Page 20 - 1962-06
P. 20
P f. i DRUMUL SOCIALISMULUI m ra r s n Nr 2316
v r & r î'J T x r x ; r n t s t z ,v -¦? .
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMSLE^ŞŢIHI
Om enirea condamnă hotărîrea S.U.A. Filme romineşti
de a efectua experienţe nucleare în Cosmos la Washington
— Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare — W A SH IN G TO N
GENEVA 5 (Agerpres). tratat privind dezarmarea generală şi rioasă eforturilor de cercetare paşnică preş). —
In sala „Dupont. Théâtre“ din ş
Comitetul celor 18 state pentru de totală, printre care la refuzul S.U.A. a spaţiului cosmic, va periclita viata
zarmare continuă discuţia în proble de a oglindi în titlul primei părţi esen şi sănătatea popoarelor. Delegaţia ro- Washington a avut loc premie- f
mele legate în special de primele două ţa obligaţiilor decurgînd din tratat, la mînă sprijină întru totul punctul d« ra filmelor romineşti ..üarclée" f
etape ale dezarmării şi de proiectul trecerea completă sub tăcere de către vedere exprimat in Declaraţia guver şi „Şapte arte". Cu acest prilej J
de lucru al primului capitol al trata delegaţia americană a problemei ter nului sovietic. au fost. prezentaţi spectatorilor ç
tului cu privire ia dezarmarea generală menului înlăuntrul căruia trebuie să In încheiere delegatul romîn a ce membrii delegaţiei de cineaşti f
şi totală, prezentat spre examinare co aibă loc dezarmarea, la modul în care rut ca delegaţia americană să pără romîni
mitetului de copreşedinţii săi. planul american prevede trecerea de la sească poziţia sa rigidă, uerealistă.
o etapă la alta a procesului de de contrară interesului popoarelor de a «e An asistat reprezentanţi ai
Majoritatea vorbitorilor au sprijinit zarmare, precum şi la opoziţia S.U.A. ajunge la un tratat asupra dezarmă conducerii Departamentului de
declaraţia guvernului sovietic cu pri faţă de necesitatea unei formulări clare rii generale şi totale. Stat al S.U.A., oameni de artă
vire la exploziile nucleare americane şi cultură, diplomaţi străini
la mare altitudine. a interzicerii folosirii armelor nucleare. Subliniind că declaraţia guvernului acreditaţi in S.U.A., ziarişti.
Luînd cuvîntul, reprezentantul R.P. Cit de mult se opune politica Sta
sovietic reflectă neliniştea întregii lu Au luat cuvîntul dl. Lucius La Combinatul metalur
Romîne, George Macovescu, s-a oprit telor Unite dorinţei arzătoare a tuturor
asupra cîtorva consideraţiuni de prin popoarelor — a spus reprezentantul mi, reprezentantul Indiei a declarat din Baltle, secretar de stat adjunct gic din Magnitogorslc —
cipiu pe care le suscită menţiunile des romîn — este subliniat încă o dată în
pre divergenţele in modul de abordare Declaraţia guvernului sovietic cu pri nou că ţara sa se situează pe o po al S.U.A. pentru problemele ţ Oamenii muncii spanioli continuă U.R.S.S.
a problemei dezarmării. vire la hotărîrea guvernului Statelor ziţie fermă şi clară, prominţindu-se culturale şi dc ' învăţământ, şi ţ IN FOTO: „Ochiul“ te
Unite de a efectua experienţe cu arma
Reprezentantul romîn s-a referit la nucleară la mare altitudine. Un ase- împotriva efectuării experienţelor nu ministrul R.P. Romîne la Wa- 4 aefiunile revendicative levizorului (stingă sus),
poziţia uerealistă a delegaţiei ameri menea pas, extinzînd cursa înarmărilor cleare de orice fel în orice timp şi în urmăreşte neobosit pro
cane cu privire la un număr de pro în spaţiul cosmic, va da o lovitură se- orice loc. shinglon, f’etre BălăcCamt. p ducţia.
