Page 21 - 1962-06

PROLETAR!
,m !,mul sucialismului
Anuí XIV. Nr. 2317
Campania apiola de Mari
temeinic
Congresul al 111-lea al P.M.R. a pus
în faţa unităţilor agricole socialiste
sarcina sporirii neîncetate a producţiei
tie cereale. In condiţiile colectivizării
întregii agriculturi au fost create ţă­
rănimii colectiviste multiple posibilităţi sarcini îi revin. însufleţiţi de răspun­
pentru realizarea şi depăşirea acestei
sarcini.
Datorită eforturilor depuse în toam­
nă şi în primăvară-de lucrătorii de pe
ogoare la pregătirea terenurilor, la în-
sămînţarea şi întreţinerea culturilor, la­ va lucra în campania agricolă de
nurile de grîu, orz şi secară promit
îri acest an o recoltă bogată.
In perioada de faţă sînt multiple lu­
crări agricole care trebuie efectuate pe
ogoare. Praşila culturilor, cositul fura­
jelor, cit şi întreţinerea viilor şi live­ să nu trimită în gospodăriile colective
zilor, sînt lucrări care trebuie efectuate decît maşini în bună stare de funcţio­
în cele mai bune condiţiuni agroteh­
nice şi numai în cadrul perioadei opti­
me. Dar, concomitent cu aceste lu­
crări trebuie să pregătim temeinic şi
strîngerea recoltei de cereale. Dacă ne
vom strădui să organizăm şi să mo­
bilizăm la lucru toate forţele, vom reuşi
să strîngem la timp şi fără pierderi
rodul bogat. O întîrziere cît de mică
la începerea recoltatului şi încetinea­
la în lucru, vor duce la pierderi seri­
oase de recoltă care uneori ajung pînă
la 300-400 kg. boabe la hectar. Aceste
pierderi pot fi uşor preîntîmpinate dacă
acum, cît mai este vreme, se iau toate
măsurile pentru ca strîngerea şi înma-
gazinarea recoltei să se desfăşoare în
bune condiţiuni.
In perioada pregătitoare a campa­
niei de strîngerea recoltei sarcini im­
portante revin organelor şi organiza­
ţiilor de partid din gospodăriile agri­
cole de stat, din gospodăriile colective
şi S.M.T. Conducerile acestor unităţi
agricole trebuie să fie permanent în­
drumate şi ajutate în organizarea mun­
cii. astfel îneît pînă la începerea se­
cerişului cerealelor păioase să fie ter­
minată praşila tuturor culturilor. Se
cere acest lucru deoarece secerişul esle
una din lucrările agricole care trebuie
efectuată într-un timp scurt, solicitînd
pentru aceasta foarte multe braţe de
muncă. Lucrătorii din gospodăriile
agricole de stat şi colective, cît şi me­
canizatorii cunosc din experienţa ani­
lor trecuţi că succesul campaniei de
stringerea recoltei poate fi asigurat nu­
mai dacă sînt puse din timp în stare
de funcţionare toate maşinile, seceră-
torile-legători, combinele, secerătorile
simple, selectoarele, trioarele cit şi
atelajele necesare transportului cerea­
lelor Buna funcţionare a maşinilor de
recoltat creează posibilitatea strîngerii
recoltei în momentul cîud spicele au
dat in |)îrgă şi se înlătură pierderile
de recoltă. Experienţa de anul trecut a
gospodăriilor agricole colective din
Apoldu! de Sus. Pricaz, Daia, Gîrbova
şi altele ne demonstrează că acolo
unde maşinile de recoltat au funcţio­
nal bine. recolta a fost strînsă şi în­
magazinată în scurt timp, înlăturin-
duse in cea mai mare parte pierderile.
in cimp
Cu multă însufleţire lucrea-
:-h la întreţinerea culturilor
prăsitoare şi colectiviştii din sa-
'ul Ohaba, raionul Sebeş. La cul­
tura cartofilor (45 hectare), s-a
terminat de mult prima praşila
:.i s-a efectuat stropirea contra
gîndacuiui din Colorado. Se
r.propie de sîîrşit şi praşila I-a
la porumb. De asemenea, s-a
aplicat praşila a Il-a pe cele
« alitoralul!
«i
<?1 r e v e d e r e !...N e
! meleagurile unei vacanţe plă­
ii!
