Page 26 - 1962-06

p8&. 2
Cara'Osíale
Literatura noastră se pregă­
teşte intens şi organizat să co­
memoreze o jumătate de veac, cit
s-a scurs pină in acest aii, de
la moartea celui mai mare dra­
maturg al său şi deopotrivă de
mare nuvelist, povestitor, pam­
fletar neînduplecat şi poet, cri­
tic şt ziarist — I. L. Caragiale.
In cadrul manifestărilor pri­
lejuite de acest eveniment, cri­
tica şi istoria literară aii pus
în adevărata lor lumină aspec­
tele multilaterale ale vieţii şi
activităţii scriitorului. Cu aceas­
tă ocazie, cercetătorii au adus
contribuţii şi în elucidarea pro­
blemei importante a legăturilor
lui Caragiale cu Transilvania
(Tribuna nr. 20 din 17 mai 1962).
In această direcţie trebuie men­
ţionat faptul că între oamenii
de seamă ai culturii din Tran­
silvania cu care Caragiale a avut
relaţii a fost şi aviatorul Aurel
Vlaicu. Legăturile amicale şi re­
ciproc admirative datează clin
1911 cind Caragiale, participind
la serbările de la Blaj, s-a en­
tuziasmat sincer de zborul lui
Vlaicu. Biografii lui Caragiale
şi Vlaicu au consemnat acest
fapt semnificativ.
„In preseara festivităţilor, Ca­
ragiale se afla înconjurat cu
căldură de cercul literaţilor ar­
deleni: Coşbuc, Iosif, Goga, Tăz-
lăuanu şi alţii. La un moment
dat, ora fiind întârziată, Cara­
giale se opreşte şi întreabă:
— Unde e Vlaicu ?
l-am spus că doarme fiincl
agitat in preajma zborului ele
mîine. Atunci a luat o luminare
şi întovărăşit de alţi trei s-a
apropiat tiptil de aşternutul un­
de dormea şoimul naţional, în­
tors spre perete, cu faţa extra­
ordinar de palidă.
— Ce va fi vişină el acum,
de e aşa palid ? Ce vise pot
frămînta mintea acestui copil
genial care se joacă cu viaţa
ca şi cu o minge ? a spus Ca­
ragiale“. („Caragiale în Blaj“ Co-
sinziana an. li nr. 28, 1912 pag.
356).
In amintirile lui 'Al. Ciuta
despre Vlaicu se spune că Vlai­
cu s-ar fi trezit şi ar fi discu­
tat cu Caragiale, care între al­
tele i-a sp u s:
— Ba, zău, Vlaicule. ştii tu
ce vorbeam? Să te mai astîm-
peri cu maşina aia şi s-o dai
dracului! la-ţi piloţi, domnule,
deschide o şcoală ăe pilotaj, şi
dă-le drumul să zboare ca muş­
tele, dar tu opreşte-te, mă, căi-ţi diţiile cină legăturile Transilva­
frîngi gîtul odată şi pe urmă
s-o isprăvit.
— Ţi-e uşor dumneatale să
vorbeşti aşa', măiestre. Bar eu
n o i ap turnle h t edih u a M in iea
CAL1REA PRIN CURENŢI DE ÎNALTA FRECVENŢĂ
C. DUMI TRAŞCU
40 pag., 1,15 lei
In broşură sînt e,xpuse principiile folosirii curenţilor tic malta frecven­
ţă la -catifea pieselor, utilajul necesar, tehnologia aplicată şi rezultatele ob­
ţinute.
Se insistă Îndeosebi asupra avan tajelor pe care le prezintă acest pro­
cedeu faţă de alte procedee de calire.
Cartea se adresează unui cerc larg de cititori.
IZOTOPII RADIOACTIVI ŞI RADIAŢIILE NUCLEARE ÎN
INDUSTRIA CHIMICA
C. CHIOTAN, A. BUŞILĂ, G. FODOR
206 pag., 5,65 lei
'Lucrarea face parte din Colecţia „Tehnica nouă“ şi prezintă obţine­
rea şi proprietăţile izotopilor radioac Tivi şi a radiaţiilor nucleare, cu des­
crierea principalelor aplicaţii în indii sirii şi cercetare. Astfel se studiază
aplicaţiile bazate pe principiu! Iraso riior radioactivi, pe principiul feno­
menelor ele absorbţie şi retroîmpraştie re a radiaţiilor, precum şi efectele chi­
mice ale radiaţiilor.
