Page 22 - 1962-06

pag. 2
T in e r i «Sin c o le c t iv ă
Pe ogoarele întinse ale gos- mic animalele. El nu numai că
podăriei colective din Data, ală­ avea mare pasiune pentru ele
turi de colectivişti, muncesc dar se şi pricepea să le îngri­
mulţi tineri. Ei aduc o contribu­ jească. Acest lucru a făcut ca
ţie însemnată la întărirea şi el să fie repartizat să lucreze
dezvoltarea gospodăriei.
îndrum ată îndeaproape de or­
ganizaţia de partid, organizaţia
U.T.M. de aici desfăşoară o mun­
că politică-edueativă permanen­
tă în rîndul tineretului. Adună­
rile generale ale organizaţiei
U. T. M., învăţămîntul politic,
sarcinile concrete care le pri­
meşte fiecare utemist din par­
tea organizaţiei, informările po­
litice, conferinţele pe diferite
teme, sint citeva din formele
care le foloseşte organizaţia
U.T.M din G.A.C. Daia în mun­
ca de educare şi creştere a unor
oameni cu o concepţie sănătoa­
să faţă de muncă şi societate.
— Toţi utemiştii sint exemplu
in muncă pentru ceilalţi tineri
colectivişti. Nu avem cazuri ca
un tinăr utemist să nu'-şi efec­
tueze zilele-muncă prevăzute în
plan, dimpotrivă, este o adevă­
rată întrecere pentru realizarea
unui număr cit mai mare de
zile-muncă. Mai mult ca atît. La
toţi se observă interesul pentru
bunul mers al treburilor în gos­
podărie, creşterea productivită­
ţii muncii în toate ramurile de
producţie — spunea tov. Teodor
Cibu, secretar al organizaţiei
U.T.M. din gospodărie.
Acum citeva luni, de pildă, în
eadrul unei adunări a organi­
zaţiei U. T. M. pe gospodărie
mulţi utemişti, printre care şi
Visalon Paştiu, Niţa Cibu, Ea-
veca Damian, Mihail Ispas şi
alţii, şi-au manifestat dorinţa de
a munci în sectorul zootehnic,
la grădina de legume şi zarza­
vaturi sau în brigăzile de cîmp.
Ţimridu-se cont de dorinţele
lor’ şi de necesităţile pe care le
ridică întărirea şi dezvoltarea
gospodăriei, ei au fost reparti­
zaţi de către conducerea gospo­
dăriei în sectoarele respective.
Pasiunea şi dragostea faţă de
muncă şi-au spus cuvîntul. Ma­
joritatea acestora se găsesc prin­
tre fruntaşii gospodăriei.
Tinărul Iosif Bumbu a lucrat
anul trecut într-o brigadă de
cimp, la cultura mare. Cînd por­
nea dimineaţa la muncă, trecea
însă mai întîi pe la grajdurile
gospodăriei. De ce ? Pentru că
lui Bumbu i-au fost dragi de
Seara, la sala de lectură
Sala de lectură a secţiei Ha-
neş de la E.M. Zlatna a devenit
un loc iubit de lucrătorii sec­
ţiei. Aici ei îşi petrec timpul li­ timp lucrătorii din Haneş au nico-organizatorice luate de conduce­
ber jucînd o partidă de şah sau
remi, ascultînd in colectiv di­
ferite emisiuni ale posturilor
noastre de radio, sau luînd parte
la discuţiile organizate pe mar­
ginea filmelor ce rulează la
Cartea tehnică — cît mai Sorg difuzată
In anii pitterîi populare cartea
a devenit pentru oamenii mun­
cii din patria noastră un prie­
ten nedespărţit. Ea are un rol
deosebit de important în proce­
sul de producţie deoarece con­
tribuie la răspîndirea tehnicii
noi, a experienţei înaintate şi a
metodelor noi de muncă, îmbo­
găţeşte cunoştinţele profesionale
ale muncitorilor, îi ajută să-şi
formeze o înaltă calificare etc.