î ricit, la zimbetul luminos ce guranţă că nu. Insă prietenii şcolari din Petroşani şi Hune­
»y-
ii! carea pe care-o mănîncă, la Şi Violeta o să le scrie des­ neîncăpătoare. Copiii întorc
! cum arată copilăria ferită de prietenii a legat, despre mi­ clipa despărţirii prietenii, ru­
ii necazuri, copilăria plină de nunata poezie a nisipului, a dele. Grupaţi la fiecare geam
i,
i De copii şi copilăria lor are
ii!
i",
i! uriaşe. Cu acestea sc constru­ 2. E bine să ai prieteni. Nu­ — Drum bun, prieteni! şi
i* iesc şcoli. încăpătoare, case mai că dacă trebuie să pleci pe curină !
« pioniereşti, cluburi, se amena­ departe, tocmai pe ţărmurile
% jează tabere la munte şi la Mării Negre, aşa cum pleacă
DINTO ATE TA R ILE :
Joi 7 iunie 1962
pregătită
Meritul acestor unităţi constă şi în
aceea că ele, pe baza unor planuri
operative pe campanie şi-au planificat
şi organizat în aşa fel munca îneît
fiecare colectivist cunoştea |>recis ce
derea ce o au, în acest an, mecaniza­
torii din staţiunile de maşini şi trac­
toare au depus mai multe eforturi în
munca lor şi au reuşit să revizuiască
şi să repare cea mai mare parte a ma­
şinilor şi utilajului agricol cu care se
strîngerea recoltei. Pentru a preîntîin-
pina unele neajunsuri, care în anul
trecut au îngreunat buna desfăşurare
a recoltării, conducerile S.M.T. au da­
toria să recepţioneze cu mai mult simţ
de răspundere calitatea reparaţiilor şi
nare. Reparaţii de bună calitate trebuie
să fie efectuate şi în gospodăriile agri­
cole de stat, iar gospodăriile colective
care deţin secerători, batoze sau alte
unelte agricole necesare recoltării să
le repare cît mai urgent. Pînă la în­
ceperea lucrului, conducerile staţiunilor
de maşini şi tractoare trebuie să se
îngrijească de instruirea temeinică a
mecanizatorilor şi mînuitorilor de agre­
gate. In scopul înlăturării la timp a
defecţiunilor apărute la maşini în tim­
pul lucrului, trebuie ca atelierele mo­
bile să fie înzestrate cu toate piesele
de schimb necesare. De asemenea, fie­
care brigadă să fie bine aprovizionată
cu carburanţi şi să aibă un grafic în
care să se prevadă viteza zilnică de
lucru.
Secerişul trebuie să se desfăşoare în­
tr-un timp foarte scurt. Pentru respec­
tarea acestei condiţii, este necesar însă
ca gospodăriile agricole colective să
nu se bazeze numai pe sprijinul S.M.T.,
ci ele să'pornească la lucru şi cu ma­
şinile proprii.
Această campanie de vară este pri­
ma care se desfăşoară în condiţiile
unei agriculturi complet colectivizate,
în condiţiile cînd unităţile agricole se
bucură de o mai 'intensă îndrumare
tehnică din partea inginerilor agronomi.
Tocmai de aceea trebuie depuse toate
eforturile ca această campanie să de­
păşească aşteptările. Inginerii agronomi
din G.A.G. cit şi consiliile agricole ra­
ionale să îndrume zi de zi munca co­
lectiviştilor* îneît secerişul, eliberarea drul uzinei de preparare a mi­
terenurilor de snopi şi paie, cît şi efec­ şi tehnicienilor a fost îndrepta­
tuarea arăturilor de vară să se facă în
cel mai scurt timp.
Pentru strîngerea la timp a recoltei
este important ca şi treierişul să se des­
făşoare tot atit de bine. In acest scop
conducerile unităţilor agricole socialis­
te cit şi comitetele executive ale sfa­
turilor populare să pregătească toate
condiţiile ca treierişul să înceapă chiar
din primele zile ale secerişului. Tot in
acest timp trebuie curăţate, reparate şi
desinféctate toate spaţiile de inmaga-
zinare.