Cerinţele consumatorilor •
mai bine satisfăcute!
Prin oricare unitate comer­
cială din oraşul Brad ai merge,,
îhtîineşti zilnic o mare afluen­
ţă de cumpărători. Lucru cit se
poate ’de firesc. In zilele noastre nea mărfuri ? îl întrebăm.
oamenii muncii au toate condi­
ţiile pentru a se hrăni şi îmbră­
ca mai bine. Rămîne numai ca
unităţile comerciale, care la
Brad aparţin de cooperativa
,,Brădeana“, să pună la dispo­
ziţia consumatorilor tot ce tre­
buie, să-i servească prompt şi
civilizat. Mergind pe această
ideie, zilele trecute am între­
prins un raid prin unităţile co­
merciale din Brad. Iată cîteva
aspecte.
Se poate spune cu toată cer­
titudinea că activitatea comer­
cială din oraşul Brad a făcut
paşi înainte. Conducerea coope­
rativei ,,Brădeana“, unităţile,
majoritatea lucrătorilor se stră­
duiesc şi reuşesc în bună mă­
sură să servească consumatorii
cu un bogat sortiment de m ăr­
furi. Sînt unităţi, printre care
magazinul nr. 4 textile, magazi­
nul de încălţăminte nr. 11 şi
altele, care sînt bine aprovizio­
nate iar personalul serveşte
cumpărătorii în mod conştiin­
cios. Exemple bune se pot da
multe.
Trebuie arătat insă că în ca­
drul unităţilor comerciale din
Brad se mai manifestă unele de­
ficiente.
Cind intri in magazinul me-
talo-chiraic, ai impresia că este
bine aprovizionat. Dacă vrei să
cumperi însă vopsea în ulei, pas­
tă albă pentru pantofi, sorti­
şi Vlaicii
n-am ăecît o maşină şi n-o pot
încredinţa altuia, căci dacă îmi
cade cu ea, ce mă fac eu? Mi-e
dragă ca un copil ai meu. Apoi,
fii liniştit măiestre, că n-o să-mi
frîng gîtul“. (Albumul Vlaicu
tipografia „Libertatea“ 1920,
pag. 82). Sub impresia emoţii­
lor întâlnirii de la Blaj. acelaşi
autor semnează un articol elo­
gios : „Ion Luca Caragiale“ (Co-
sinziana an II nr. 6-1912 pag.
85-86). Tot Al. d u ra semnează
şi articolul necrolog cu acelaşi
titlu în Cosînziana an, II nr. 26
pag. 323-324. Aici se revine cu
precizări, legate ăe relaţiile Ca­
ragiale-Vlaicu. ,,
— Ce zici, măiestre ?
— Ei, ce să zic ? straşnic, mă.
divin l Fir-ar al dracului de
Vlqicii, trebuie să-l sărut“ (pag.
324).
Caragiale a admirat fără nici
o rezervă faptele îndrăzneţe ale
lui Aurel Vlaicu.
Un document preţios, existent
la muzeul Vlaicu, îl constituie
fotografia lui Caragiale pe cure
se poate citi dedicaţia: „Tră­
iască Vlaicu şi sus tot mai sus
Caragiale“.
'Acelaşi respect şi aceeaşi sin­
ceră admiraţie avea şi Vlaicu
pentru Caragiale. In volumul
„Feciorul din Binfânţi“ se rela­
tează felul în care a primit
Vlaicu vestea morţii lui Cara­
giale. „Vlaicu se făcu palid ca
ceara. Nenea lancu ?. Abia atît
mai rosti, vocea i se pierdu. In
colţul genelor îi licăriră două
bobite argintii, Duse mina la
buzunarul de dinăuntru al hai­
nei si scoase dintr-un portofel
vechi o fotografie a măiestrului:
„Mi-a dat-o la Blaj“ (C. Chiban
— Feciorul din Binţinţi 1953
pag. 267).
