Page 25 - 1962-06
P. 25
\'icy '«
T Hunedoum-Deva
PROLETARI DIN TÓATE TARILE, llNVŢI-VA! Din resurse locale :
socialismului In numărul de azi Construcţ9ii şIcolare ieftine
si bune
« IOAN ILIESCU : Cara-
Anal XIV. Nr. 2318 Vineri 8 iunie 1962 4 pagini 20 bani cjiale şi Vlaicu; Printre grelele moşteniri de cesare, prin tăierea unor arini
Ia regimurile trecute lăsate în din pădurea comunală.
O V. rAL3U, I. FAUR: satele raionului Ilia se numără
Cerinţele consumatorilor Bogată experienţă în folosirea
— cit mai bine satisfăcute! şi aceea a neştiinţei de carte. resurselor locale in construc
(pag. 2-a) ; Circa 30 ia sută din populaţia ţia de noi şcoli au acumulat şi
raionului Ilia era neştiutoare de cetăţenii din comuna Hărău.
* in minele din Valea Aici vechea şcoală cu 3 săli de
Jiului: ECONOMIILE — carte. Sate întregi, din lipsa şco
LA NIVELUL POSIBILITĂ lilor şi a cadrelor didactice, nu clasă nu mai corespundea ce
ŢILOR ! (pag. S-a) ; cunoşteau slovele. rinţelor privind trecerea la în-
® DE PESTE HOTARE
(pag. 4-a).
De mult, această plagă ruşi văţămîntul de 8 ani. De aceea,
noasă a regimurilor burghezo- in adunările populare masele de
Oamenii muncii din în tr e p r in d e r i moşiereşti a rămas de dome cetăţeni au hotărît să se încea
niul trecutului. Sub îndrumarea pă o nouă şcoală de 8 ani. La
permanentă a organelor de construcţia şcolii participă eu
obţin n o i s u c c e s e partid, sfaturile populare au contribuţie muncă şi voluntară
desfăşurat o muncă susţinută toţi cetăţenii satelor aparţină
în întrecerea socialistă în vederea creării unor condiţii toare : Banipotoc, Chimindia şi
optime pentru şcolarizarea co Birsău. in felul acesta s-au strins
piilor colectiviştilor, Ca urmare, bani pentru lucrările noii şcoli
sibilitatea să-i ajutăm şi mai în ultimii ani, cu sprijinul ma. în valoare de 74.000 lei. Deja,
mult in executarea lucrărilor de
La redacţia ziarului nostru sosesc zilnic zeci de scrisori de săpare şi armare a puţului cen selor largi de cetăţeni, s-au în prin acţiunile de muncă volun
la corespondenţii voluntari din întreprinderi prin care aceştia ţi al. ceput în marea majoritate a sa tară întreprinse aici s-a procu
vorbesc despre entuziasmul şi hărnicia cu care muncesc tova telor raionului construcţia de rat piatra, balastul şi nisipul
răşii lor de muncă pentru infă ptuirea sarcinilor.de plan, des PETRU TOD noi şcoli. Astfel, s-au construit necesar.
maistru o şcoală medie în centrul raio- in bună măsură au fost folo
nai Ilia şi alte 44 şcoli de 8 şi site resursele locale şi în satul
pre succesele pe care le obţin în întrecerea socialistă. Iată ce ne Staţie fruntaşă 4 ani cu urî total de peste 90 Runcşor. Demn de evidenţiat esve
scriu ctţiva dintre corespondent ii noştri din Brad, Simeria şi săli de clasă în diferite .sate. De faptul că întreaga cantitate de
Călan. Menţinind şi dezvoltind re asemenea, se găsesc in construc var necesară a fost făcută în
zultatele obţinute în ultimul ţie şi vor începe lucrările în cuptoarele amenajate în acest
Muncă rodnică tării cu grijă, şi corect, conform trimestru al anului trecut, co Pînă dc curînd, pentru schimbarea unei guri dc vînt Ia secţia I-a acest an la alte 13 şcoli de 8 şi scop, iar binalele au fost con
procesului tehnologic, a tuturor lectivul staţiei C.F.R. Simeria- furnale a C.S, Hunedoara erau necesare 60—70'minute. Acum, datorita 4 ani. Prin terminarea acestor fecţionate de meseriaşi din sat.