şi la vie
8 hectare cultivate cu sfeclă
furajeră. Concomitent, se lucrea­
ză şi la săpatul şi stropitul vi­
ţei de vie. Pină acum, echipa I-a
şi a V-a, conduse de Simion
Mureşan şi respectiv loan Mol­
dovan au efectuat lucrările
agricole la timp şi de bună ca­
litate, situindu -se in fruntea ce­
lorlalte echipe
4 pagini 20 bani
Gospodărind mai bine
materia primă şi materialele
obţinem economii mari
in majoritatea întreprinderilor elementul principal al pre­ In anii regimului democrat- întreţinere a culturilor
ţului de cost îl constituie materia primă şi materialele folosite popular s-au construit în regiu­ la timp şi de bună calitate !
in procesul de producţie. Pentru a putea deci reduce preţul de nea noastră numeroase cămine
cost este nevoie ca în fiecare întreprindere, la fiecare loc de culturale. Iată in fotografic că­ Au terminat praşila l-a la toate culfuri/e
muncă, să se desfăşoare o activitate susţinută, perseverentă, de minul cultural din satul Căpîlna,
reducerea a consumurilor specifice de materii prime. In între­ comuna Săsciori, raionul Sebeş, Pcnini- a obţine .producţii sporite de urniînd ca în aceste zile «ă se prăşeas­
cerea socialistă pentru îndeplinirea planului de producţie la toţi construit recent. cereale, colectiviştii din salul Gărpi- că a doua oară ş i' porumbul. Pregătiri
indicii, muncitorii şi cadrele teh nico-inginereşti din întreprin­ niş, raionul Sebeş, acorda o mare intense se fac şi- în vederea campa­
derile regiunii noastre, sub înd rumarea organizaţiilor de partid, :::::::::::::::::: atenţie' efectuării la timp a tuturor niei de recoltare. In aceste zile s-a
au iniţiat un şir de acţiuni menite să ducă la mai buna gos­ lucrărilor de întreţinere a culturilor. trecui Ia revizuirea şi repararea uti­
podărire a materiei prime, la mi cşorarea consumurilor specifice O in o vaţie Datorită uiiei bune organizări a mun­ lajului ş i l a amenajarea locurilor de
planificate. Muncitorii din numeroase întreprinderi au obţinut p reţio as ă cii şi folosirii ' din plin? a tuturor ' for­ depozitare a. cerealelor; ?
realizări de seamă în micşorarea consumurilor specifice şi rea­ ţelor de lucru'existente'în gospodărie,
JJn colectiv de inovatori 'de colectiviştii de aici1*2au reuşit ca pînă La întreţinerea culturilor prăsitoare
lizarea de economii. Iată cîteva din acestea. la slningăria de cilindri a C.S. acum s ă ’terminé prima praşila ia floa- cele mai bune rezultate le-au obţinut
Hunedoara a realizat o case­ rea-soarelui, cartofi şi porumb? De ase­ colectiviştii din echipa condusă dc
în sectorul fumătorii crind cu multă atenţie Ia do­ tă care permite lucrul cu 10-15 menea, a ‘ fost prăşită în întregime loan Presâcan, iar Ia prăşitul şi stro­
zare, ei au reuşit să micşoreze cutiie deodată. In felul acesta suprafaţa ocupată cu viţă de vie,' iar
de la U. M. Cu gir consumurile cu 25-50 la sută. durata de calibrare a cilindrilor acum o parte din colectivişti lucrează pitul viei s-a it. evidenţiat colectiviştii
Procentul de metal planificat a de laminor este mult micşorată.
Turnătorii şi tehnicienii aces­ fost întotdeauna depăşit, iar Realizatorii acestei preţioase la stropitul viei împotriva dăunători­ Nicolac Plilea, loan, Groza, Nicolac
tui sector şi-au îndeplinit în fie­ productivitatea muncii a crescut inovatU sînt r maistrul Vasilc
care lună sarcinile de plan. La faţă de plan cu 4-13 la sută lu­ Dudilă, lăcătuşul Petre Billarda . lor. S-a început totodată praşila II-a Martin şi alţii.
producţia globală, marfă şi pro­ nar. Eforturile acestui harnic si strungarul Cornel Panteli-
ductivitatea muncii, ei au obţi­ colectiv in lupta pentru econo­ mon. la cultura cartofilor şi iloarca-soarelui, E. SIM ION
nut sporuri faţă de plan cuprin­ mii au fost încununate de suc­ corespondent
se între 21-33 la sută. Multă ces. El a realizat economii de I. PREDAN
atenţie se acordă reducerii con­ 100.384 lei la preţul de cost. Se corespondent Priorifafe lotului pentru 5.000 kg.