Vom completa aceste relatări
cu precizarea că unele creaţii
ale lui Caragiale. chiar în con­
niei cu celelalte provincii erau
interzise, au pătruns si s-au
răspînăit in masele largi.
De asemenea, unele formaţii
ăe amatori din Brad. orăiştie etc.
au pus în scenă, încă din tim ­
pul vieţii scriitorului, unele pie­
se ale lui Caragiale.
’A,stăzi, la 50 de ani de la
moartea lui Caragiale, in con­
diţiile unei societăţi drepte pe
care scriitorul o dorea şi o pre­
simţea. opera acestui mare ar­
tist este un bun de preţ al ma­
selor. iar viaţa sa, ca şi a lui
Vlaicu. o pildă luminoasă de slu­
jire a poporului.
Praf. 10AN ILIESCU
mente emailate, caiele, dornuri
şi alte articole nu le poţi. Res­
ponsabilul Alex. Aldea atunci
cind este întrebat dă din umeri.
— Există în depozit aseme­
— O parte din ele există, nu­
mai că tov. loan Grof, şeful de­
pozitului, ţine închis. A plecat
la mare. Din cele 38 articole ce­
rute prin ultima notă de coman­
dă ne-a trimis doar unul.
Lipsesc unele mărfuri şi in Cel mai mult însă lasă de do­
magazinele ali­ P rin unităţile
mentare nr.; 8 c o m e rc ia le din
şi nr. 7.
B rad
O situaţie ne-
satisîăcătoare o
prezintă unităţile de alimentaţie deschis grădina de vară. Pentru
publică. Bufetul nr. 3 de pildă, ca cetăţenii să se simtă cit mai
(gestionar Florica Sumuţiu) este bine, s-au făcut unele amena­
slab aprovizionat cu mincăfuri jări, fapt pentru care gestiona­
şi băuturi.
Cel mai frecventat din oraş
este, fără îndoială, ,,bufetul Ex­
pres“. Aid vin zilnic sute de con­
sumatori pentru a servi o gus-.
tare sau o bere. Mulţi dintre ei
însă nu sînt mulţumiţi de felul
cum sînt serviţi. Aceasta se
poate deduce şi atunci cind răs­ taurantul „Crişul“ se servesc
foieşti condica de sugestii şi re­ preparate de proastă calitate şi
clamaţii. In condică se arată, foarte greoi. Unii consumatori
printre altele, că uneori prepa­ stau ore în şir pină să serveas­
ratele sînt de slabă calitate şi că o halbă cu bere, lucru neper-
chiar alterate. Privind calitatea mis. La majoritatea reclamaţi-
servirii, trebuie să spunem că ilor făcute responsabilul restau­
unii vinzători de la magazinul rantului n-a vrut să dea răs­
de tricotaje, de la magazinul ali­ punsuri.
mentar nr. .7 şi altele, nu se — Nu are nici un rost să du-
- Pentru colectiviştii din
Pricaz, ferma de gîşte con­
stituie o mare sursă ăe
venituri. De aceea, acestor
păsări, colectiviştii le cre­
ează cele mai bune condi­
ţii de creştere. Hrană bună.
şi multă apă la dispozi­
ţie.
P e s c u r t d e la
c o r e s p o n d e n ţi i
v o lu n ta ri
• De curină, formaţia teatra­
lă a Casei raionale de cultură
din Brad a prezentat un reuşit
spectacol cu piesa „Oameni care
tac“ de Al. Voitin în localitatea
Abrud, regiunea Cluj.
Spectatorii prezenţi au apre­
ciat în mod deosebit interpreta­
rea artiştilor amatori, răsplătin-
ău-i cu vii aplauze. (MARIN
STAN).
