Page 23 - 1962-06

Nr. 2317
NLHSffi&tt!ttK(CBaBU2S
ii cie partid
Cresc ríndanle organizaţiei de partid
Organizaţia de bază P.M.R.
hr. 12 din cadrul staţiei Sime-
ria — călători luptă pentru
traducerea în viaţă a Hotăririi
C.C. al P.M.R. din aprilie a.c.
Recent, în discuţia adunării ge­
nerale a organizaţiei de partid
au fost puse cererile de primire
în rindul membrilor de partid
a candidaţilor ion Ştefănescu,
Moise Mihu şi iosif Sabin. Apre­
ciind că ei s-au achitat cu cinste
Analiza activităţii organizaţiei U J M,
Recent, într-o adunare gene­
rală a organizaţiei de bază
P.M.R. a secţiei turnătorie de
la uzina „Victoria" Călan a
fOst analizată activitatea Comi­
tetului U.T.M. din această sec­
ţie in ceea ce priveşte educa­
ţia comunistă a tineretului şi
mobilizarea acestuia la realiza­
rea sarcinilor de producţie.
In scopul îmbunătăţirii mun­
cii de educaţie a tinerilor, în
adunările generale ale organi­
zaţiilor U.T.M. au fost puse în
discuţie temele cele mai intere­
sante, legate de specificul mun­
cii lor. Astfel, conferinţele ţi­
nute in faţa tinerilor au un con­
ţinut mai bogat de idei, sînt
mai strîns legate de munca şi
viaţa tineretului. „îmbinarea in­
tereselor personale cu cele ge­
nerale“, „Despre morala comu­
nistă“, „Rolul şi însemnătatea
stagiului de candidat de partid“
şi altele, sint doar cîteva din
aceste conferinţe. Tinerii care
absentau de la serviciu, erau
indisciplinaţi la locul de mun­
că au fost ajutaţi de cite 2-3
utemişti care s-au ocupat de
educarea lor. Unul dintre aceş­
Zilele trecute a avut loc ple­
nara lărgită a Comitetului oră­
şenesc al P.M.R. Călan. Cu acest
prilej s-a analizat felul în care
Comitetul executiv al Sfatului
popular al oraşului Călan a or­
ganizat munca în vederea des­
făşurării lucrărilor agricole de
insămînţărl şi întreţinere a cul­
turilor, cit şi planul de măsuri
Schimb de experienţă zări şi desfăşurări a muncilor rile prin faptul că a primit şi nare, pe de altă parte. A.cest lu­ conducerii secţiei informări asu­
între şcoli
De curind. ia. Şcoala tehnică-"’ făcute, a elaboratcapoi un plan toare. Acest lucru este adevă­ mai mică decit cea necesară ne- mai la sfirşitul lunii cînd se
specială nr. 12 din Sebeş-a avut de măsuri.
loc, sub îndrumarea şi conduce­
rea cabinetului metodic din
Cluj. un schimb de experienţă
între şcolile tehnice speciale
din reţeaua M.S.P.S. Cu acest
prilej, au fost susţinute lecţii
deschise la cultura tehnică de
specialitate şi dirigenţie, şi s-a
prezentat referatul „Organizarea
muncii instructiv-educative în
Şcoala specială nr. 12“.
GHEORGHE MUREŞ AN
corespondent trebare pentru consumatorii din ora­
Spectacol
pentru colectivişti
Tinăra formaţie de teatru de
la E.M. „Gh. Doja“ din Zlatna,
raionul Alba, a prezentat de cu­
rind pe scena căminului cultu­ grup dc tineri entuziaşti au pornit Gll. VVLCU şi I. CĂRP1N1ŞAN).
ral din Oarda de Jos, un spec­ să amenajeze o bază sportivă simplă,
tacol pentru colectiviştii din
acest sat, cu piesa de teatru
„Neamurile“ de Teofil Buşeean.
Tinerii interpreţi au depus
eforturi pentru a prezenta un îi face pe cei carc-l practică mai
spectacol cit mai reuşit, care sa
mulţumească pe colectiviştii din
Oarda. Şi au reuşit. Spectacolul
a fost mult aplaudat, bucurîn-
du-se de apreciere din partea
colectiviştilor din acest .sat. .