Dezvoltarea ritmică a tuturor
ramurilor industriale face ca
cererile de carte tehnică să fie
'din ce în ce mai mari. Prin gri­
ja partidului şi guvernului, Edi­
tura tehnică pune la îndemîna
cititorilor un bogat şi variat
sortiment de cărţi tehnice de ni­
vel elementar, mediu şi supe-
ridr.
In vederea unei şi mai mari
răspândiri a cărţii tehnice în
rîndtll oamenilor m u n c i i ,
C.L.D.C. Hunedoara-Deva a or­
ganizat între 25-31 mai a.c. ac­
ţiunea denumită „Zilele cărţii
tehnice“. La aceasta au partici­
pat toate librăriile din regiunea
^** »•»« é j . r O . .-O- . tv (N -
C fihtm l zilei:
în sectorul zootehnic,- ca Îngri­
jitor. Cele 11 vaci care le are
acum în primire sint bine îngri­
jite şi brigadierul zootehnic are
toată stima faţă de acest tîhăr.
Tot în sectorul zootehnic lu­
crează acum şi Iosif Hăprian.
împreună cu comunistul Si­
ni ion Ispas îngrijeşte 200 de
porci. Ei luptă pentru ca la cei
263 de porci, cîţi are gospodăria
contractaţi cu statul, să-şi adu­
că contribuţia prin obţinerea
unui spor mai mare în greutate,
faţă de cantitatea prevăzută în
contract.
Maria Moldovan, Ana Besoi,
V. Paştiu, Ana Ist.rate sint cîţiva
dintre cei 25 de utemişti care lu­
crează la grădina de legume şi
zarzavaturi. Angajamentul lor :
de pe o suprafaţă de 25 ha.
grădină să aducă venituri gos­
podăriei în valoare de peste
400.000 lei. Cunoştinţele lor
agrotehnice, dragostea tinerilor
gospodari pentru această mun­
că îşi spun cuvintul: în nici un
an gospodăria n-a avut o ase­
menea grădină.
Tot la o ram ură de bază a
gospodăriei, cultura mare, lu­
crează aproape 140 de utemişti.
împreună cu ceilalţi colectivişti,
ei muncesc în acest an cu şi
mai multă abnegaţie pentru a
traduce în fapte sarcinile tra ­
sate de partid. Toate lucrările
agricole au fost executate pîiiă
acum la timp şi în bune condi-
ţiuni. Pe cele 858 ha. cu grîu s-a
executat plivitul iar pe ‘supra­
faţa de 600 ha. cu porumb (200
ha. cu porumb 5.000 kg. la ha.)
se execută praşila I-a.
Dacă acum tinerii dăieni nu
pierd nici o zi prielnică de lu­
cru, dacă muncesc cu devota­
ment şi participă la toate acţi­
unile patriotice şi culturale,
aceasta se datoreşte în primul
rînd mobilizării lor de către or-
ganizaţia U.T.M., grijii pe care
o poartă organizaţia de partid
pentru educarea şi Creşterea noii
generaţii.
Fruntaşi în gospodărie, frun­
taşi în activităţile obşteşti, aşa
sint tinerii colectivişti din Daia.
S. CERBU
cinematograful din cadrul sec­ vom executa mecanizat a crescut de la
ţiei. 4.382- ha. în anul 1959, la 21.000 ha: în
Pe lingă acestea, în ultimul anul 1969. Totodată, prin măsurile teh-
audiat conferinţe pe teme me­ rea staţiunii, s-a asigurat executarea
dicale, precum şi numeroase re­ întregului volum de lucrări agricole în
cenzii de cărţi, dintre care amin­ condiţii agrotehnice optime. Pentru
tim „Un om între oameni“ şi aceasta, am permanentizat 5 brigăzi de
altele.
N. FIL1PAŞ
corespondent . (oare lucrează în grupuri permanenţi-
noastră care difuzează cărţi teh­
nice. In perioada cît a durat
acţiunea, lucrătorii din librării
au amenajat vitrine cu cărţi
tehnice însoţite de afişe ce le
popularizau. Pe lingă aceasta,
librăriile din Deva, Hunedoara,
Călan şi Petroşani au organi­
zat bazare ale cărţilor tehnice,
obţinind rezultate frumoase în
difuzare. Estfel, librăria din Hu­
nedoara a difuzat cca. 420 volu­
me în valoare de peste 4.900 lei,
cea din Deva a difuzat aproxi­
mativ 340 volume în valoare de
peste 3.500 lei etc.