blema esenţiale pentru încheierea unui
Din partea cineaştilor romîni L MADRID 5 (Agerpres). — de cărbuni ?i uzinele mecanice — sub
Reprezentantul Indiei a sprijinit pe a luat cuvîntul Ion Florea, şe- \ In ciuda faptului că cercurile oficiale liniază agenţia. Guvernul a fost ne
deplin punctul de vedere sovietic în ful delegaţiei ă franchiste anunţă că „mişcarea gre voit, de asemenea, să înceapă tratative
cîieva probleme importante. In afară Publicul a. primit cu vii a- t vistă a încetat complet", acest lucru este cu minerii de la minele de cărbune din 000 de fîîSrserl
de aceasta, el a făcut o serie de pro dezminţit de informaţiile oficioase par sudul Spaniei. fransezi m grevă
plauze delegaţia cineaştilor ro- ţ. venite atît din capitală cit şi din pro
puneri constructive de comnromis. care vincie. Potrivit acestor informaţii, arată Agenţiile de presă relevă că, spe
au fost acceptate de către delegaţia mini şi realizările cinematogra- \ riate de amploarea şi durata acestor
=«M fiei din R.P. Română. A agenţia France Presse, acţiunile reven mişcări, autorităţile franchiste îşi in
sovietică. PARIS 5 (Corespondentul A-
dicative continuă să aibă loc în Ga- tensifică acţiunile represive împotriva gerpres transm ite) :
Protestul lui U. greviştilor. In cursul ultimelor zile,
S ă fie BSchidiit fă r ă talonia şi îndeosebi în regiunea Bar arată agenţia France Presse, are loc o Timp de 24 de ore cei 170.000
1 NEW YORK 5 (Agerpres). — aparţine vreunei ţări, ci tuturor ţă celonei. vastă operaţiune poliţienească în în de mineri de ia toate bazinele
Exploziile nucleare Ia marc alti rilor, a spus el. de cărbune, fier, potasiu, uraniu
După ce arată că greva celor 170.000 treaga Spanie împotriva mişcării de din întreaga Franţă au încetat
tudine, proiectate de Statele Unite, Amintind că Adunarea Generală a eo lo R im lism iil în A frica ! de oameni ai muncii spanioli care con opoziţie cunoscută sub numele de Fron
reflectă o psihoză foarte periculoasă, O.N.U. a adoptat în repetate rînduri tinuă de peste 7 săptămîni a provocat tul de Eliberare Populară. Aceeaşi lucrul. Minerii grevişti au pro
a declarat U Thant, secretar general rezoluţii care cer încetarea experien Conferinţa înotătorilor pentru libertate patronilor pierderi în valoare de 300 testat împotriva nesatisfacerii
provizoriu al O.N.U., la o conferinţă ţelor nucleare, U Thant a spus că milioane pesetas, agenţia United Press agenţie scrie că peste 100 de persoane
sprijină întru totul aceste rezoluţii şi naţionaliştilor africani International arată că acţiunile reven aparţinînd acestei organizaţii au fost cererilor lor eu privire la majo
de presă care a avut loc la 5 iunie. şi că proiectatele experienţe nucleare dicative continuă în numeroase puncte arestate la Madrid, Barcelona şi în pro r.area salariilor şi reducerea
la mare altitudine „sînt şi mai puţin ACCRA 5 (Agerpres). — Africa pînâ cel mai tîrziu la 31 decem din Spania. Ele se răspîndesc spre timpului de lucru.’
U Thant a subliniat că oamenii de dorit“ decît experienţele despre După cum transmite agenţia „Ghana brie 1962. Barcelona şi cuprind punctele impor vincia Asturia. Mai multe persoane a-
care era vorba în rezoluţiile Adunării Neis" la 4 iunie s-a deschis în incinta tante din sudul Spaniei afectînd minele restate au fost transferate la Madrid J In departamentele Nord şi
8e ştiinţă din întreaga lume au con Generale. Parlamentului din Accra „Conferinţa Nkrumah a cerut, de asemenea, ca Pas-de-Calais, unde lucrează a-
luptătorilor pentru libertate şi naţio- sesiunea specială din această vară a în închisoarea „Carabanchel". proximativ 25.000 de mineri,
damnat cu hotărîre aceste planuri ale naliştilor africani“, la care participa Adunării Generale a O.N.U. să fie
20l) de delegaţi reprezentînd 19 teri dedicată in întregime problemei lichi .S S : greva a fost totaiă. In celelalte
Statelor Unite şi că de aceea S.U.A. torii din Africa care se mai găsesc incă dării colonialismului în Africa.