ALEXANDRU MANOILĂ
corespondent discipline ? ! E întrebarea la care con­
Vc Jere generală a strungari ei de cilindri de la C.S. Hune­
doara Aici se face calibrarea ci Urnirilor pentru laminoarele blu-
ming, 650 mm. si 450 mm.
de sarcinile primite in perioada
de candidatură, că au fost în­
totdeauna printre fruntaşii în­
trecerii socialiste, că şi-au îm­
bogăţit cunoştinţele politice cit
şi profesionale, toţi comuniştii
au fost de acord cu primirea
lor in rindul membrilor de
partid.
E. CF.EŢU
corespondent
tia, Aureii Maimara, bare ab­
senta deseori nemotivat, a fost
adus pe drumul cel bun ca u r­
mare a muncii de educare dusă
de organizaţia U.T.M. Acum el
este fruntaş în întrecerea so­
cialistă.
Aportul care-1 aduc tinerii din
această secţie la bunul mers al
producţiei, la reducerea preţului
de cost şi îmbunătăţirea calită­
ţii pieselor turnate etc. este
mai mare ca anul trecut. Aşa,
de pildă, utemistul Nichifor
Muciung de la sortimentul ra ­
diatoare şi Bota Bucure! de la
sortimentul piese mecanice, Teo­
dor Haiduc la cubilouri, lucrea­
ză zile de-a rindul fără nici un
rebut.
Pe marginea discuţiilor pur­
tate de comuniştii Gheorghe Mă-
gurean, Nicolae Dubaru, Con­
stantin Chiriac, Ioan Dudaş, cit
şi a referatului prezentat, adu­
narea generală a organizaţiei de
partid a adoptat un plan de mă­
suri pentru continua Îmbunătă­
ţire a muticii de educaţie des­
făşurată de Comitetul U.T.M.
in rindul tineretului.
DION1S1E MUNTEANU
corespondent
oampama da vară
Întocmit pentru buna orgam-
zare şi desfăşurare a campa-
niei agricole de vară.
Numeroşi participanţi la dis­
cuţii, printre care tov. Paul
Bartmus, ionel Păştoiu, Ion Rî-
paş, Ion Enăşoiu, Gh. Barbu,
Miron Pădureanu, Maria Petro-
iescu, Druker Adolf, ion M. Popa,
Gh. Mâgureanu şi alţii, au făcut
propuneri valoroase în scopul
elaborării celor mai eficace m ă­
suri în vederea bunei organi­
agricole din vara acestui an.
Plenara, pe baza propunerilor poziţie chimică necorespunză­ s.a elaborat la o temperatură lunii. Ea face acest lucru nu­
NOTE
Cu sau fă ră ... sifon
Du/iă o masă bună şi gustoasă, un
pahar cu vin merge dc minune. Şi
cum în asemenea siluafii preferinţele
se împart între a servi un pahar cu
vin simplu sau cu sifon, întrebarea
ospătarului sună cit sc poale dc nor­
mal : doriţi vinul cu sau fără sifon ?
Nu alît dc firească este această în­
şul Cugir. Din cauza neglijenţei de
care dan dovadă organele comerciale
de aici. în Cugir nu sc găseşte de
mult timp sifon.
Dorim să facem sport!
Este dorinţa tinerilor colectivişti clin siliul dc conducere al G.A.C. ar tre­
comuna llăihuu, raionul Sebeş. Şi pen­
tru a-şi îndeplini această dorinţă, un
Dar entuziasmul nu Ic-ct fost tineri­
lor dc ajuns. Ei au solicitat sprijinul
consiliului de conducere al G.A.C. Din
păcate, unii tovarăşi din consiliu nu
au înţeles că sportul căleşte trupul,
viguroşi, mai entuziaşti în muncă. Şi
dc aceea, la apelul sportivilor dc a
Ii sc asigura uncie materiale pentru
amenajarea terenului dc fotbal, răs­
punsul a fost negativ.
Acum, citul mişcarea sportivă cu­
prinde mase largi de oameni ai mun­
cii, nu e firesc ca şi colectiviştii din
Răpăit să practice unele din aceste
LA U Z IN A „V IC T O R IA “ C ĂLAN
Calitatea Imgotîereloi* poate SI
mult îmbunătătită
In acest an, colectivul secţiei
turnătoria de lingotiere a Uzi­
nei „Victoria“ Călan, a reuşit
să Îmbunătăţească simţitor ca­
litatea lingotierelor. Analizînd
situaţia rezistenţei la turnare a
lingotierelor, se constată o creş­
tere a trăiniciei lor. La lingo-
tierele direct conice de 3,4 tone,
numărul turnărilor a fost în
anul 1961 de 77,4 ajungind în
primele luni ale anului acesta
la 107,11.