O largă popularizare a cărţii
tehnice s-a făcut prin difuzorîi
voluntari şi procentuali din în­
treprinderi şi instituţii, care au
fost aprovizionaţi de librării cu
lucrări tehnice specifice locului
de muncă. Ei au vîndut în pe­
rioada amintită cărţi tehnice în
valoare de peste 12.500 lei.
La sfîfşitui acţiunii <„Zilele
cărţii tehnice“, pe plan regional
s-a înregistrat o difuzare de
cărţi tehnice în Valoare de peste
23.500 Iei.
I - ______ lllllllllllllllll!;::! •:
Şcoala de calificare a întreprinderii de conslrucţii siderurgice Hunedoara.
In prezent un număr înseninat de muncitori frecventează şcoala de calificare a întreprinderii de construcţii
siderurgice din Hunedoara. Aici elevii urmează cursuri cu participarea în producţie pentru meseriile sudori, in­
stalatori reţele industriale, electricieni, zidari etc. După absolvirea cursurilor elevii vor fi repartizaţi să lucreze
ca muncitori calificaţi la marile agregate siderurgice de la Hunedoara şi Galaţi.
Iu fotografie: Ora de cursuri teoretice a elevilor clasei instalatori reţele de apă, gaz.
Acordăm toată atenţia pregătirii
adrelor de mecanizatori
Cn urmare a încheierii colectivizării
agriculturii şi redistribuirii cadrelor de strîiisă între mecanizatori şi brigăzile
specialişti în agricultură, s-au creat
condiţii depline pentru sporirea conti­
nuă a producţiei agricole vegetale şi
animale, pentru înfăptuirea cu succes a
tuturor sarcinilor pe care partidul le-a
pus în faţa agriculturii noastre socia­
liste. La realizarea acestor sarcini sînt
chemate să-şi aducă o contribuţie toi
rnai însemnată şi staţiunile de maşini
şi tractoare. In acest scop S.M.T.-urile
sint dotate an de an cu un număr tot
mai mare de tractoare şi maşini agri­
cole moderne, perfecţionate, cu ajuto­
rul cărora se pot rnecaniza principale­
le lucrări din agricultură.
Spre deosebire de alţi ani, anul aces­
ta staţiunea de maşini şi tractoare din
Alba lutia are create condiţii din cele
mai bune pentru extinderea pc o scară
mai largă a lucrărilor mecanizate la
culturile de păioase şi cele prăşitoare. nală a parcului dc 'maşini şi tractoare, toare şi maşini agricole.
Astfel, volumul lucrărilor pe care le am pus un accent deosebit pc pregă­
tractoare în gospodăriile colective din
raza raionului Alba, iar alte 48 de trac-
Pentru o continuă îmbunătă­
ţire a muncii editoriale, Editura
tehnică, în colaborare cu
C.L.D.C.-Deva a organizat cu ci­
titorii cărţii tehnice două con­
sfătuiri pe tema „Cartea tehni­
că din domeniul siderurgiei şi
metalurgiei“ . Consfătuirile au
avut loc la Combinatul siderur­
gic din Hunedoara şi la Uzina
„Victoria“ din Călan. Muncito­
rii, tehnicienii şi inginerii parti­
cipanţi la consfătuire au arătat
cît de preţios este ajutorul pe
care-1 primesc în producţie din
partea cărţii tehnice şi au făcut
numeroase propuneri de reedi­
tare a unor cărţi mult solicita­
te, de traducere din limba rusă
a unor lucrări de specialitate,
au evidenţiat necesitatea trată­
rii în cărtHe tehnice a unor te­
me noi etc.