sumurilor specifice de materii evidenţiază prin contribuţia adu­ porumb boabe la hectar
prime şi materiale, gospodăririi să muncitorii N. Trifa, P. Mar- Premieră consacrată
lor. Astfel, prin instalarea unui cu. V. Lupei, Gh. Acîaş, V. Şte­ comemorării Membrii gospodăriei agricole colec­ Atenţie cuvenită . se . acordă şi în­
preîncălzitor de aer la cubilouri fan. maiştrii E. Cor. I. Stana şi tive din Orăştic s-au angajat ca în treţinerii celorlalte culturi. In aceste
consumul de cocs a fost micşo­ inginerul Gh. Simion. lui I. L. Caragiale acest an să obţină o . producţie dei zile s-a începui praşila a :II-a Ia car­
rat cu 6 la sută. Greutatea vo­ 5.000 kg. porumb boabe Ia ha. în tc-; tofi, urmînd ca în curînd s ă ! se trea­
lanului mic de la maşina de P. JUEJ1ŢA ln cadrul manifestărilor ar­ ren neirigat de pe' o suprafaţă dc 20 că la executarea acestei lucrări şi la
cusut „Ileana“ a fost redus de tistice consacrate comemorării a ţia. In scopul realizării acestei produc­ floarea-soarclui.
la 1.430 kg. la 1,170 kg., prin corespondent 50 de ani de la moartea ma­ ţii se aplică cu stricteţe regulile agro­
aplicarea procedeului de usca­ relui nostru dramaturg 1. L. tehnice stabilite în- planul de măsuri, Concomitent,cu aceste lucrări, s-au
re a formelor cu. bioxid de car­ Fabrica „Vidra“— OrăşNe Caragialc, Teatrul de Stat „Va­ îneepînd dc la semănatul şi pînă la recoltat suprafeţe întinse dc secară,
bon. S-au făcut economii la scu­ lea Jiului“ din Petroşani pre- recoltarea porumbului. Astfel, pînă lucerna şi trifoi. Pe loturile de pe
le. dispozitive şi verificatoare Colectivul fabricii de blănuri zintă simbălă 0 iunie a.c. pre- . acum toate lucrările dc întreţinere, in­ care s-a recoltat secara s-a însămîn-
prin prelungirea duratei lor. „Vidra“ desfăşoară o întrecere micro dramei „Năpasta''. clusiv semănatul, s-au efectuat meca­ ţat porumb pentru siloz. îneepînd de
Sectorul turnătorii a realizat susţinută pentru realizarea an­ nizat. Ca urmare, porumbul s-a dez­ !cri, s-n trecut la insilozatul lucernei
astfel in primele patru luni ale gajamentelor luate. Paralel cu Spectacolul, montat in regia voltat bine, in prezent avînd 30 dc şi-trifoiului. La eiectuarca acestor lu­
acestui an 367.000 lei economii munca ce o desfăşoară pentru şi scenografia tov. Ion Petro- cm. înălţime şi 6-7 frunze. O dată cu crări s-a evidenţiat îndeosebi brigada
la preţul de cost, depăşindu.şi îndeplinirea celorlalţi indici ai vici, arc ca interpreţi pe acto­ i-ar
cu mult angajamentul luat. planului de producţie, muncito­ rii : Ana Colda. Gh. lordănes- aplicarea praşiici a doua maiiuale, s-a
rii şi tehnicienii fabricii acordă cu. Dumitrii Drăcia şi M. Za- . stabilit şi densitatea dc 40.000—50.000 V. PETRICA
N. RUTCOVSCHI o atenţie deosebită preţului de balon. corespondent
cost. In acest scop ei luptă plante la hectar.
corespondent pentru reducerea pierderilor de
materie primă, pentru mărirea :S
La Uz na de preparare productivităţii muncii şi mări­
rea procentului de piei de ca­ «!
a minereurilor litatea I-a. Munca lor perseve­
rentă a dat roade. Faţă de !I
din Guraharza 186.000 lei economii. angaja­
ment anual, acest colectiv a rea­ I
La secţia şteampuri din ca­ lizat pînă acum economii la
preţul de cost al producţiei de «
nereurilor atenţia muncitorilor 143.000 lei.