Alta este însă situaţia rebu­
tului. Deşi in trimestrul I şi
lima april din acest an rebu­
tul a fost redus sub cifra ad­
misă, în luna mai el a ajuns
la 4,67 la sută faţă de 3,25 la
sută cit este admis. Cum a fost
posibil acest lucru ? Conduce­
rea secţiei (şef, ing. A. Mitro-
fan) caută să-şi justifice lipsu­
fontă de primă fuziune cu com­ cru nu s-a făcut şi fonta lichidă pra situaţiei rebutului în cursul
rat. in cursul lunii trecute s-a ţinindu-se seama de timpul cit află în faţa faptului împlinit
Din aceleaşi motive probabil, în
oraşul Cugir, deşi se simte mare ne­
voie, nu funcţionează nici un centru
pentru desfacerea răcoritoarelor cu
sifon sau apă minerală.
Dacă s-ar manifesta mai mult in­
teres din partea secţiei comerciale ra­ noaşte decit la sfârşitul lunii,
ionale Orăştie şi a U.R.C.C. Orăştie,
şi la Cugir problema aprovizionării
cu sifon s-ar rezolva. (După corespon­
denţa iov. M. V1LGEANU).
bui să mediteze şi să dea răspuns
prin [apte. (După corespondenţa tov.
Vizitînd« capitala Ucrainei Sovietice ‘i&ŞH5tv\.
De ce încep oare ele obi­
cei. însemnările de călătorie cu
mijlocul de locomoţie ? Poate
nu din lipsă de fantezie, ci
pentru că prima impresie se
întipăreşte mai puternic şi dă,
oarecum, nota dominantă.
Străbătînă citeva mii de ki­
lometri pe meleagurile Uniunii
Sovietice, ceea ce evident este
foarte puţin faţă de imensita­
tea ţării, te întrebi, inevitabil,
cum poate fi cuprins acest
adevărat univers. La Expoziţia
realizărilor economiei naţiona­
le a Uniunii Sovietice de la
Moscova, care an de an se îm­
bogăţeşte cu elemente noi, am
avut prilejul să trecem în re­
vistă creaţia- geniului şi mun­
cii celor peste 20!) de milioane
de oameni sovietici. Pe cele
218 hectare ale expoziţiei, ală­
turi de m’ inunatele fintini ale
„Prieteniei /topoarelor sovieti­
ce“ şi „Florii dc piatră:1, de
pavilioanele in stil naţional
ale celor 15 republici unionale,
avi admirat noile realizări în
domeniul electronicii, şi cuce­
ririi Cosmosului, al medicinei
şi. construcţiei, de maşini,, al­
chimiei şi industriei alimenta­
re. Dacă vizita în U.R.S.S. ar
începe cu Expoziţia unională,
atunci diurnul cunoaşterii, ar
fi dc la general la particular,
dar călătoria cuprinde aspecte
fragmentate pentru ca sinteza
să încununeze întreaga ima­
gine.
»"Wtîv ^ -Hb- -«h^
DRUMUL :SOCIALISMULUI]
primit şi fontă FK0 în loc deFKl.
In acest caz se naşte însă în­
trebarea : ce au făcut cadrele
tehnico-inginereşti din secţie în
găsirea unor soluţii tehnice co­
respunzătoare, cum îşi îndepli­
nesc aceste cadre sarcinile ce
le-au fost încredinţate ?
In cubilouri s-a introdus deci
fontă cu compoziţie chimică di­
ferită de cea recomandată. S-a
preocupat însă cineva de indi­
carea unor noi reţete de încăr­
care şl de urmărirea acestora?
Nu ! Ca urmare, în Ioc să se lu­
creze ştiinţific, s-a lucrat „meş­ imediate.
teşugăreşte“. Fireşte, dacă ar ii
existat preocupare, rezultatele
nu ar fi fost cele obţinute. In
situaţia de faţă era necesară
stabilirea ur.ci concordanţe în­
tre viteza de solidificare a ma­
sei lichide, pe de-o parte, şi
timpul de desulfurare şi tu r­
durează operaţia de desulfurare şi cînd practic nu mai poate
şi cu cit scade temperatura fon­ face nimic. Dacă organizaţia
tei pînă la turnare. Din aceas­ de partid exercita un control
tă cauză multe lingotiere au fost permanent asupra calităţii pro- j
turnate cu fontă „rece", adică ducţiei, ea ar fi putut să ia !
