Page 27 - 1962-06

Nr. 23*8 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. S 1

I N*?r EM I N E . h C O N O M IILE-L A NIVELUL POSIBILITĂŢILOR

DIN VALEAJIULUI

Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale Un indice important : n

ale întrecerii socialiste au pus în faţa minerilor din Valea Jiu­ PRODUCTIVITATEA MUNCII

lui sarcina de a extrage cărbune mult, bun şi la un preţ de cost
cit mai redus. Că există preocupare pentru realizarea acestui

obiectiv, o confirmă pe deplin ce le aproape 40.000 tone de căr­ Este bine ştlift că mărirea lor o permanentă asistenţă teh­
bune brut extras peste plan în primele patru luni ale anului, nică. Cei mai buni tehnicieni
precum şi cei peste 3.000.000 lei economisiţi la preţul de cost în productivităţii muncii duce la şi maiştri au în responsabili­
reducerea preţului de cost. Să tate cite o brigadă, pe care o
această perioadă. vedem cum s-a folosit colectivul
Dar, economia realizată esté departe de a oglindi posibilită­
minei Aninoasa de această posi­ ajută ori de cite ori este ne­
ţile reale ale colectivelor de muncă din Valea Jiului. Da a fost voie. Toate acestea au făcut, că o jM u 'O M d e
realizată in cea mai mare parte pe seama depăşirii planului la bilitate.
productivitatea muncii în aba­
cărbunele marfă, brichete şi bel onite, pe seama creşterii recupe­ Fâţă de 1,181 tone cărbune pe taje să crească lună de lună, f RÂM—
rării la cele două preparaţii. La cărbunele brut, in schimb, pe post, planificat pentru cele pa­ şi, fireşte, planul de producţie
primul trimestru al anului s-a realizat o economie de numai tru luni,- la mina Aninoasa s-a să fie depăşit. Aşa de pildă, in
13 bani pe tonă, iar în luna aprilie o depăşire cu 12 bani pe realizat o productivitate de abatajele frontale s-a realizat
1,230 tone pe post, ceea ce coin­ in luna aprilie un randament
tonă. cide cu îndeplinirea angajamen­ de 4,192 tone pe post, faţă de
tului anual la acest indice. De­ 4,182 cît a fost planificat: tot­
In pagina de faţă vom reia ta clteva din cauzele care au dus sigur, sporul acesta de produc­ odată s-a obţinut un spor de
la crearea acestor stări de hier uri, precum şi măsurile ce tre­ tivitate presupune un spor de
buie luate pe viitor de către or ganizaţiile de partid şi sindicale, producţie de 1.900 tone căr­
de către conducerile tehnico-administrative ale exploatărilor,
pentru înlăturarea lor. bune. In abatajele cameră ran­

Cinci s e a c o r d a a t e n f t e producţie, ceea ce are ca efect damentul realizat este mai mare
micşorarea cheltuielilor. cu 150 kg. cărbune pe post faţă
Aşa dar, s-au obţinut realizări
«9 frumoase, Îndeosebi Ia sectorul de cel planificat, iar la cele cu
IV, unde sporul de productivita­ front scurt cu 100 kg. mai mare.
I
Cum e şi normal, creşterea
te se ridică la 170 kg. cărbune productivităţii muncii a dus, pe
In afară de depăşirea planului de şi despre străduinţa depusă pentru eco­ pe post. De fapt colectivul aces­ lingă reducerea preţului de cost,
producţie, colectivul minei Petrila a nomisirea materialului lemnos. Aici

acordat anul acesta o atenţie deose­ s-a mers pe două căi : extinderea sus­ tui sector a depăşit planul de la mărirea ciştigului mediu. mmm ZAHĂR
bită şi reducerii preţului de cost. In ţinerii moderne şi îmbunătăţirea cali­ producţie cu mai mult de 8.000 Faţă de plan acesta a fost in
acest sens, sub permanenta îndrumare tăţii lucrărilor armate în lemn. Cea tone de cărbune. Cum s-a reu­ primele patru luni mai mare lată ce reprezintă econo mia realizată dc colectivul mi nei Petrila la preţul de cost in
a comitetului de partid, conducerea care a dus la mai multe economii a şit acest lucru ? cu 2,8 la sută.
tehnico-administrativă a exploatării a fost desigur prima cale. De fapt, o
luat măsuri pentru economisirea mate­ cifră e suficientă pentru a demon­ înainte de toate prin asigu­ Şi totuşi economiile obţinute