C.L.D.C. Hunedoara-Deva îşi
propune şi pe viitor organizarea
unor astfel de acţiuni care să
prezinte, să popularizeze şi să
difuzeze cartea tehnică în rîndul
celor mai largi mase de oameni
ai muncii ce lucrează nemijlocit
în producţie.
SURPRIZELOR 66
Filmul „Casa surprizelor“
este o producţie a stu-
d io u l u i cinematografic
Mosfilm. El redă cu mult
umor situaţiile neaştepta­
te ce survin in casa un­
de locuieşte, împreună cu
familia lui, bălrînul pen­ gata fantezie a regizo­
sionar Anatoli Kuztnici rului fihnului un izvor
Koroliov. Aceste situaţii-
surpriză, care pun dc mul­
te ori in dificultate atît
pe Anatoli liuzmici Ko­
roliov cil şi pc solia lui,
sînt generate dc căsă­ un nou prilej de furtuni
toria Linsei, fiica pensio­
narului.
Nemulţumirile c e lo r
două geucra(ii — părin­
ţii şi copiii — care nu
sc pol înţelege şi con­
vieţui. pornesc de la ve­
derile şi gusturile lor di­
ferite. Bătrînii, dornici de
o viată liniştită, nu se
**> -îk -Ifc -fc, -îl
Nr. 2317
8 IUNIE 1962 uzină ; 12,00 Cîntece ; 12,10 Program
de muzică uşoară interpretată de solişti
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea şi formaţii romîneşti ; 12,40 Interpreţi
pentru sate : însemnătatea efectuării de odinioară ai muzicii populare ro­
la timp a arăturii adînci de vară ; mîneşti ; 13,10 Muzică dc estradă ;
5,40 „Zori de zi“ — program dc mu­ 14,00 Concert popular ; 14,30 Melodii
zică uşoară ; 6,10 Muzică interpretată populare romîneşti şi ale minorităţilor
de fanfară ; 6,30 Jocuri populare ro- naţionale ; 15,05 Muzică instrumentală;
mîneşti ; 6,45 Salut voios dc pionier ; 15,20 Muzică uşoară dc compozitori
7.30 Sfatul medicului : Apendicita acu­ sovietici ; 16,15 Vorbeşte, Moscova ;
tă ; 7,45 Muzică dc estradă ; S,00 Mu­ 17.15 Muzică populară romîncascâ in­
zică ; S,S0 Cîntă formaţiile artistice terpretată la vioară dc Stan Simion ;
17.30 In slujba patriei ; 18,30 Croni­
ale Uzinelor dc tractoare din Braşov ca economică ; 18,40 Muzică de es­
tradă ; 19,00 Convorbire cu activişti
— corul, fanfara şi orchestra de man­ ai Casei centrale a creaţiei popujarc;
19,45 Potpuriuri de muzică uşoară, ro-
doline ; 8,50 Muzică uşoară ; 10,08 Cîn­ mînească ; 20,30 Noapte bună, copii :
„Adevăratul înţelept“ de Călin Gruia ;
tă ansamblul popular al Radiodifuziu­ 21.15 Jurnalul satelor; 21,40 „Binc-i
în gospodărie“ — program de cîntece
nii clin R. P. Polonă; 11,03 Muzică din folclorul nou şi jocuri populare
rcmîneşti ;
distractivă de estradă; 11,30 Scene
vesele clin operete ; 11,52 Cronică dc
n: PROGRAMUL' II : 12,1.4 „Pc aripi­
le cîntului“ — program din muzica
PENTRU 24 ORE popoarelor ; 12,40 Muzică dc estradă
din filme ; 14,04 „Melodii dragi“ —
Vremea se menţine nestabilă în program muzică uşoară ; 15,00
şi răcoroasă. Cerul mai mult Melodii populare romîneşti ; 15,35 Ac­
acoperit. Vor cădea ploi slabe tualitatea în ţările socialiste ; 1S,05 Mu­
locale, iar în munţi va ninge. zică populară romîncască; 19,00 Mu­
Temperatura aerului staţionară, zică uşoară de compozitori romîni ;
ziua va fi cuprinsă între 13 şi 19.30 Teatru ia microfon „O scrisoare
zate; ceea ce permiie o colaborare mai iar pentru anul de învăţămînt 1962- 19 grade, iar noaptea între 4 şi pierdută“ Comedie dc Ion Luca Ca­
1963 vom cuprinde numai în anul I 10 grade. Vîntul va sufla mode­
dc cîinp. In felul acesta se măreşte şi 320 de elevi, care după absolvirea şcolii, rat cu intensificări temporare ragiale ; 22,00 „Doina mea, doină fru­
responsabilitatea tractoriştilor şi meca­ vor fi repartizaţi să lucreze în staţiu­ din nord şi nord est.