• Activitatea cultural-eăuca-
tivă stă în centrul atenţiei Co­
mitetului sindical al sanatoriu­
lui T.B.C.-Brad, Recent, din ca­
drul personalului sanitar şi ad­
ministrativ au fost recrutaţi ar­
tişti amatori pentru o formaţie
corală şi una teatrală. Zilele
trecute, după o perioadă înde­
lungată de pregătiri, corul şi
echipa de teatru au prezentat
un spectacol reuşit în satul Va­
lea Bradului. A fost apreciată
de spectatori mai ales piesa pu­
să în scenă intitulată „Dragos­
te nu te pripi“ de Siito Andraş
(10AN P. FAUR).
» Formaţia artistică a Fabri­
cii „Ceramica“ din Baru Mare
a prezentat zilele trecute un
spectacol compus din piesa „La
cea mai înaltă tensiune“, cin-
tece şi dansuri populare, la gu­
ra de exploatare forestieră de la
km. 24, spre izvoarele Streiului.
Cei. peste 260 forestieri ce au
participat la spectacol au pri­
mit cu deosebită căldură străda­
niile artiştilor amatori. (S. IOAN)
achită aşa cum trebuie de sar­
cinile pe care le au. Interesan­
tă este şi aprecierea făcută per­
sonalului de deservire al maga­
zinului metalo-chimic de către
gestionarul Alex. Aldea.
— In momentul de faţă, spu­
nea el, nu putem evidenţia pe
nimeni, dar nici nu putem cri­
tica. Bineînţeles că se referea
la personalul din magazinul de
care răspunde.
rit felul cum sînt
serviţi oame­
nii muncii veniţi
la restauran­
tul din Brad. De
citeva zile s a
rul restaurantului, loan Linte,
şi conducerea cooperativei me­
rită toate laudele. Cind este vor­
ba însă de felul cum sînt ser­
viţi cetăţenii, lucrurile se schim­ toria să servească oamenii mun­ O RĂŞTIE: Post-restant — cinemato­
bă. Sînt edificatoare impresiile
trecute în condica de sugestii şi
reclamaţii. Mai bine de 50 con­
sumatori arată cum că la res­
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2318
pKDggHiKKggg»
0 IUNIE 1962 14,03 Melodii populare româneşti;'14,30
Taugouri şi valsuri de compozitori din
PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea ţări socialiste; 15,00 Muzică populara
pentru sate : întreţinerea plantelor teii-, roinînească ; 16,30 Cîntece şi jocuri de
nice in perioada actuală; 6,10 Cînic- pe întinsul patriei ; 18,05 Melodii popu­
c e ; 6,30 Jocuri populare romîneşti; lare romîneşti interpretate dc Irina Mi­
6,4:3 Salut voios de pionier; 7,15 Dan­ cuţ, llie Bulgaru şi violonistul Panică
suri de estrada; .7.30 Sfatul medicu­ Stănescu-Romîneşii ; 19,00 Muzicii uşoa­
lui: Tratamentul balnear al reumatis­ ră dc Nicolae Kirculcscu; 19,30 Pe teme
mului ; 8,30 Concert de dimineaţă; internaţionale; 20,00 Muzică de dans;
9.00 Roza vînturilor; 10,08 Cîntcce pio­ 20,40 Cîntcce populare romîneşti; 22,00
niereşti ; 11,03 Muzică uşoară orches­ .Muzică dc dans.
trală; 11,30 Muzică populară rusă;
12,20 Album sportiv; 13,10 Concert BULETINE DE ŞTIRI $1 RADIO-
popular; 14,00 Concert de prînz; 14,30 JURNAL: 5,00; 6,00; 7,00; 10,00;
Program muzical pentru fruntaşi în 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
producţie din industrie şi agricultură ; 22,00; 23,52 ( programul I) 12,00;
15,05 Concert dc după-amiază; 15,30 14,00 ; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (p!^-
Prelucrări corale.; 15,45 Actualitatea gramui 11).