La sectorul minus 210 m. de operaţiunilor incepind de Ia for călători a raportat in lunile ce priceperii maistrului Mihai Bimel şi a altor oameni, lucrul acesta sc face. construcţii în majoritatea sate De altfel, la mai toate con
la mina Musariu II a E.M. Bar mare şi pînă la dezbatere. s-au scurs din acest an înde în S minute. lor din raion vor exista şcoli strucţiile de şcoli au fost con
za s-au încheiat calculele cu plinirea planului in cele mai bu noi, care asigură condiţii optime fecţionate pe plan local cără
privire la realizarea sarcinilor V. TATĂRUŞ ne condiţii de siguranţă a cir IN FO TOGRAFIE: Se schimbă o gură dc vînt. Maistrul Bimel c de şcolarizare. mida, s-au făcut cuptoare de
de plan pe luna mai. Ele ilus culaţiei. Depăşirea cu 27,68 la la post. var, s-a procurat balastul, pia
trează că munca minerilor, ingi controlor tehnic clc calitate sută a sarcinilor de plan expri Datorită interesului manife tra şi nisipul şi o mare parte
nerilor şi tehnicienilor noştri a mate în trenuri echivalente, spo ŞTIRILE ZILEI stat de sfaturile populare, a din celelalte materiale necesare.
fost rodnică. Pianul a fost în Folosind mica rirea sarcinii statice pe vagon- sprijinului şi iniţiativelor depu Acţiunile Întreprinse au permis
deplinit şi depăşit atît la mi marfă cu 2,3 la sută, mărirea La noile C U R S D E C A L IF IC A R E taţilor şi a cetăţenilor, in ra grăbirea ritmului lucrărilor,
nereu cit şi la metal, ca de alt mecanizare productivităţii muncii cu 25,74 magazine ionul Ilia s-a acumulat o bogată
fel în toate celelalte luni care la sută, şi o economie de 7.846 La strungăria de cilindri cave deserveşte la- experienţă in ce priveşte folo reducerea preţului de cost. faţă
au trecut din acest an. Echipe Forjorii şi lăcătuşii de la a te vagoaneore, sînt doar cîteva din Cele trei maga minoarele bluming, 050 mm. şi 450 mm. de la sirea resurselor locale la con de ce! de deviz. In satul Almaş
lierele centrale din Gurabarza, rezultatele acestui colectiv la zine de produse a- C. S. Hunedoara, funcţionează un nou curs de strucţia noilor şcoli. In multe Sălişte, de pildă, deoarece sfa
de mineri ca cele conduse de pentru a veni în sprijinul mi obţinerea cărora şi-au adus con limentare, deschise calificare în scopul specializării strungarilor in sate s-au realizat astfel impor tul popular nu dispunea de un
nerilor care lucrează la săparea tribuţia şi operatorii R.C.M., or de curînd la par calibravea cilindrilor de laminor. Cursul a în tante economii la lucrările de teren- proprice construcţiei noii
G. Gligore, I. Lupşa, P. Cora, puţului central de la E. M. ganele secţiei C.T., secţia cen terul noilor blocuri ceput Ia 1 iunie a.c. construcţii. Totodată la o serie şcoli, s-a făcut apel la mai
N. Bocanu. C. Leaha, L. Resi- Barza, se străduiesc ca armătu tralizare şi telecomandă, depoul dale în folosinţă de lucrări, cetăţenii s-au bucu mulţi cetăţeni care au cedat o
rile metalice pe care ei le con de locomotive şi revizia de va în cvartalul „23 Tură fruntaşă pe regională rat de sprijin din partea sta suprafaţă de 5.600 m.p. de gră
ga, D. Sicoe, M. Munteanu, S. fecţionează pentru acest puţ să goane. August“ din Deva, dină, teren corespunzător am
Temi, C. Serafim şi alţii, şi-au fie executate cit mai repede şi au cunoscut o mare La exaviinarea pe D. Cîmpeanu. I. Po- tului. plasării noii construcţii.