nu au dreptul să le traducă în viaţă. sub jugul colonial. Printre aceste te bazine miniere din est, centrul
ritorii se numără Angola, Africa de Arătînd că „duşmanul principal este
Oricine ştie că spaţiul cosmic nu sud. Africa de sud-vest, Rhodesia de imperialismul", Nkrumah a lansat tot D. iBARKURi¦ gazele regimului franchis! şi sudul Franţei ca Lorena, Al
sud şi Rhodesia de nord, Zanzíbar. odată un atac energic împotriva Pie sacia, Auvergne, Loire şi Avey
Kenya, Cape Verde, Fernando Po etc. ţei comune pe care a acuzat-o că vrea
să înlocuiască „vechiul sistem de ex încep să se clatine ron, unde cu puţin timp în urmă
Pe ordinea de zi a conferinţei se ploatare colonială printr-uu nou sistem au avut Ioc grevele minerilor
află trei puncte: intensificarea luptei
Cosmosul trebuie să servească pentru din Decazeville, la grevă a parti
MOSCOVA 5 (Agerpres). — TASS cu participarea în primul rînd a cla cipat marea m ajoritate a mine
transmite : sei muncitoare, care a fost şi rămînc rilor. Această puternică mişcare
binele oamenilor! „In legătură cu situaţia internă din clasa cea mai democratică, fermă şi grevistă se explică prin faptul
pentru libertate şi independenţă în te Spania, trebuie să spunem că ultimele consecventă, în rîndurilc căreia parti că în ţa ră creşte scumpetea. iar
ritoriile coloniale, necesitatea vitală
Declaraţia lui !uri Gagarin al colonialismului colectiv". Membrii evenimente au fost o lovitură zdrobi dul comunist se bucură dc un pres nivelul salariilor continuă să
Pieţei comune, a spus Nkrumah, in toare dată demagogici sociale a fran- tigiu incontestabil“. bată pasul pe loc. Din 1957 şi
MOSCOVA 5 (Agerpres). — TASS in domeniul legăturilor radio la mari a unor acţiuni comune în această tenţionează să menţină ţările africane chismului, ele au demonstrat întreaga Dolores Ibarruri a subliniat uriaşa pînă astăzi puterea de cumpă
transmite: distante, „colaborarea internaţională
este încă de pe acum cit se poale de luptă şi probleme ale activităţii orga iri rolul de furnizor de materii ieftine incapacitate a sindicatelor franchiste însemnătate a solidarităţii internaţio rare a oamenilor muncii fran
Intr-o declaraţie făcută unui cores realistă“. El a amintit că despre acest nizaţiilor şi partidelor africane. dc a reglementa conflictele dc mun nale cu oamenii muncii din Spania. cezi a scăzut cu 6—10 la sută.