literară în ziarele şi revistele noastre;
16.00 Muzică populară romînească in­ Şcoala profesională
terpretată de Maria Pefcr; 16,15 Vor­ de mecanici agricoli
beşte Moscova !; 16,45 Melodii distrac­
tive romîne.şii; 17,50 Ştiinţa în slujba Alba lulia
păcii; 18,00 Muzică dc estrad ă; 18,30
Din folclorul popoarelor; 19,05 Scrisori IW*’’ A N U N Ţ Ă 1
din ţa r ă ; 20,00 Din cele mai cunoscu­
te romanţe; 20,28 Muzică de dans. că recrutează pentru noul
an şcolar 1962/1968, TI­
PROGRAMUL II : 12,15 Muzică dis­ NERI absolvenţi ai şcoli­
tractivă interpretată de fanfară; 12,35 lor de 7 sau 8 ani şi cu do­
„înfrăţiţi în muncă, în cînfcc şi joc" rinţa să devină mecaniza­
— program de cîntece şi jocuri popu­ tori în agricultură, avînd
lare romîneşti şi ale minorităţilor na­ domiciliu stabil în cuprin­
ţionale ; 13,40 Solişti dc muzică uşoară; sul regiunii Hunedoara,
dumneavoastră PENTRU 24 ORE ÎNSCRIERILE LA EXA­
MENUL DE ADMITERE SE
Vreme nestabilă, cu cerul temporar FAC LA UNITĂŢILE S.M.T.
noros. .Vor cădea ploi locale. Tempe­ DIN RAZA DE DOMICI­
ratura staţionară, va fi cuprinsă ziua LIU A CANDIDATULUI,
între 10 şi 15 grade, iar noaptea între unde sînt afişate detailat
3 şi 8 grade, local mai scăzută. Vînt toate condiţiunile de acte
potrivit cu intensificări temporare din şi de materiile cc se cer
Iv/VA^'VN. 1 liné fia, sectorul sud-vest. la examenul de admitere.
o
La secţia spălătorie a coo­ nu sînt încă spălate. Mai tre­
perativei „Progresul“ din De­ ceţi dumneavoastră altădată.
va (preşedinte E. Gaşpar,
şef secţie spălătorie K. Iosif), Şi-a mai trecut de mai mul­
te ori. S-au dat telefoane. S-a
lucrurile merg cam anapoda. vorbit şi cu preşedintele. Pro­
...Prin 15 decembrie 1961 la misiuni, asigurări cu carul.
Dar rufe spălate ca-n palmă.
' această secţie s-a prezentat In sfirşit, la 30 ianuarie 1962,
un delegat al E. M. Deva. A delegatul minei a răsuflat
predat la spălat 250 cearcea­ uşurat. Rufele erau spălate.
furi, 91 feţe ăe pernă şi alte 'A dat bonul, le-a ridicat şi
şi-a zis în gînd : „din două
rufe ăe la căminul muncito­ săptămîni s-a făcut o lună şi
resc din strada Călugăreni şi ju m ă ta te “.
căminul Minerului din strada
Vulcan. A primit bonul cu nr. Tot în 30 ianuarie delegatul
2280 din 15 decembrie 1961. minei a predat alte rufe şi a
primit bonul cu nr. 216. rA
După ce a predat rufele şi rugat pe responsabil să facă
totul pentru a termina la
a luat bonul, delegatul minei, timp spălatul rufelor.
cum era şi firesc, a întrebat
responsabilul spălătoriei: — Aş dori să ştiu precis
— Cit timp o să dureze ? oo<xx>ooo<xxx>ooo<x>oo<x>ooooo<x>oooooooooooooooc>oooooc>
Dacă le puteţi termina in
două săptămîni ar fi bine. Combinatul siderurgic Hunedoara §
Ştiţi, noi sintem un client
c
sigur. Tot la două săptămîni
vă putem aduce rufe la spă­
lat. cind să vin după ele. N-aş
— N-aveţi nici o grijă to­
vrea să mai fac drumuri în >: A N U N Ţ' Ă o8
varăşe. Noi sintem oameni ex­
peditivi. Vă servim prompt. zadar. ;8
In două săptămîni aţi zis ?