de bună calitate. La confecţio Pentru obţinerea acestor im afluen(ă dc cum riodică pe anul 1832, pescu, I. Popa, C.
depăşit sarcinile de plan cu 5-23 narea acestor armături noi fo portante succese, staţiei Sime- părători. Valoarea o tură dc la revizia Popa, i. Ciortea II, Aşa de.pildă, în satul Vorţa In multe sate, la construcţia
loseam înainte şabloane cu aju ria-călători i s-a decernat a de vagoane din Coşla- I. Lazăr, L. Slntirn- cetăţenii au hotărit să înceapă
la sută, extrăglnd minereu de doua oară consecutiv diploma mărfurilor desfăcu riu a fost declarată construcţia unei şcoli de 4 ani noilor şcoli au fost antrenaţi o
torul cărora se obţinea raza de de staţie fruntaşă pe regională. fruntaşă pe regionala breanu — au primit din contribuţie voluntară. Pen
bună calitate. curbură necesară. Pe noi ne ne Cu acest prilej, ceferiştilor si- te pînă acum sc C.F.R. Cluj. Tinerii, certificate de „bine“ şi tru ca lucrarea să se realizeze serie de colectivişti cu cunoştin
IOAN BOLDIZAR mulţumea însă atît ritmul lu merieni li s-au acordat prime „foarte bine“. intr-un termen cit mai scurt şi
crului cit şi calitatea. Pe schimb, speciale în valoare de 127.000 ridică la peste din această tură — A. cu cheltuieli reduse, s-a. hotă ţe în munca de zidari, dulgheri
maistru miner patru oameni executau doar 6 lei. Pornind de la posibilităţile Caloş. A. Teodorescu, T. GOCAN. rit să fie folosite pe scară lar
segmenţi (armături), iar calita existente, ei şi-au sporit angaja 1.160.000 lei. etc., care au muncit în mod vo
Lucrează fără rebut tea nu era cea dorită datorită mentele pentru a asigura un corespondent gă resursele locale. Astfel, au
deformării pe care o suferea transport sigur, rapid, ieftin şi luntar. Astfel de exemple ne
Echipa de turnători de la sor in cele mai bune condiţii de si fost confecţionate pe plan local
timentul piese mecanice, secţia materialul prin încălzire. Cu guranţă a circulaţiei. oferă mai toate comunele unde
turnătorie veche a U. V. Călan, 70.000 bucăţi de cărămidă. De
condusă de comunistul Iosif sprijinul inginerilor şi tehnicie EMIL CREŢU se construiesc in 'prezent şcoli.-
Stronschi. a executat numai pie impiegat de mişcare asemenea, cu sumele rezultate
se de bună calitate. Echi nilor, am construit un dispozitiv Acestea sint o urmare fireas
pa Iui Iulian Sîrbu, de la din contribuţia voluntară s-au
sortimentul vane-băi, lucrea cu valţuri cu ajutorul căruia se că a faptului că sfaturile popu
mai procurat 5.000 bucăţi ţiglă,
pot curba pe schimb, cu acelaşi lare, sub îndrumarea organiza
16,5 tone var şi s-au comandat
ţiilor de partid, au urm ărit în
îa o întreprindere de industrie
deaproape modul cum se desfă
locală 120 m.p. binale. Odată
şoară lucrările. In şedinţele de
comitet executiv şi în sesiuni au
ză fără rebut de patru luni. număr de .oameni, 13 segmenţi. materialele strinse, s-au înce fost analizate stadiile lucrări
La fel de bine au mun O dată cu creşterea productivi întreţinerea culturilor prăşitoare put lucrările de zidărie, care se lor, modul cum acestea se des
cit în luna mai şi echipele con tăţii s-a îmbunătăţit mult şi ca în centrul atenţiei execută şi acum. Pentru ca lu făşoară, greutăţile şi lipsurile
duse de A. Cîmpeanu şi Gh. Ti- crările să se desfăşoare in cele manifestate. Şi în consecinţă
rriişan, de la acelaşi sortiment. litatea armăturilor, făcîndu-se mai bune condiţiuni, cetăţenii au fost luate măsurile cele mai
De asemenea, echipele tov. D. totodată şi o economie de 150 au ales un comitet de construc eficiente.