pondent al agenţiei 7A SS, primul lucru au vorbii fi oamenii dc ştiinţă şi să condamne economia africană la că“, — a declarat într-un interviu
cosmonaut sovietic, luri Gagarin. a in cursul recentei sesiuni de la W a Luînd cuvîntul la deschiderea oficială acordat ziarului „Komsomolskaia Prav- Un nou şir de crime comise
spus că în timp ce intre shington a Comitetului internaţional a conferinţei, preşedintele Ghanei, o stare dc subjugare permanentă. dă“, DolorcS Ibărrtiri, preşedinta Parti
U.R.S.S. fi S.U.A. au Ioc tra pentru studierea spaţiului cosmic. In Kvvame Nkrumah, a cerut ca O.N.U. dului Comunist din Spania. Ea a
tative cu privire la folosirea în co răspunsul la mesajul lui N. S. Hruşciov, să aprobe o declaraţie prin care să Conferinţa işi continuă lucrările. subliniat că aceste evenimente au o
mun a spaţiului cosmic în scopuri preşedintele Kennedy a recunoscut că
paşnice, „S.U.A. se pronunţă in vor cercetarea Cosmosului reprezintă un * ii: »uf, iiv
be pentru o astfel de colaborare, dar cîmp vast pentru colaborarea sovie-
de fapt vor să folosească Cosmosul to-americană. „Dar aceasta nu este ceară puterilor coloniale să părăsească Pe scurt © Pe scurt însemnătate extraordinară „atît din de O.A .S.-işti în Algeria
în scopuri m ilita r e „ E s te însă cel dccil o simplă declaraţie“, a subli punct dc vedere naţional, cit şi pe
'puţin o naivitate să se spere că in niat primul cosmonaut. S.E A.T.O. intensifică MOSCOVA. — La 5 iunie a sosit plan internaţional“. ALGER 5 (Agerpres). — de agenţia France Presse este de li
timpurile noastre asemenea explozii la Moscova, într-o vizită oficială, După cum relatează agenţia Alge- morţi şi 12 răniţi. De asemenea, au
pot asigura Statelor Unite vreun „Nouă, cosmonauţilor care am fost Mamadu Dia, preşedintele Consiliului Nefiind în stare să diminueze im rie Presse Service, în ciuda aşa-zisei fost semnalate explozii de bombe şi
avantaj militar“. în spaţiul periterestru, ideile colabo portanţa mişcării greviste şi demo
rării în problemele cosmosului ne
Comenlind încercarea nereuşită de sînt deosebit de scumpe, a spus luri pregătirile militare la de Miniştri şi ministrul Apărării al cratice din Spania, a subliniat Ibar- încetări temporare a activităţii crimi un incendiu la un depozit de produse
a efectua la 4 iunie o explozie nu Gagarin. De aceea, în numele tova nale anunţată de O.A.S., hotărîre lua din cauciuc, precum şi atacul comis de
cleară la mare altitudine deasupra răşilor mei, salut cu căldură decla frontierele Laosului Republicii Senegal. ruri, franchiştii şi protectorii lor agită tă pentru a împiedica părăsirea Alge un grup de uhracoloiiialişti la sediul
insulei Johnston, luri Gagarin a sub raţia guvernului sovietic în care se din nou sperietoarea anticomunismu riei de către europenii care se aflau sub întreprinderii de transporturi din Al
liniat : ,1Americanii vor să efectueze protestează energic împotriva inten BONGKOK 5 (Agerpres). - MOSCOVA. — La invitaţia Sovie lui, încercînd să abată simpatiile dc influenţa lor criminală exploziile şi a- ger.
aceste explozii fără o pregătire mi ţiei S.U.A. de a experimenta armă Statele Unite şi aliaţii lor din blo tului Suprem al U.R.S.S., la 4 iunie care se bucură greviştii şi să jus tentatele au continuat în principalele
nuţioasă corespunzătoare. Acest lucru nucleară la mare altitudine". cul militar S.E.A.T.O. continuă să-şi a sosit la Moscova o delegaţie a Sei tifice măsurile abuzive ale franchiş- oraşe algeriene. Potrivit cifrelor difuzate de agenţia
poate avea cele mai grave şi primej întărească forţele armate de-a lungul mului R.P. Polone, în frunte cu Cze France Presse, numărul europenilor care
dioase implicaţii“. frontierei dintre Tailanda şi Laos şi să slaw Wycech, mareşal al Seimului, tilor. Bilanţul crimelor O.A.S. comise du au părăsit Algeria în luna mai se ri
le înzestreze cu tehnica de luptă, pregă- „Aceste manevre politice murdare, minică pe teritoriul Algeriei comunicat dică la peste 43.434 de persoane.
tindu-se in mod vădit pentru războiul
in junglă. Potrivit relatărilor apărute care va face o vizită de 12 zile în a declarat Ibarruri, au eşuat. Indi
in presa locală, rnica staţiune balneo Uniunea Sovietică. ferent dacă le place sau nu franchiş-
climaterică Pataya Beach, situată la
CAP CANAVERAL. — După cum tilor şi stăpînilor lor, faptele atestă P u tern ic decSîn 5a biarsss dira IMew Y o rk
relatează agenţia UPI, la 4 iunie, Sta- | că în Spania renaşte democraţia,
ISO !<in. sud-est de Bangkok, a fost telc Unite au înregistrat un nou eşec apărată de tinăra generaţie cu atîta NEW YORK 5 (Agerpres). -- derea de 34,95 puncte înregis
transformată într-un port militar, unde în încercarea de a lansa în spaţiu energie, îneît bazele regimului fran- trată lunea trecută.