I
A. PETRIC 8!
tă spre reducerea consumurilor Îi
corespondent ii!
specifice la reactivii chimici. Lu-
t
De la Hunedoara, pentru agricultura socialistă
i!
sulfat
ISidcrurgiştii Hunedoarei an expediat
cele socialiste o canin Ue <1;
de la începutul anului uzinelor con­ de amoniu cu care se pot fertiliza
structoare de tractoare şi maşini agri­ 27.500 de ha. teren. Ei au livrat. de i!
cole peste 3.000 de vagoane de lami­ asemenea, pentru a fi administrate pe |4
nate, cu aproape 500 mai mult de cit terenuri acide peste 10.300 tanc de a- jjj
au livrat în aceeaşi perioadă a anu­ metidamente ealearoase provenite de la -;j
lui 1061. In acelaşi timp lucrătorii de instalaţiile de concasare a dolomitei V
la Uzina cocsochimică clin combinat ce intră in procesul de topire a mc ii*
au fabricat şi trimis unităţilor agri- talului.
Lecforaf perdra forestieri tţ i!
Comitetul sindicalu­ ferite lente ale protec­ tiile de scos apropiat I
lui. împreună cu con­ ţiei muncii. Lecţiile vor ée
ducerea l. F. Sebeş, a fi limite de către tehni­ sini mecanizate.
organizat la sectorul dc cienii sectorului şi ingi­ f
exploatare Oaşa Tău, nerul Dumitru Bucşe Fiecare lecţie va fi i'.
hiccpînd dc ieri. un lec­ la punctul de exploata­ !It
torat dc 5 lecţii pe di­ re Balele, unde opera- urmată di demonstraţii i
t
practice . efectunic dc t
către leilor şi muncito­ l1 •i*.
rii calificaţi, ca multă
ii*. If.
experienţă.
¦
ii!
»ş-'c;:"
I« Ş
\\l
i
Vorbind despre copilăria fe­ mare pentru petrecerea vacan­ eleva Ionel Doina din Hune­ mwm
ricită de astăzi a celor mici, ţei, se organizează excursii, doara. despărţirea de cea mai :mrm iitl
ne întoarcem cu gindul, ade­ drumeţii etc. Şi în vacanţa de bună prietenă c tare grea... tv.şv^.vXw i
i!
sea fără să vrem. la o altă co­ vară a acestui an vor pleca la O ultimă îmbrăţişare, plină
pilărie. deosebit de tristă : co­ munte şi la mare numeroşi dc căldură. Peste un minut, Í-
pilăria celor ce au timplelc copii. Despre cîţiva dintre aceş­
ninse. Ea a fost de fapt o co­ trenul va pleca cu Doina spre &É
tia e vorba in fotoreportajul
i
pilărie nefericită. Dar, aceasta de mai jos.
a fost... 1. F. bine să ai prieteni. In cute. cu multe bucurii. it
Anii regimului democrat- orice împrejurare ei te ajută -A- ÍiIl
popular au redat copilăriei di­ cu dragă inimă. Uitaţi-vă la - La revedere!... Ne aş­ \$\l
mensiunile adevărate şi cele Violeta. S-ar fi descurcat sin­ teaptă litoralul!...
mai bogate sensuri. Priviţi la gură cu atitea bagaje ? Cu si­ Í
copiii noştri, la chipul lor fe­ Trenul cu cei 175 pionieri şi
il*
t
nu-i părăseşte nici în somn, au venit cu ea şi cu... bagajele doara a plecat din gara Simc- t
la joaca şi jucăriile lor. la hai­ la gară,
ria spre Costineşti. Geamurile !
nele pe care le îmbracă şi mîn- — Să ne scrii, Violeta ! compartimentelor au devenit U
casele in care locuiesc. Priviţi pre toate. Cum arată tabăra priviri seinieietoare spre pe­
la copiii noştri şi. o să vedeţi şcolară in care merge, ce noi ron. c&utindu-şi încă o dată in
soare şi bucurie. soarelui şi a mării.. Şi ca o cu flacăra cravatelor pionie­
chezăşie a promisiunii de a reşti. ei par enorme şi. proas­
grijă părintească partidul şi scrie, ea mai verifică odată pete buchete de garoafe roşii.
guvernul patriei noastre. Ah de adresele luate. Zeci de zimbele şi braţe flu ­
an pentru ei se acordă fonduri * tură in chip de rămas bun.
Text : V. CHIŞ
Foto : I. TEREK