rialelor şi energiei, precum şi redu­ stra preocuparea colectivului de mi­ rarea celor mai bune condiţii nu reflectă pe de-a întregul po­ primele patru luni din acest an. L4*{Şţ*

cerea conţinutului de cenuşă şi umi­ neri în acest sens : planul susţinerii tehnico-materiale de lucru fie­ sibilităţile existente. 166.000 lei Realizări Sa nivelul înzestrării tehnice!
dităţii din cărbune. La rîndul lor, bri­ metalice în galerii a fost depăşit anul cărei brigăzi. Lemnul de mină economii e puţin, mai ales
găzile de mineri, în frunte cu comu­ acesta cu peste 80 la sută ! Merite re­ a fost dus la timp cit mai aproa­ dacă se are iii vedere fap­ Colectivul minei Vulcan s-a situat nico-economici mari. In galeriile minei optime de lucru. Bunăoară, mina dis­
niştii, au depus eforturi deosebite pen­ vin desigur întregului colectiv. O men­ pe de locurile de muncă, echi­ tul că s-au economisit ma­ anul trecut printre fruntaşele întrece­ se armează cu armături metalice. Cea pune de multe craţere, de perforatoare
tru a lucra cît mai bine, în condiţiile ţiune specială se cuvine însă ingine­ pele de mineri au primit sufi­ teriale în valoare de peste ri: socialiste pe bazinul carbonifer al mai mare parte din frontale se susţine pneumatice rotative şi dispozitive pen­
economisirii materialelor şi energiei. rului comunist Mircea Felea, care ciente vagonete geale. 700.000 lei. S-a pierdut însă cam Văii Jiului. El a dat patriei o cantitate cu metal. In cinci luni din acest an tru perforare umedă. Ele sînt însă slab
Comunistul Constantin Furda, împreu­ a depus multă strădanie pentru tot atît din cauza calităţii sla­ însemnată dc cărbune peste plan şi a minerii de la lucrările de deschidere întreţinute şi se defectează adesea.
nă cu brigada sa, a economisit nu­ armarea metalică în galeriile dc cap Apoi, a fost larg răspândită be a producţiei şi a amortis­ realizat o economie apreciabilă la pre­ au încărcat cu ajutorul maşinilor dc
mai într-o lună, aproape 10 m.c. lemn la abatajele din straiele subţiri, lu­ experienţa înaintată. Mineri mentelor. Şi apoi puteau îi mai ţul de cost. In primele cinci luni din încărcat mai bine de 6.000 m.c. steril. Acest neajuns îşi are expli­
de mină ; Ghcorghe Michiev şi ortacii cru nou la Petrila. Nou este şi fap­ fruntaşi cum sînt şefii de bri­ nrati şi randamentele. O re­ caţia în lipsa de cadre cu calificare
săi au economisit în aceeaşi perioadă tul că aici s-a introdus pentru prima găzi Aurel Cristea, Moisiu Re-
113 !kg. exploziv. Şi astfel de exemple oară armarea metalică parţială în
mus şi alţii, au împărtăşit to­ Din frontalele susţinute metalic au fost
pot fi date încă multe. abatajele cameră, ceea cc duce la re­ varăşilor lor din experienţa acu­ zervă serioasă în acest sens o acest an însă, a rămas dator cu peste extrase .peste 50.000 tone cărbune. La corespunzătoare şi în aprovizionarea
ducerea consumului specific de lemn mulată în ce priveşte organiza­ constituie utilizarea raţională 4.700 tone cărbune cocsificabil şi ener­ peste 3.700 m.l. de galerie lemnul, ca slabă cu materiale (lanţuri, şuruburi
Dar cum se realizează economiile de dc mină cu 15 la sută. In această rea lucrului pe parcursul celor a capacităţii vagonetelor. Media getic. Acest bilanţ sc datorează în material de armare, a tost înlocuit cu ctc.) şi piese de schimb.
exploziv şi lemn de mină ? acţiune merită evidenţiere deosebită 480 minute ale zilei de muncă: de 940—950 kg. pe vâgonet, în­ bună măsură licrespcctării termenelor metalul.
comunistul Ştefan Tcnczlcr, tehnician. de asemenea, minerii fruntaşi registrată în aprilie, e prea mică. dc execuţie a lucrărilor dc deschideri Gu toate acestea, la mina Vulcan
Minerii din Petrila au în această au împărtăşit celor măi tineri şi pregătiri şi folosirii sub capacitatea Folosind bine mijloacele tehnice, o tehnica nouă poate conduce la obţine­
privinţă propria lor experienţă, pentru Multă atenţie au acordat minerii experienţa privind folosirea efi­ Ar putea fi mărită dacă s-ar lor a mijloacelor tehnice din dotare. seamă de brigăzi obţin cu ele realizări rea unor indici tehnico-economici înalţi.
că de mulţi ani ci au obţinut reali­ din Petrila gospodăririi materialelor. cientă a utilajelor şi mijloace­ curaţi mai bine, la fiecare des­ bune. Aşa, dc pildă, în luna mai, bri­ Ia economii apreciabile de materiale
zări din ce în ce mai frumoase în cc Brigada condusă de corhunistul Iuliu lor de susţinere modernă. cărcare, toate vagonetele. Ceea Trebuie arătat mai întîi că -mina găzile din frontalele sectorului III, şi lemn de mină. Pentru aceasta însă,
priveşte reducerea consumurilor spe­ Somogy, ca şi altele, de altfel, folo­ ce, desigur, e posibil la Ani. Vulcan dispune dc o seamă de meca­ unde se armează metalic, au obţinut este nevoie ca galeriile să fie bine în­
cifice. Cu vreo doi ani în urmă, în sesc dc mai multe ori lemnul de mi­ In fine, s-a asigurat brigăzi­ noasa. nisme şi utilaje noi, moderne, cu aju­ randamente de 5,66—6,90 tone cărbune treţinute, să fie îmbunătăţită asigura­
abatajele sectorului II — astăzi frun­ nă. De asemenea, la orizontul XII torul cărora se pot obţine indici tch- pe post. rea tehnico-materială a brigăzilor care
taş în întrecerea cu celelalte sectoare s-a introdus o maşină pentru recon­ Ing. A. NICULESCÎl o folosesc. De asemenea, trebuie să se
din Valea Jiului — sra născut ideia diţionat armăturile metalice dc tipul Din cele de mai sus se desprinde aibă grijă ca mecanicii de mină, lă­
reducerii numărului dc găuri. Pen­ Th. Prin aceasta toate armăturile care A P O R TU L BRIG ĂZII
tru aceasta se cerea desigur o am­ nu sînt rupte se pot rcfolosi la lu­ că tehnica nouă la mina Vulcan aduce cătuşii şi electricienii să-şi cunoască
plasare mai judicioasă a găurilor. Mi­ crări noi.
nerii însă — unii cu multă experien­ rezultate bune, concretizate în economii bine meseria, iar lucrările de întreţi­
ţă, mai tineri, dar pricepuţi şi In fine, se cuvine să subliniem şi
şi randamente mari. Râu este însă că nu nere şi reparaţii să sc execute la timp
¦¦cu-dragoste de meserie —. ajutaţi de , strădania depusă pentru îmbunătăţirea şi dc bună calitate.
maiştri şi ingineri, au reuşit să re­ calităţii cărbunelui, fapt cai-c a dus toate utilajele sîrit folosite la capacita­