nicilor agricoli pentru calitatea lucrări­ nile de maşini şi tractoare din regiune. moasă“ — program de doine şi jocuri
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE populare romîneşti ; 22,30 Moment poe­
tic : Versuri despic viaţa satului.
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
JURNALE: 5,00; 6,00; 7,00; 10,00;
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00;
22,00; 23,52 (programul I ) ; 12,00;
lor efectuate, pentru sporirea continuă In scopul de a asigura o calificare co­ Vreme nestabilă, cu cerul no- 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro-
a producţiei de cereale la hectar. In respunzătoare noilor cadre de mecani­ ros şi temperatura staţionară. gramul II).
scopul dc a asigura folosirea întregii zatori, potrivit cerinţelor tehnicii agri­
capacităţi de lucru a tractoarelor şi cole moderne, conducerea staţiunii a COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" DEVA!
maşinilor agricole au fost luate din luat o serie de măsuri privind desfă­
timp măsuri privind dotarea brigăzi­ şurarea în cele mai bune condiţiuni a ------------------------------------------------------------------------------------------- -— ___________________ __________________________________ _____ r ,
lor de tractoare cu inventarul necesar, pregătirii teoretice şi practice a elevi­
s-a stabilit planul itinerar şi dc lucru lor. Predarea orelor teoretice şi prac­ g Prin secţia de „M ATUIT GEAM URI" din strada
al tractoarelor, s-a organizat executa­ tice se face de către ingineri şi maiş­
rea îngrijirilor tehnice la sediile bri­ tri cu bogate cunoştinţe agricole. De o I. L C aragiale nr. 10
găzilor şi aprovizionarea lor cu car­ asemenea, atelierul mecanic al şcolii o
buranţi şi lubrefianţi. De asemenea, este dotat cu tot utilajul agricol ne­ o
munca în cadrul brigăzilor de tractoare cesar, ceea ce permite elevilor, ca în o
a fost organizată mai bine, asigurin- orele de practică, să acumuleze cunoş­ o EXEC U TA
du-se concomitent condiţii optime de • tinţe suficiente în legătură cu carac­
lucru şi de trai pentru mecanizatori. teristicile dc funcţionare şi modul dc
Pentru a asigura o exploatare raţio­ exploatare al întregului parc dc trac­
Pentru întregirea cunoştinţelor leo
tirea la un;-njveLtoLmai înalt a ’că'dîc- refice şi’'practice a elevilor, o ‘atenţie
lor..de mecanizatori,. De altfel, acest deosebită se—acordă efectuării practicii
lucru este subliniat şi în recenta ho- în unităţile S.M.T. din regiune. Aici,
tărirc a C.G. al P.Al.R. şi a Consiliu­ elevii sînt repartizaţi pc lingă cei mai
lui dc Miniştri cu privire la dezvolta­ buni maiştri şi participă acliv ia efec-
rea şi îmbunătăţirea învăţămîntului
agricol. Hofărîrea, primită cu deplină luarea îngrijirilor şi reparaţiilor uti­
satisfacţie de întreg colectivul nostru lajului agricol. Astfel, încă din timpul
dc muncă, constituie o expresie puter­ şcolii elevii au posibilitatea să cunoas­
nică a grijii permanente ce se acordă că amănunţit modul dc funcţionare şi
dezvoltării agriculturii socialiste. Spo­ folosire raţională a maşinilor şl trac­
rirea continuă a producţiei agricole cere toarelor, precum şi lucrările care se
o permanentă creştere a numărului ca­ execută cu acestea.