navele americane de desant transpor o rachetă de tipul „Polaris“. cbist încep să se clatine. Ea renaşte „Cursurile acţiunilor au sufe
tă zilnic trupe şi tehnica de luptă. rit luni cea mai puternică scă Refcrindu-se Ia noul declin al
dere de Ia „lunea neagră“ de bursei din New York agenţia
luri Gagarin a spus că exploziile luri Gagarin i-a îndemnat pe „toii Aceste trupe sînt deplasate apoi la săptămîna trecută“. Astfel ca Associated Press subliniază că
nucleare la mare altitudine creează oamenii de ştiinţă din Statele Unite Corak. Udon şi în alte puncte din ţişfii împotriva studenţilor !a Lisabona racterizează agenţia United în cursul zilei de luni titlurile
mart greutăţi in studierea mai de şt din celelalte ţări, pe astronautu nord-est, unde se află deja cantonate Press International noua scă înregistrate la această bursă au
parte a spaţiului periterestru: „Ele americani să-şi exprime protestul Iw- un batalion de infanterie marină, un LISABONA 5 (Agerpres). — torităţile au masat în faţa universi dere a valorii acţiunilor care s-a suferit o pierdere de 13 miliar
pun în primejdie viata viitorilor cos tărît fată de cercurile din S.U.A.. care grup de luptă al regimentului 27 in Luni 4 iunie a avut loc la Univer tăţii unităţi importante de poliţie. Un produs la bursa din New York. de dolari. Unele titiuri — arată
monauţi, pot tulbura vremelnic legă vor să folosească spaţiul cosmic în fanterie, unitatea 1 de aviaţie a in sitatea din Lisabona o ciocnire se număr de profesori universitari s-au Potrivit agenţiei, la închiderea agenţia — au înregistrat pier
turile radio la mari distante“. scopuri militare. Cosmosul trebuie să fanteriei marine, comandamentul spa rioasă între studenţi şi unităţi de po alăturat studenţilor protestînd împo bursei indicele Dow Jones a ară
servească pentru binele oamenilor!“. telui frontului şi alte subunităţi ame tat o pierdere de peste 15 punc deri de cinci dolari şi mai mult
I. Gagarin a remarcat că tocmai ricane. litie care au încercat să împ-ăştie o triva represiunilor poliţieneşti. Cores te ceea ce reprezintă cea mai
pondentul agenţiei citate relatează că mare dare înapoi de după scă la fiecare acţiune. In total din
-M U După cum transmite corespondentul demonstraţie de protest a studenţilor printre demonstranţii care au fost ră
din Honolulu al agenţiei U.P.I., un niţi în urma atacurilor poliţiei se află cele 1.335 titluri de acţiuni ne
puriăfor de cuvînt al armatei americane împotriva arestărilor efectuate de po mai mulţi profesori de Ia diferitele
a declarat că la 3 iunie a început liţie în rîndurile colegilor lor. Agen facultăţi ale universităţii din Lisabona. gociate la bursa din Wall Street
transportarea în Tailanda a soldaţilor
ţia Associaled Press relatează că au 1.110 au manifestat un declin.
Scrisoarea lui John Berna! către şefii \ M Z-
guvernelor reprezentate ?n C om itetul de la regimentul 8 artilerie de cîmp Din nou Ia lucru
celor 18 pentru dezar-mara din cadrul diviziei 25-a. Ei sînt aduşi Ia amploare lupta populaţiei
la Bangkok cu ajutorul a 14 avioane
„Globeniaster". împotriva dictaturii din Venezuela A fost un proces lung. Patruzeci dc zelor mortale. Ei şi-au dus activita
LONDRA 5 (Agerpres). — stitui „un aport important la o Purtătorul de cuvînt al armatei a şedinţe. In a patruzccca şedinţă, jude tea pînă în ultimele zile ale războiului.