cu o temperatură mai scăzută
decit cea prescrisă în tehnolo­
gie. R ezultatul: retasuri, inclu­ învăţăminte din aceste lipsuri
ziuni de zgură — rebut. De ase­
menea, urmărirea rebutului la
această secţie nu se face in mod
operativ. Situaţia, lui nu se cu­
ceea ce aduce prejudicii la în­
cheierea bilanţului muncii pe
perioada respectivă. Urmăvin-
du.se cu atenţie fiecare lingo-
tieră de la turnare şi pînă la
recepţie, s-ar putea preciza re­
buturile din timpul !unii, s-ar
putea stabili cauzele apariţiei
lor şi măsuri pentru înlăturarea
acestor cauze. Această sarcină
...Kiev, prima etapă a călăto­
riei, ni s-a înfăţişat in toată
măreţia şi tinereţea sa, in ciu­
da celor aproape şase secole de
existenţă. Revăzînd oraşul de
pe Nipru cu podurile zvelte, cu
monumentalul bulevard Kres-
ciatik, cauţi ca alături de des­
fătarea ce ţi-o oferă aceste
imagini., să descifrezi noul. Ca­
racteristica Kievului o oferă
îmbinarea într-o anumită ar­
monie perfectă a monumente­
lor vechi cu construcţiile mo­
derne. Alături de cupolele au­
rite. strălucitoare ale Sfintei.
Sofia, construcţiile epocii so­
vietice sint prezente, dominan­
te. Liniile nobile şi simple ale
Palatului Sporturilor, arhitec­
tura elegantă şi sobră a sta­
ţiilor tînărului metrou, casele
luminoase orînduite in cartiere
noi. simetrice, iată una din
caracteristicile Kievului con­
temporan
Oraşul apare in întreaga sa
frumuseţe poetică primăvara,
cind arborii străzilor şi grădi­
nilor dau un colorit deosebit
întregului oraş. cînd înfloresc
castanii. Peisajul kievian cu­
prinde însă şi. decorul sutelor
de macarale care înconjoară
oraşul ca o adevărată centură.
Am. vizitat Veneţia kieviană.
cartierul de dincolo de Nipru,
unde pe kilometri întregi se
construieşte literalmente un
nou oraş. Dacă în 1959 în Kiev
au fost construiţi 500.000 de
^ ^^ ^
d in <L*reşiess€îa
păsăa»iloi*
Hotăriţi să aplice in practică
învăţămintele desprinse din lu­
crările Consfătuirii pe ţară a
colectiviştilor cu privire la dez­
voltarea creşterii păsărilor,
membrii gospodăriei colective
din Orăştie au fost printre pri­
mii din raion care au procurat
pui de o zi.
Datorită respectării cu stricte­
ţe a regulilor de zooigieriă, de tos Tian Şan şi face legătura între pra mării. Pe această porţiune vor fi
îngrijire şi hrănire raţională a oraşul Oş şi regiunea balneo-rlimate- construite 30 de poduri din beton ar­
puilor, aceştia au ajuns în de­ rică Issîk-Kul. Alte .linii aeriene iac mat şi un tunel htng de 2,5 km.
curs de patru luni ia o greuta­
te de 0.700 kg. La această greu­ M a ş in a d e c a r d a t c u m a r e p r o d u c t i v i t a t e
tate au fost. livraţi aproape 1.000
de cocoşi, realizîndu-se venituri
de peste 10.000 lei.
Printre magazinele deschise
îri acest an la parterul noilor
blocuri din centrul oraşului
Deva sc numără şi tel de tri­
cot a jc.
In foto : Aspect interior clin
noul magazin de tricotaje.
revine inginerilor, maiştrilor şi
controlorului tehnic de calitate.
Dar aceştia nu şi-au îndepli-
nit-o şi nici n-au fost traşi la
răspundere Dacă se cunoştea
din timp că echipele conduse
de Iosiî Novac şi Tudor Toşa
lucrează cu un rebut din ce în
ce mai mare, nu s-ar fi ajuns
ca ia sfârşitul lunii aceste echi­
pe să înregistreze un rebut de
22,69 la sută şi resp.ectiv 15,09
Ia sută. Atunci s-ar fi putut con­
stata cauzele provenienţei rebu­
turilor şi s-ar fi luat măsuri
Experienţa lunii trecute a pu­
tu t convinge conducerea secţiei
că problema rebutului nu poate
fi rezolvată la voia întimplării.