Iacă eu vă asigur că o să fie Răspunsul a venit prompt l Ţinerea unul concurs pentr u ocuparea posturilor He maiştri >
gata mai repede. Să nu-mi şi categoric:
spuneţi mie pe nume clacă :în urm ătoare'; s p e c i a l i t ă ţ i 2
n-o să fie aşa. — Veniţi dumneavoastră
3 maiştri cocsari, o 14 maiştri de schimb, L
— Ei, ăacă-i aşa atunci peste o lună. 10 maiştri lăcătuşi, ® 2maiştri turnare;,', g
noroc şi spor la muncă. 10 maiştri mecanici, * 1maistru câlbiriator, ooo
— Glumiţi ? 10 maiştri electricieni, • 1maistru ajusta],
Au trecut două săptămîni. 2 maiştri strungari, 0 2maiştri sudori, o
Delegatul minei s-a prezen­ — Nu. Ce vă face să cre­ 3 maiştri apaducteri, ° 4 maiştri încărcători S
tat la spălătorie. 6 maiştri chimie, • 3maiştri reparaţîi-cup- L
deţi aceasta ? Pe celelalte le- 4 maiştri oţelari,
— rAm venit să ridic rufele. 3 maiştri-macârale, toare,
Sînt spălate ? — s-a adresat aţi primit mai repede ? 8 maiştri laminatori,
el responsabilului.
— Nu. Dar credeam că aţi 4 maiştri zidari,
— Cum să vă spun. Am 4 maiştri termo-tehnicieni,
luat şi dumneavoastră mă­ 1 maistru reparat vagoane,
avut şi noi., înţelegeţi dum­
suri. Că v-aţi organizat mai 4 maiştri furnalişti, * 2maiştri reparaţie.gaz, S
neavoastră,, greutăţi. Nu sînt 1 maistru turnător-oţel,
bine munca pentru a servi ° 1maistru fenolaţii-furnal,
gata, dar vă promit că peste 1 maistru turnător piese
prompt clientela, aşa cum de oţel, ® 4maiştri de întreţinere, a
o săptămînă le puteţi ridica.
spuneaţi dumneavoastră ria­ a 1maistru la pregătire a j
A mai trecut o săptămînă
dul trecut. lingotierelor, L
şi delegatul minei s-a prezen­
— Vorbele sînt vorbe —
tat din nou la spălătorie.
zboară. Faptele contează, to­ ® 1maistru tîmplar. S
— Ei, acum cred că nu am
varăşe. V-am spus să veniţi Concursul va avea loc la sediul combinatuluiîn zilele deL oO
venit degeaba.
peste o lună şi basta. E clar? 3 şi 4 iulie 1962.
— Aşa credeţi dumneavoas­
— E şi. nu prea. !jţ, „ Cererile de înscriere pentru concurs se vor depune la se-L
tră. Ce, rufele se spală cit
— N-am ce vă face. cliul combinatului, serviciul de cadre, cu cel puţin 10 zile înainte L
ai bate din palme ? N-am ce
Intr-adevăr, delegatul m i­ Ode data ţinerii concursului, Împreună cu următoarele acte:
nei nu a avut ce-i face: Ru­ <j> — Certificat de naştere tip R.P.R. (copie) g
fele predate în 30 ianuarie — Diplomă de absolvire (copie) a unei şcoli tehnice de mai-o
să vă fac. Cu tot regretul, l-a primit in 23 martie 1962. ştrî de specialitate, sau a unei şcoli echivalente, sau j>
Pe cele predate in 20 februa­ alte acte din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956, ^
rie cu bonul numărul 359 le-a candidatul a avut 12 ani vechime in funcţia de maistru. ^
primit în 16 martie, iar pe — Autobiografia L
oo>
cem consumatorii în eroare — L cele predate în 19 martie cu — Certificat medical
spunea responsabilul loan Lin­ bonul nr. 585 le-a primit în Cererile care nu vor fi însoţite de acte \v. se iau in coh- g
te. Dacă răspundem că îi ser­ 21 aprilie. Această situaţie !siderare. dooooooooooooooOoA>
vim bine atunci înseamnă că continuă, expedi­
ne facem de ruşine. Combinatul siderurgic Hunedoara
,.Ce mai oameni mai angajează de urgenţă:
Iată deci care este atitudinea
conducerii restaurantului. Cre- L tivi... ® 20 tehnicieni I,
• 10 tehnicieni II,
dem că nici conducerea coope- • 30 şoferi, lm .