In numele Comitetului inter înţelegere mult mai largă şi la precizat că în total din insulele Hawai CARACAS 5 (Agerpres). — agenţiile de presă relatează despre in cătorii, transpiraţi de-atita gindirc, cu Abia în ultimele ceasuri ale prăbuşi
naţional de pregătire a Con- reglementarea definitivă a pro I ii ciuda reprimării răscoalei anti tensificarea acţiunilor populare îndrep
g-resului mondial pentru dezar blemei dezarmării“. au şi fost trimişi în Tailanda 1.800 de guvernamentale de la Puerto Cabello tate împotriva regimului preşedintelui fetele luminate de mulţumire au pro rii hillerismului, cei trei medici fas
soldaţi.
nunţat sentin[a. Dc pe banca acuza cişti şi-au făcut oarecum meseria. Au
mare generală şi pace. prof. Betancourt. După cum transmite agen ţilor, trei oameni proaspăt bărbieriţi, început adică să-i trieze pe deţinuţii
John Bernal, preşedintele exe ţii Reuter, la 4 iunie tineri venezue- dar cu nişte priviri rătăcite, s-au scu antifascişti, să-i consulte şi să stabi
cutiv al Prezidiului Consiliului r lieni au atacat o staţie de petrol din lat în picioare şi şi-au strîns îndelung lească dacă mai sînt capabili poată
Mondial al Păcii, a adresat o „O catastrofă pentru ţara noastră“ Caracas şi au incendiat mai multe re mîinilc. Erau achitaţi. fi duşi în spatele frontului. Celor
scrisoare şefilor guvernelor re zervoare cu benzină. Agenţia Prensa
Emoţia lor era cu ----------------- prea bolnavi dc
scorbut sau prea a-
prezentate în Comitetul celor Laburiştii critică cu vehementă aderarea Angliei la „ Piaţa comună<( Latina relatează, de asemenea, că în atît mai mare, cu PA M F LET nemizafi nu le-au
18 pentru dezarmare. diferite cartiere ale capitalei Venezue- _______
LONDRA 5 (Agerpres). — leî s-au produs ciocniri între grupuri cit. li s-a adus la ___________
Profesorul Bernal arată că la Intr-o situaţie penibilă s-a pomenit de demonstranţi antiguvernamentali şi
Congresul de la Moscova vor luni în Camera Comunelor Edward pra acestui comerţ tarifele Pieţei co înlocuiască cuvîntul „s-a consultat" poliţie. cunoştinţă că o dată prescris însă nici de
participa reprezentanţi ai dife Heath, lordul sigiliului privat şi minis mune. prin „a informat“, intrucît ţările Com
ritelor organizaţii care se pro tru adjunct al Afacerilor Externe, care monwealthului s-au declarat împotriva Referindu-se Ia acţiunea însurgenţi- cu pronunţarea sentinţei de achitare, data asta medicamente, l-au trecut pe
nunţă pentru dezarmare şi pace, conduce delegaţia engleză la tra Socotim, a declarat deputatul labu prevederilor acestui acord. Heath s-a tr- de la Puerto Cabello, agenţia Uni
observatori, personalităţi de cele tativele de la Bruxelles cu pri rist W. Blyton, că acest acord înseam mărginit să observe pe un ton iritat ted Press International scrie Ia 5 iunie vor avea dreptul să practice din nou liste pentru a fi împuşcaţi,
mai diferite convingeri, de pe vire la aderarea Angliei Ia „Pia nă începerea vînzării la licitaţie a că Anglia n-ar putea fi de acord cu că ea a fost „cea mai sîngeroasă re
toate continentele globului. ţa comună", europeană. Un grup de Commonwealthului, care urinează să ia orice propunere făcută de fiecare ţară voltă din ultimii cinci ani“. Agenţia medicina, vechea lor meserie de pe lată aşadar crimele monstruoase ale
deputaţi laburişti au criticat aspru po sfirşit in 1970, (dată fixată pentru în a Commonwealthului în parte. France Presse, citind ultimele infor