drelor calificate de lucrători în dome­
niul agriculturii. In această direcţie, Avînd în vedere sarcinile mari ce
un accent deosebit se pune' pc creşte­ stan în faţa agriculturii noastre socia­
rea numărului dc mecanici agricoli, iu liste, conducerea şi elevii şcolii dc me­
vederea asigurării cadrelor de mecani­ canici agricoli de pc lîngă S.M.T.-ul măttiiri de geamuri pentru bufete de bucătărie,
zatori corespunzătoare dotării agricul­ din Alba Iulia se străduiesc să reali­ O antreuri cu diferite modele, cu preţuri convenabile.
turii cu tractoare şi maşini agricole. zeze cu succes obiectivele de mare im­ ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo ©ooooo
portanţă ce ne stau în faţă privind
De aceea, se acordă o mare atenţie extinderea mecanizări' proceselor de J
lărgirii sistemului de şcoli profesionale producţie în gospodăriile agricole co­
cu dura la de 3 ani care funcţionează lective, pentru creşterea continuă a jîntreprinderea industrială ds stat:
pc lingă staţiunile dc maşini şi trac­ producţiei agricole şi reducerea perma­
toare. O asemenea şcoală funcţionea­ nentă a preţului dc cost al produselor : de cultura şi fermentarea tutunuiui :
ză, dc mai mulţi ani, şi pe lingă agricole.
S.M.T.-ul din Alba Iulia. Anul acesta
noi şcolarizăm un număr dc 433 elevi, AUREL BOLUNDUŢ
directorul S.M.T. — Alba Iulia
Al lll-lea Festival bienal de teatru )f O c_ n a nMnu r e ş t
yyl. L. Cara } G .A .C .-uri, ingineri agronomi, colectivişti.
@ Dc curîncl, formaţia dc teatru floresc pomii“, şi sindicatului sanitar — p urmaţi exemplul G.A.C.-urilor : „Drum nou“ din Cucerdea, ra. )
a Casei raionale dc cultură din Brad Brad, cu piesa „O noapte furtunoasă“ p ionul Tîrnăveni, „înfrăţirea“ din Simpaui, raionul Luduş, „Dru-.J
s-a prezentat cu piesa „Oameni caic (MARIN STAN — corespondent). ţ inul socialismului“ din Gîrbova , raionul Sebeş, Miraslău, raio- /
tac“ de Al. Voitin la faza regională f nul Aiud, „Partizanul roşu“ din Apoldul de Jos, raionul Sebeş, t
a celui de al III-lea Festival bienal © Zilele trecute au participat Ia fa­
de teatru „I. L. Caragialc“, centrul za regională tot în centrul Simeria ^ care în anul trecut printr-o mai bună, şi mai atentă îngrijire a \
Simeria. Spectacolul s-a bucurat dc un şi echipele de teatru din raionul Ilia J Plantaţiilor de tutun au obţinut recolte sporite cu respectiv 13S ^
deosebit succes. Dintre interpreţi s-au promovate ia faza raională a festiva­ f Ia sută, 80 la sută, ?9 la sută, 27 la sută şi 2G la sută şi deci ^
remarcat tovarăşii Alexandru Prelip- lului bienal. Astfel, formaţiile teatra­ f> venituri sporite. De asemenea, potrivit H.’c. M. 1551/1960 au t
ceanu, Ion Şipoş, Lenuţa Păcuraru, le ale căminului cultural din Gura- ţ fost premiate de Ministerul In austriei Alimentare.
