aparţinînd altor re- trice. tei să vă transmi-
Consiliul regional al sindicatelor şi Fără discuţie, faptul că la Muncel gium aie ţârii. Or, în majoritatea ca­ sia dt selecţionare. Aşteptarea de ore ţ ă comunicarea
Comitetul regional U.T.M., se află în există în prezent formaţii artistice este Folclorul local zurilor, la Brănişca s-au prezentat cîri- Temperatura staţionară, va fi cu­ dvs. ia postul de
plină desfăşurare. La festival participă o realizare. Comitetul sindicatului v a . prea puţin prezentat tcce şi jocuri din alte zone folclorice. în şir la care sînt supuşi artiştii ama­ prinsă ziua înlr.c 22—27 grade, iar
un număr însemnat de formaţii corale trebui să se ocupe în permanenţă de tori nu face altceva decît să indis­ noaptea între 9—1-> grade. Vîntul va telefon urban
şl instrumentale, brigăzi artistice de îmbogăţirea repertoriului şi ridicarea pe scenă In repertoriul soliştilor întîlnim, pună. sufla moderat din sectorul vest şi sau Interurban.
agitaţie, echipe de dansuri, solişti vo­ nivelului de interpretare. Posibilităţi uneori în exclusivitate, cîntecele ce se nord-vest.
cali, instrumentişti şi dansatori. există. Acolo există oameni entuziaşti, Un obiectiv important al Festivalului transmit la radio, interpretate de so Gazdele din Brănişca nu au fost Şcoala profesională
preocupaţi de munca artistică, hotărîţi „Pe plaiurile Hunedoarei" înscris şi în lişti de muzică populară cunoscuţi prea primiioare. Căminul cultural nu PENTRU URMĂTOARELE de mecanici agricoli
In urmă cu citeva zile s-a desfăşu­ de a ridica prestigiul colectivului lor regulament, este descoperirea şi valo­ „De la Salva la Vişeu“, „Mîndruliţă are director. Dar la şcoala de 8 ani 3 ZILE
rat la centrul Brănişca faza raională a şi în această direcţie. rificarea pe o scară largă a creaţiei de demult", „Zi-i, bade, cu fluiera", funcţionează 9 învăţători şi profesori. Alba luiia
festivalului (al IlI-lea spectacol), ia populare din cuprinsul regiunii. „Cit e soarele de sus", „Foaie verde Era bine ca măcar unul să primească Vreme schimbătoare, favorabilă ploi­
care au participat formaţiile E. M. O tematică mai tiară şi mai precisă, firicel" etc. din partea conducerii sfatului popular lor locale şi temperatura staţionara. ANUNŢA
Muncel şi ale căminelor culturale din folosirea unor forme variate de pre­ Unele formaţii au adus pe scena că­ şi a şcolii sarcina de a sc ocupa de
¦Buruiene, Vcţel, Şoimuş şi Boz. zentare care să dea posibilitatea ca minului cultural din Brănişca jocul, Ecliipeie de dansuri interpretează de pregătirea sălii şi primirea oaspeţilor. | C O N SU M ATO R I! ( că recrutează pentru noul
textul să fie mai bine interpretat, vor cîntccui şi cosiumul popular. Ne refe­ asemenea jocuri din alte regiuni, cu | Consumaţi produsele | an şcolar 1962/1963, TI­
Colective noi, aduce brigăzii artistice de agitaţie din rim în primul rînd la echipa de dan­ specificaţia instructorului că acestea E drept că mai tîrziu au venit la că­ NERI absolvenţi ai şcoli­
cu perspective Muncel succese ccrle în viitor. suri a sindicatului E.M. Muncel, care ar fi focale. A-i zice „Gîrligului“ joc min citeva cadre didactice, după ce | I. C, l L. S I M A I lor (le 7 sau 8 ani şi cu do-
a interpretat citeva jocuri locale, în din Hunedoara, sau a numi „Ga la au fost solicitate de inspectorii secţiei rinţa să deyină mecaniza­
Formaţiile sindicatului E- M, Muti­ Formaţie relativ nouă esfe şi b ri-' costume adecvate şi a fost acompa­ Breaza" — „Boliolteana“ nu însem­ de învăţămint si cultură. | fcibricate din la te | tori în agricultură, avînd
cei s-au constituit cu prilejul acestui gada artistică de agitaţie a căminului niată de instrumentul specific tradi­ nează a valorifica folclorul local. domiciliu stabil în ciiprin-
festival. Comitetul sindicatului, sub cultural din Veţel. Artiştii amatori din ţional — cimpoiul. La faza de in Brănişca trebuia să | pasteurizat: | şul regiunii Hunedoara.
conducerea organizaţiei de partid, a des­ Veţel au interpretat corect textul „Aurul In ce priveşte folclorul nou, acti­ participe şi formaţii artistice din Bră­
făşurat o muncă susţinută pentru atra­ ogoarelor“. Notăm şi folosirea judi­ Şi echipa de dansuri a căminului viştii culturali sînt datori să depisteze nişca. Dar n-au participat pentru că nu — LAPTE PASTEURI- | ÎNSCRIERILE LA EXA­