Bernal cere şefilor de guverne ziţia adoptată de guvernul englez la făptuirea acordului susmenţionat — maţii sosite Ia Caracas, transmite că vremea lui Hitler. celor trei medici fascişti. Luminata
tratativele de Ia Bruxelles, acuzîndu-l N.R.). „Nu credeţi oare, l-a întrebat Declaraţia comună, dată publicităţii numărul victimelor se ridică la 400
ale celor 18 state să trimită la că sacrifică interesele Commonwealthu- Blyton pe lleath, că a sosit timpul de recent de Menzies, primul ministru al morţi şi peste 700 răniţi. Procesul a avut loc la Münster, în instanţă a tribunalului a ascultat de
lui pentru a se alătura „celor şase". a se pune capăt acestor experienţe Australiei, şi Marshall, vicepreşedinte
Congres un reprezentant sau Un caracter aprig a imprimat schim periculoase al Consiliului de Miniştri al Noii Zee- In acelaşi timp, după cum scrie a- Germania federală. Cei trei medici, poziţiile martorilor, a răsfoit dosarele
bului de păreri de luni recentul acord lande, a spus laburistul Oram, arată genţia Prensa Latina, numeroşi răscu
să-şi expună în scris punctul încheiat de Anglia cu ţările Pieţei co Dacă guvernul englez va încheia noi limpede că ei sînt profund nemulţumiţi pe nume Heinz Baumköter. Alois Ga- crimelor şi a pronunţat cu seninătate
mune, în virtutea căruia Anglia işi acorduri similare, a spus laburistul de acordul de Ia Bruxelles cu privire laţi au reuşit să străpungă încercuirea
de vedere in problema dezar asumă obligaţia de a lichida treptat E. Shinweil, „aceasta va însemna o ca Ia desfiinţarea treptata a tarifelor pre forţelor guvernamentale la Puerto Ga- berlc şi Otto Adam, lucrau ca „SS“- sentinţa: achitarea. Mai mult chiar.
tarifele preferenţiale în comerţul de tastrofă pentru ţara noastră". ferenţiale pentru importul de mărfuri betto şi se îndreaptă spre munţi pentru
mării generale şi totale şi asu mărfuri industriale cu Canada, Aus industriale din aceste ţări în Anglia. işti in timpul nazismului. Au fost ju Ic-au dat posibilitatea celor trei fas
tralia şi Noua Zeelandă, extinzînd asu Lordul sigiliului privat a pretins că a se alătura forţelor de guerilă care
pra modalităţii de a înlătura „guvernul s-a consultat în amănun Fără să analizeze temeinic declaraţia operează în regiunea Yaracuv. decaţi pentru crimele săvîrşile cu ani cişti să-şi reia din nou vechile prac
ţime“ cu reprezentanţi ai ţărilor Com- lui Menzies şi Marshall, Heath s-a tici.
barierele din calea spre rezol monwealthului. ale căror interese sînt limitat la a declara că guvernul pri în urmă la Sachsenhausen, unul din
afectate de acest acord. ,4r fi mai just, veşte acest document „cu seriozitate".
vare a acestei probleme. In scri a observat conservatorul Walker sâ se lagărele hilleriste ale morţii. Aci erau Nici. nu-i de mirare. In Germania
soare se subliniază că expunerea ei medici. Preocuparea lor principală federală ies tot mai mult la iveală
poziţiei acestor guverne ar con- era nu lupta împotriva bolilor care practicile de toate soiurile ale liitlc-
rismului.
se întreceau cu gazele şi gloanţele, ci.
„experienţele ştiinţifice". Faimoşii Revanşarzii vest-germani au însă
„cercetători“ foloseau deţinuţi drept memoria scurtă. Uită cu înaintaşii lor
cobai. Ii sileau să înghită cianură dc au sfirşit tragic cu toate „practicile“.
potasiu ca să poată stabili precis efec N u-i nimic. O să fie nevoită istoria
tele diferitelor doze asupra organis să-i trezească la realitate.
mului omenesc şi limita exactă a do- D. P.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leleton: (88, 180, 75. 674. Taxa olătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - D e v a .