° 50 paznici,
rativei „Brădeana“ nu a făcut o 5 dactilografe.
prea multe pentru eliminarea
deficienţelor existente aici. Pe
lingă faptul că unii ospătari
nu-şi fac datoria in mod con­
ştiincios, se simte nevoia majo­ Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul organl- o
rării personalului. In orice caz 9 IUNIE 1962 'zarea muncii şi la serviciul personal din Combinatul siderurgic §
situaţia existentă în prezent la
. restaurantul din Brad trebuie DEVA : Experienţă primejdioasă — !Hunedoara. o
să fie soluţionată în cel mai cinematograful „Patria“ ; Casa surpri­ OOGOOOOOOOOOOOOOOO0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<?OOOOOOOCX>O
scurt timp. zelor — cinematografal „F. Sîrbu“ ;
In rîndurile de faţă au fost Fii. atentă, bunicuţa ; — cinematograful
date doar cîteva aspecte privind grădina dc vară ; HUNEDOARA : Po­
veste sentimentală — cinematograful în tr epr in d er ea p e industrie l o c a lâ
felul cum unităţile comerciale
din oraşul Brad se achită de „Victoria“ ; Cer senin — cinemato­
sarcina de răspundere pe care graful „Stadion-CorvinuT‘ ; SEBEŞ : „VASILE ROAITĂ*' HAŢEG
o au şi anume de a servi oa­ Nana — cinematograful „Progresul“ ; - iA N G A J E A Z A D E U R G E N Ţ A :
menii muncii in cele mai bune Duelul — cinematograful „M. Sado-
condiţii. Lipsurile semnalate ca veanu“ ; PETRO ŞAN I: Gardianul — — un tehnician I mecanic !
şi altele, trebuie remediate cit cinematograful „Al. Sabia“ ; Poveste
mai urgent. Conducerea coope­ sentimentală — cinematograful „7 No­ — un tehnician I C. T. C. în s p e c ia li-(
rativei „Brădeana“, toţi lucră­ iembrie“ ; ALBA IU LA : Artistul — tatea tîm p lă rie . {
torii din comerţ, nu trebuie să cinematograful ¦„Victoria" ; Copiliţi
uite nici un moment că au da­ trupei — cinematograful „23 August“; Angajarea se va face cu respectarea condiţiilor \
cii in condiţii din ce in ce mai graful „V. Boaită“ ; După doi .iepuri prevăzute în anexa 4 la H.C.M. 1053— 1960.
bune, astfel ca aceştia să fie — cinematograful „Flacăra“ ; SIME-
pe deplin mulţumiţi. Un sprijin R1A : Puştiul — cinematograful „/.
mai substanţial trebuie să acor­ Pintilie“ ; IlA T E G : Primele încercări întreprinderea Raională Industrială „ M u r e ş u l “
Aiud, str Ecaterina Varga nr. 1, telefon 304.
de unităţilor comerciale Sfatul seria I şi II — cinematograful „Popu­
ANGAJEAZĂ URGENT
popular al oraşului Brad. lar“ ; B R A D : Poveste despre o fată
inginer mecanic pentru postul de şcî
O serie de deficienţe ar putea — cinematograful „St. roşie“ ; LO- de producţie.
îi uşor remediate dacă conduce­ NEA: Nu le lăsa niciodată — cine­
rea cooperativei ar organiza mai matograful „Minerul" ; TE1U Ş: Ce­ Relaţii suplimentare la serviciul cadre — per­
multe consfătuiri cu consuma­ rul Balticei seria I şi II — cine­ sonal al întreprinderii, între orele 8—f4.
torii. Se ştie că la aceste consfă­ matograful „V. Roaită“ ; Z L A T N A :
tuiri cetăţenii vin cu o serie de Două vieţi scria I şi II — cinema­
propuneri valoroase care, puse tograful „Muncitorul“ ; PLIA : Z.ccc
în aplicare, vor contribui la în­ paşi spre răsărit — cinematograful
lăturarea deficienţelor existente. „Gli. Doja“ ; APOLDUL DE SUS:
Porlo-Franco — cinematograful „23
V. ALBU
I. FAUR A ugust“i