Organizaţia de partid, la rindul
său, nu controlează sistematic
calitatea lingotierelor, nu cere
măsuri şi să evite situaţia care !
s-a creat. Este necesar să tragă
şi în viitor să acorde cea mai
mare atenţie calităţii producţiei
şi să intervină în mod operativ
atunci cînd constată lipsuri şi
deficienţe ; să ceară conducerii
secţiei luarea de măsuri cores­
punzătoare pentru respectarea
întocmai a procesului tehnolo­
gic. Va trebui ca şi conducerea
uzinei să-şi îndrepte mai mult
atenţia spre această secţie şi
s-o ajute concret în îndeplinirea
sarcinilor de plan şi îmbună­
tăţirea calităţii lingotierelor.
I. CIOBANU
metri pătraţi de suprafaţă lo-
cativă, in 1961 cifra a fost de
765.000, iar anul acesta va spori
cu aproape 100.000 de metri
pătraţi. Fondul de locuinţe va
depăşi de două ori pe cel ante­
belic. In Kiev sînt binecunos­
cute numele unor constructori,
conducători ele brigăzi ale
muncii comuniste, ca Alexei
Marticenko, Eroul Muncii So­
cialiste, Dmitri Morozov, Piotr
N ote de drum
din U. R . S . S .
Stepanci.uk, deputat in Sovie­
tul Suprem, al U.R.S.S. Ei au
construit zeci de blocuri de lo­
cuinţe, cinematografe, palate
de cultură, şcoli. Capitala
Ucrainei, sovietice este doar in
plină dezvoltare. Producţia in­
dustriei sale, a sporit de
aproape 100 de ori in anii pu­
terii sovietice. întreprinderile
din Kiev dau acum peste 10.000
de produse din cele mai di­
verse. In celelalte republici, so­
vietică. in ţările socialiste fră­
ţeşti cit şi in multe alte ţări
sînt binecunoscute imternicele
excavatoare ca, şi excelentele
aparate fotografice „Kiev“,
maşinile automate şi instru­
mentele de măsură de înaltă
clasă, aparatele de sudat crea-
^ ^ «î*. <*, Tfc.
îBgrarrewacra;}QCT?^«ttffgimCTBTOffigimg3^is%saraggt3fflOggg^^
Ştiri din U. R. S. S.
N o i linii a e r i e n e în K irghizia
MOSCOVA 6 (Agerpres). — Agen­
ţia de Presă Novosli transmite :
In Kirghizia au fost inaugurate noi
linii aeriene pentru transportul turiş­
tilor şi oamenilor muncii care îşi pe­
trec concediul de odihnă în sanato­
riile şi casele de odihnă de pe malul
lacului Issîk-Kul. Una din noile linii
aeriene trece deasupra lanţului mun­
LLNINGRAD 6 (Agerpres). 'PASS
transmite :
Specialiştii în domeniul conslrncţici portante economii dc utilaj şi de spa­
de maşini textile din Leningrad au
construit o nonă maşină de cardat
care prelucrează aproape de zece ori
mai mult bumbac dedt cele mai bune
maşini de acest fel existente piuă
acum. Gradul marc de productivitate
a fost asigurat prin combinarea mai
mulior operaţiuni de lucru caic sc
execută la un singur agregat şi nu
D in c e s e c o m p u n n e b u lo a s e le g a z o a s e
— Descoperirea lui O. R,o!kavski —
’A LM A -A TA 0 (Agerpres). — TASS
transmite :
Cinci sulamiimi 'dc centimetru —
acesta este diametrul mediu al parti­
culelor solide din care sc compun ne­
buloasele gazoase-pulverulente ale Ga­
laxiei noastre.
La accaslă concluzie a ajuns Dmilri
Rojhovshi, şeful secţiei dc astrofizica, ticulelor solide ale maselor gazoase-
a Institutului <le astrofizica al Acade­ piilventlenle, aşezate în împrejurimile
mici dc Ştiinţe a R.S.S. Kazaltc, care
a cercetat aceste particule şi a ela­
borat o teorie a liimincscciiţci nebu­
loaselor reflectoare, luminate de stele
fierbinţi.
Sala turbinelor centralei ele ct-rice raionale de stat 'de la
Troiţk, regiunea Celeabinsk, U. R.S.S. a căror constructori au
dat în exploatare înainte de ter men, cea de-a 3-a turbină de
100.000 kW.
te de Institutul Paion şi ma­
şinile pentru arta grafică.