litri motorină Ia fiecare armă
tură, deoarece acum operaţia de
Coştiuc, I. Hondea şi Anton Bo- curbare se face la rece. ţie. Pe baza unui plan de acţiu Datorită interesului manifes
goş, de la sortimentul tucerie In confecţionarea acestui dis L u crări de b un ă ca lita te P arilcip în ci ne întocmit de comitetul res tat de sfaturile populare şi a
sanitară, au lucrat fără rebut. pozitiv de mică mecanizare şi-au pectiv, cetăţenii au fost mobi cetăţenilor, la o serie de noi
adus un aport însemnat lăcătu Membrii gospodăriilor agrico-' ganizări a muncii, pînă în pre cu toţii îa lu cru lizaţi la executarea săpături construcţii de şcoli, ca cele din
Succesele obţinute de aceste şii din echipa comunistului Pom- le colective din comuna Veţel, zent, colectiviştii din comuna lor ia fundaţii, la transportul satele Vorţa, Furcşoara, Runc
echipe în îmbunătăţirea cali raionul Ilia, s-au angajat ca in Veţel au terminat praşila l-a la La gospodăriile agricole co pietrei, balastului şi nisipului şor şi altele, lucrările sint mult
tăţii produselor turnate se da- piliu Boicu. Această lucrare de acest an să obţină producţii spo culturile de porumb, floarea- lective din Fintoag şi Baştea, necesar etc. O bună iniţiativă avansăte. Toate acestea sint o
toresc în primul rind disciplinei mică mecanizare are importanţă rite de la toate culturile. In ve soarelui, cartofi şi sfeclă fura raionul Ilia, se munceşte cu deo in folosirea resurselor locale au garanţie sigură a faptului că
şi seriozităţii în muncă, execu atit pentru noi cit şi pentru sebită însufleţire la întreţinerea
mineri deoarece avem astfel po- culturilor prăşitoare. Membrii
derea respectării acestui anga jeră. acestor două gospodării colecti avut-o cetăţenii din satul Vorţa noile construcţii de şcoli vor fi
4 J ô a tf-iibia( jament, consiliile de conducere Pe măsură ce culturile s-au ve, dornici să-şi respecte anga si in procurarea cherestelei ne termintae la termenul stabilit:
ale .G.A.C. îndrumate îndeaproa dezvoltat, au început şi praşila jamentul de a spori producţia la
pe de către organizaţiile de bază, a Il-a. LA DEVA
au organizat în aşa fel munca hectar, participind cu toţii la
In aceste gospodării, conco lucru, au reuşit ca pînă în pre
zent să termine praşila I-a la
Luni în şir maşi rilor, a întocmit un s-a făcut doar in 5 f colectiviştilor incit întreţinerea mitent cu prăşitul culturilor, toate culturile şi să înceapă
nile, agregatele din plan dc măsuri. Sarcina zile in loc dc S cil i
secţia bluming sint de a răspunde de ca era prevăzută. Un culturilor prăşitoare să se facă se lucrează intens şi la pregăti praşila a 11-a la cartofi şi floa !§*a d a t sau a îa a s a
intr-o continuă mişca litatea lucrărilor, dc mare merit în cuor- a la timp şi de cea mai bună ca rea utilajului necesar pentru rea-soarelui.