Gheorghe Boculea şi alţii. sada şi E. M. Certej au dat spec­
tacole reuşite cu piesele „Un iaz... \ TRANSPORTAŢI IMEDIAT RĂSADURILE DE TUTUN, pe în- ţ
In aceeaşi zi, la fază au mai par­ şi-o poveste cu haz“ şi „Soarele a ră­
ticipat formaţiile teatrale ale căminu­ sărit Ia miezul nopţii“. p treaga suprafaţă contractată — şi chiar mai mult — acum fiind j)
lui cultural din Cri.şcior, cu piesa „In-
Dintre artiştii amatori ce au urcat } timpul optim de transplantare pentru a obţine recolte bogate. *>
de bună calitate. ’f
jj PRĂŞIŢI TUTUNUL DE CEL PUŢIN TREI ORI, iar cu oca- *
p zia praşilei a treia executaţi şi politul. O dată cu politul înde- )
scena, tovarăşii Virginica Dobrotă, p părtaţi de pe plante toate foile bolnave şi îngropaţi-le adine în
Mircea Stoichiţoiu. Ioana Ursica, Du­ if pămînt pentru a nu se infecta întreaga plantaţie. t
mitru Ancaş şi Maria Gugurcl au $ CIRNIŢI ŞI COPILIŢI PLANTAŢIILE LA TIMP Şl LA IN i
dat dovadă de o bună pregătire şi
VK 'Hh. IV -'V -O* măiestrie în interpretarea rolurilor. ţ TREAGA SUPRAFAŢA CULTIVATĂ. '\
(U. ERNESCU — corespondent).
SUPRAVEGHIAŢI CULTURILE, atent şi în caz dc apariţie a f
® La faza regională a actualului
pol împăca cu gusturile festival bienal de teatru ce s-a des­ J peronosperei sau thripsului aplicaţi imediat tratamentele i n .“
tinerilor, iubitori ai mo­ făşurat cu puţin timp în urmă în I»
dernului, ai unei viefi centrul Alba Iulia, echipele dc teatru p dicate de inginerul agronom şef şi de tehnicienii noştri.
zgomotoase, agitate. A- ale căminelor culturale din Apoldul
ccastă contradicţie ce a- dc Sus (cu piesa „Năpasta“), Pctreşli ^ PREGĂTIŢI DIN VREME, condiţiile de recoltare, precum şi i
parc între părinţi şi co­ « gunoiul de grajd, mustul de bălegar, ingrăşămîntul verde, ce- t
pii constituie pentru bo­
' nuşa şi îngrăşămintele chimice indicate de tehnicienii noştri şi f
p de inginerul agronom pentru fiecare sol în parte. #
f NU UITAŢI: cultura tutunului vă aduce venituri impor- i
(cu montajul literar „Sub biciul lui ij tante în gospodărie.
J
Caragiale“), şi a Casei de cultură din
nesecat dc scene hazlii, Sebeş (cu piesa „Neamurile“) au pre­ IO T # ¦»r>r’r ' r > n n r > r ’r ,' n n f r~>r~'?—>
care cuceresc prin inedi­ zentat spectacole mult apreciate de pu­
tul lor spectatorul. blic. Pc lîngă artiştii amatori, la reu­ CENTRAI
şita acestora a contribuit şi munca
Venirea pe lume a mi­
cului Tolicilia constituie
susţinută depusă de actorii Alexandru
familiare, fiecare dintre Zecii şi Vasile Bojescu de la Tea­ C La fiecare din cele cinci trageri din luna iunie
cele două părţi dorind să trul de stat „Valea Jiului“ din Pe­ [ se atribuie suplimentar cîte
aibă cuvîntul holurilor în troşani. Ei s-au deplasat în localită­
problema educaţiei şi că­ ţile respective şi au împărtăşit inter­ { un autoturism , rP/loskvici“ şi premii în bani,
lini fizice a copilului.
Filmul rulează la ci­ preţilor şi regizorilor din experienţa 1 in afara premiilor obişnuite.
nematograful „Filimon lor, i-au ajutat să înţeleagă mar pro­
Slrbu“ din Deva, între 7 fund şi să pună în valoare mesajul N U U I T A Ţ I : Joi este ultima zi
şi 10 iunie a.c. pieselor jucate. (V. A. CERNESCU — în care mai puteţi cumpăra bilete.
corespondent). **4—^u»JuJ u—'U v—/ u/wJ uJ \~.JV / W k —-i u / k-«Vu-/ u J UJ w J UJ V.—' l—J V». u f v—/1 ~ ./ u