Industria uşoară din Kiev are
deopotrivă un renume bine sta­
bilit în Uniunea Sovietică. Kie­
vul dă ţesături, îmbrăcăminte,
mobilă, produse din materiale
sintetice, medicamente. Capi­
tala Ucrainei are peste 20 de
institute de învăţămînt supe­
rior printre care Universita­
tea „Sevcenko“, una din cele
mai vechi universităţi din
Uniunea Sovietică cu 12 facul­
tăţi., frecventate de peste 6.000
de studenţi.
Este desigur greu să cuprinzi
dintr-o dată toate realizările
poporului ucrainean de 42 m i­
lioane de oameni care a cunos­
cut o impetuoasă dezvoltare
in cele patru decenii şi jumă­
tate de putere sovietică.
Pe bordul vaporului, pe Ni­
pru, ai imaginea cartierelor
industriale ale Kievului refă­
cute. după distrugerile îngro­
zitoare din timpul ocupaţiei
hitleriste.
In timpul şederii la Kiev,
am simţit din plin o caldă
ospitalitate. La sediul asocia­
ţiei, ucrainicne pentru legătu­
rile culturale şi dc prietenie
cu ţările străine am aflat cu.
bucurie felul în care R,ominia.
oamenii, realizările şi expe­
rienţa noastră devin tot mai
cunoscute şi preţuite. Gazde
şi oaspeţi, cu toţii prieteni,
am discutat despre problemele
ce contribuie la mersul îna-
^ ‘«V
fäg. 3
legătura între diferite staţiuni balneo­
climaterice, precum şi între oraşul
Pirjevatsk şi oraşul Alma-Ata, capi­
tala Kazahstanului. Totodată, sc con­
struieşte una din cele mai mari auto-
slrade din Asia centrală — autostra­
da Frunze—Oş. O porţiune a auto­
străzii trece prin munţii I ian Şan la
o altitudine de 3.600 de metri deasu­
în diferite sectoare ale fabricii cum se
face dc obicei. Prin folosirea tehni­
cii noi, fabricile textile vor obţine im­
ţii de producţie.
In prezent, constructorii creează ma­
şini dc cardat rapide cu o produc­
tivitate şi mai mare.
Uzina „Vulcan“ din Leningrad, care
fabrică aceste maşini exportă produ­
sele sale în 50 dc ţări din Asia, Afri­
ca, America Latină şi Europa.
Noua teorie a permis să sc slabi-
lească că 'dimensiunile medii ale parti­
culelor solide ale nebuloaselor depind
de steaua care luminează masa for­
mată de ele. S-a constatat; că pro­
prietăţile fizice ale stelei însăşi ser­
vesc ca regulator al proprietăţilor par­
ci la o distanţă pînă la 4 atii-lumină
(aproximativ 200.000 de unităţi astro­
nomice). Asupra acestor particule ac­
ţionează energia emisă dc sica.
inte al. ambelor noastre ţări.
Kievienii pe care i-am cunos­
cut, ne-au vorbit cu multă căl­
dură de vizita făcută anul tre­
cut de delegaţia de partid şi
guvernamentală a R..P. Romîne
în frunte cu tovarăşul Gheor­
ghe Gheorgliiu-Dej şi în oraşul
Kiev şi au făcut urări ca
apropiata vizită a delegaţiei
de partid şi guvernamentală
a U.R.S.S. in R.P. Romînă în
frunte eu tovărăşia N. S. Hruş-
ciov, să ducă la întărirea pe
mai departe a legăturilor de
prietenie dintre popoarele so­
vietic şi romin.
Seara, asupra castanilor care
brăzdează cei patru kilometri
cit se întinde Kresciatilcul,
s-au aprins luminile multico­
lore ale stelelor şi ghirlande­
lor care dau un aspect feeric
oraşului in zilele de sărbă­
toare.
A doua zi dimineaţa, gigan­
tica pasăre de oţel. „TU-104“
ne ducea spre Leningrad, stră-
butind cei aproape 1.200 de ki­
lometri care despart cele două
oraşe in ceva mai mult de o
oră şi jumătate. Privind pâi­
niintui de la 10 000 metri înăl­
ţime intr-o zi. senină de pri­
măvară ne-am amintit din nou
că primul om care a pătruns
în Cosmos a fost¦un cetăţean
al Uniunii Sovietice. Intr-ade­
văr ce frumoasă este planeta
noastră!
Z. FLOREI si I. MANEA1