litate. Datorită acestei bune or campania de vară. €ao n d u c tă d e a lir a e s it a r e eaa a p ă
} M uncesc de zor
re. Prin cajele de lu executarea lor înlr-un donarea şi conducerea 4 P ra ş ila p o ru m b u lu i tre b u ie u rg e n ta tă Hotăriţi să realizeze sporuri în cursul zilei de ieri, constructorii şantierului T. C. M. M.
cru ale acestui lami minimum de timp au acestei lucrări îi re- ? mari de recolte, colectiviştii din Deva au terminat lucrările şi au (lat în exploatare noua conduc
nor trec zi şi noapte primit-o comuniştii. Şi vine maistrului Octa satul Căstău, raionul O ră ştie, tă de alimentare cu apă potabilă a oraşului Deva.
lingouri ce iau forma ei, împreună ca între vian Palcău. De ase La gospodăria agricolă colec rea-soarelui au fost prăşite în organizaţi în două brigăzi de
şi dimensiunile prevă gul colectiv, au por menea. Ludovic T uşa, tivă din Alba Iulia culturile pră întregime prima oară şi de cu- cimp muncesc de zor pentru Pentru asigurarea necesarului dc apă potabilă a oraşului,
zute în plan. Periodic, nit şi au reuşit să împreună cu echipa sa şitoare ocupă o suprafaţă des rind a fost începută şi praşila aplicarea la timp a lucrărilor de s-au executat lucrări de săpare a 10 puţuri. De asemenea, a
conform planului de desfăşoare o munca dc lăcătuşi a izbutit tul de mare. Porumbul este cul a doua. întreţinere a culturilor prăşitoa fost construită o staţie de pompare echipată cu trei pompe cu
executare a reparaţii entuziastă, rodnică, în să execute intr-un tivat pe 271 ha., cartofii pe 30 re. Colectiviştii au terminat pri o capacitate de 200 m.c. pe oră, fiecare. Totodată s-au construit
lor, laminorul însă se deplinindii-şi pe de timp mai scurt lucră ha., floarea-soarelui pe 9 ha., Deşi la cultura porumbului ma praşila la cartofi şi floarea- două rezervoare cu o capacitate dc 1000 m.c. fiecare şi o
„odihneşte“. Agrega plin angajamentul luat rile dc reparare şi re iar legumele pe 30 ha-. In cea praşila l-a s-a efectuat pe 202 soarelui, iar la porumb această conductă pe o lungime de 5 km.
tele, maşinile sînt o- dc a termina lucră vizuire la foarfecă. mai mare parte culturile sint ha., au mai rămas neprăşite lucrare s-a făcut pe aproape în
prile pentru a li repa rile dc reparaţie a viguroase datorită faptului că aproape 70 ha. Consiliul de con Prin punerea în funcţiune a noii conducte de alimentare
rate, revizuite, recon acestui laminor îna Peste tot, acolo au fost semănate sau plantate ducere al G.A.C. din Alba Iulia treaga suprafaţă. cu apă, se va asigura necesarul de consum al oraşului în bune
diţionate. Oamenilor inte de termen. unde a fost nevoie, trebuie să concentreze toate for r. NICOLAE
din această secţie, şi comuniştii şi alături condiţiuni.
La repararea, revi dc ei toii ceilalţi corespondent
mai ales mecanicilor, zuirea, recondiţionarea muncitori, telinicicni la vreme şi prăşite la timpul po ţele pentru ca praşila să fie
lăcătuşilor, electricie fiecărui, agregat, fie şi ingineri, au reuşit trivit. Legumele, cartofii şi floa terminată in cel mai scurt timp.
nilor, li se cere de cărei maşini s-au ciş- să execute lucrările
această dată să fie tigal ore şi chiar zile. dc reparaţii şi revizui
insă şi mai activi, să Comunistului Iosif Ra re a agregatelor şi „Pe plaiurile Hunedoarei“
dul! i s-a încredinţat maşinilor. din secţia
muncească cu mai sarcina de a răspunde bluming înainte dc
dc rccondiţionarca la termen.