gerea muncitorilor, tehnicienilor, ingi­ cioasă a mior elemente de recuzită cultural din Şoimuş a adus pe s.cenă creatorii de cîntece care vorbesc des­ există. A arunca această lipsă pe sea­ MENUL DE ADMITERE SE
nerilor şi locuitorilor satului la activi­ pentru a ilustra cele spuse de către jocul şi costumul local ca şi una din pre viaţa nonă a satelor şi oraşelor, ma faptului că postul de director dc I ZAT ÎMBUTELIAT §j FAC LA UNITĂŢILE S.M.T.
tăţi cultural-educative. La Mtmcel au interpreţi (sceneta „Fruntaşii“ şi mo­ echipele din Buruiene. despre munca in gospodăria colectivă, cămin este încă liber, nu este un mo­ I — IAURT î DIN RAZ!A DE DOMICI­
luat fiinţă : un cor, o brigadă artis­ nologul „Gc ne dă porumbul“). cîntece de pace şi înfrăţire şi să le tiv plauzibil. Secţia dc învăţămînt şi LIU A CANDIDATULUI,
tică de agitaţie, o formaţie instru­ Dintre soliştii de muzică populară, promoveze cu mai mult curaj pc scenă. cultură a raionului Ilia era datoare să i _ BRSN2Ă GRASA DE | unde sînt afişate detailat
mentală, o echipă de dansuri. Textul brigăzii din Veţel a fost pre­ doi au interpretat cîntece vechi cu spe­ manifeste mai multă preocupare faţă toate condiţiunile de acte
zentat aşa cum a fost publicat şi di­ cific local, iar alţi doi, cîntece popu­ Ceva despre organizare de încadrarea căminelor culturale. Dar | VACI s şi de materiile cc se per
Gonii are, deocamdată, un repertoriu fuzat de casa de creaţie. Era necesar lare cu conţinut nou. şi despre gazde lipsa de activitate a cadrelor didactice la examenul de admitere.
modest : „Privesc din Doftana“, „Frun­ ca acesta să fie adaptat localităţii res­ din sat nu poate fi trecută' cu vede­ | — BRÎNZA PRIMA 1
ză verde de suliină“ (prelucrare din pective, să vorbească „pc viu" despre Conducerile- căminelor culturale, in­ Faza raională a fost fixată la Bră­ rea. Vinovat de această stare de lu­
folclor) şi „Noroc bun“ de Gh. Danga. problema pusă în discuţie, despre m ă­ structorii artistici, nu s-au preocupat nişca pentru ora 10 dimineaţa. La cruri se face şi sfatul popular comunal 1 — FRIŞCA 1
surile luate de colectiviştii din Veţel cu seriozitate de depistarea şi valori­ ora 9,30, sala căminului cultural era care ar fi trebuit să ia demult •mă­
Programul brigăzii arfisîice de agita­ pentru obţinerea a 5000 kg. porumb ficarea folclorului regiunii Hunedoara. încă nearanjată pentru spectacol. Popu­ suri pentru îmbunătăţirea activităţii | — SMÎNŢiNA E7ÎTRA Şl §
ţie este axat pe probleme de pro­ boabe la hectar. Folclorul nostru este bogat şi variat, larizarea fazei raionale s-a făcut de­ cultural-cducative de masă.
ducţie specifice întreprinderii, popu­ constituind o inepuizabilă sursă de in­ fectuos: in sat nu întîlneai nici un | SUPERIOARA ^
larizează rezultatele pozitive şi ia ati­ Textcie difuzate dc- casa dc creaţie spiraţii pentru artişti. In anii puterii afiş-anunţ care să aducă la cunoştinţă Comisia raională a concursului „Pe
tudine împotriva deficienţelor care se trebuie să constituie doar scheletul pc populare ccrccciarea folclorului s-a locuitorilor satului ,că la ei se va des­ plaiurile Hunedoarei“ va trebui să tra­ j§ — CREMĂ ..CîARMMAN“ 2
mai manifestă în unele situaţii. care să se creeze programe dc bri­ extins şi a căpătat atributele unei mun­ făşura faza raională a concursului. gă învăţămintele corespunzătoare care I ŞI CREMA „MOLDOVA“ §
au reieşit cu. prilejul fazei de la Bră­
Echipa de dansuri aduce pe scenă gadă adecvate fiecărei gospodării. In ci ştiinţifice perseverente. Concursurile întrebările pe care ni le-au pus cî- nişca şi să facă totul pentru desfă: 1 — SANA — PRODUS RA. 1
dc amatori sînt un prilej potrivit pen- ţiva cetăţeni ni se par foarte justi­ şurarea în bune condiţiuni a fazelor
caz contrar, programul nu-şi atinge în ficate. următoare. | CORITOR I

„E „ceva" astăzi la căminul cultu­ prof. CLEMENTE CONSTANTIN | — IJNT PREAMRALAT 1
ral ; ?“.
metodist principal p DE TOATE SORTIMENTE- |
t Casa regionată a creaţiei populare
1 LK I
Deva
H Sînt hrănitoare şi foio. g

g sitoare organismului şi se §}

1 găsesc la toate magazinele §j
jj alimentare, cooperativele j§
M (îe consum si I.A.P.L.-uri. H

ai ’X