mult spor. Scurtarea gărelor dc la cofa de $ Zilele trecute, peste 200 de ale căminelor culturale din
angrenaj. Era o lu Pentru colectivul a- spectatori au participat la faza Miercurea şi Dobîrca. Cei peste
*t termenului prevăzut crare care cerea nu ccstci secţii şi mai comunală a Festivalului regio 350 spectatori au aplaudat cu
t pentru executarea ti numai hărnicie, dar ales pentru muncito căldură cântecele interpretate
<* nor asemenea lucrări şi multă măiestrie, rii din sectorul dc în nal al cîntecului şi dansului in de corul din Miercurea, precum
'înlul aici a mers treţinere este un mare titulat „Pe plaiurile Hunedoarei“, şi melodiile de muzică populară
* de reparaţie, revizui bine. Lucrarea a fost merit că. au reuşit să roniinească şi germană interpre
re a. maşinilor şi a- terminală cu trei zile execute aceste lucrări ce s-a desfăşurat în comuna Po tate de fanfara din Dobîrca.
înainte dc termenul in 6 ' zile în lor. dc S. nor, raionul Haţeg. Pe scenă, au (GHEORGHE LOMNAŞAN —
grcgatelor arc. o mare stabilit. înainte de cit era planificat. Iîslc prezentat spectacole viu aplau corespondent).
termen s-a efectuat şi de asemenea, meritul date echipele de dansuri şi flu
\t importanţă. T ermina- repararea ciijei dc lu organizaţiei dc partid ieraşi din satele Feder şi Oha @ La Baia de Criş, raionul
r tca lor cu o zi-două au. In executarea lu care a ştiut să mobi Brad. s-a desfăşurat recent fa
tt mai devreme creează crării s-au evidenţiat lizeze oamenii din ba Ponor, precum şi brigada ar za raională a festivalului re
i» luminătorilor posibili în mod deosebit mun secţie, să-i ajute şi gional ..Pe plaiurile Hunedoa
t tatea de a produce citorii lăcătuşi conduşi săt-i îndrume în des tistică de agitaţie, echipa de rei“. In faţa a numeroşi specta
$» mai mult, de a-şi de dc tov. Vasile Cim- făşurarea acestei ac dansuri populare şi corul din tori s-au prezentat formaţiile
păşi sarcinile ce le au peanu. Cu multă tra ţiuni al cărui rod bo Ponor. artistice ale căminelor cultu
4 gere dc inimă, cu răs gat se răsfrînge ne rale din Vata, Baia de Criş şi
f de realizat din planul pundere s-a muncit şi Mai bine pregătită, formaţia Ociu. Dintre acestea au lăsat o
44 de producţie. In executarea lucrări i imijlocit in continua de dansuri populare din Po frumoasă impresie corul din
O asemenea repara nor s-a clasat pentru faza raio1 Baia de Criş taraful din Vaţa
lor din sala dc ma sporire a producţieL A nală. (M. DAJU — corespon şi echipa de dansuri populare
i4 ţie de mai lungă du de metal. dent). din Ociu. (C. VASILESCU —
şini. Impregnarea mo
4 rată a fost necesară GH. CALINESCU © De curînd, in cadrul fa
4 să se facă la lami torului de la grupul zei comunale a festivalului re
4 norul bluming de la gional al cîntecului şi dansu
de acţionare, lucrare
4 Hunedoara. In acest lui, pe scena căminului cultu
4 scop, comitetul de cleslul dc pretenţioasă. ral din Miercurea, raionul Sebeş,
44 Imrtid şi conducerea
*4 leitnico-adininislralivii,
pe baza unei analiza
4 aprofundate a posibi
4
lităţilor şi condiţiilor
4/ dc executare a lucră
au evoluat. formaţiile artistice corespondent). CLUJ — CASA DE CULTURA A STUDENŢILOR.