y tea deplină, neavînd asigurate condiţii I). GHEQRCH1U
Răpuîhiî pichamerel'or amuţise. înce­ tal toţi la dezbaterea Directivelor C.C. mai bine este să gospodărim cu grijă
zolve această problemă. Mai întîi în ' la bonificaţii de peste 1.000 tone dc
fiecare front mai puţin cu 2 găuri, cărbune. tase şi uruitul craterelor. Mi­ al P.M.R. cu privire la criteriile prin­ lemnul de mină... mm
nerii, erau cu lotci slrînşi în jurul şe­ cipale ale întrecerii socialiste şi se aş­
apoi cu 4, cu 6, ceea ce a dus la Şi toate acestea au dus la obţinerea fului de brigadă. Acesta, după ce-i teptau ca şeful de brigada să-i convoa­ S-a discutat mult pe această temă. m
Rezultatul la care s-a ajuns a fost că

economie de timp, exploziv, capse. Şi, dc economii la preţul de cost. In pri­ îmbrăţişa cu privirea, le spuse domol: ce la o asemenea consfătuire. Aşa pro­ pot să lucreze fără să ceară lemn
bineînţeles, iniţiativa aceasta valoroa­ mele 4 luni s-au înregistra^ aproape cedează el de fiecare dală cinci tre­
să s-a extins în toată exploatarea. 500.000 lei economii In producţie şi — Cred să ştiţi de ce v-nm che­ buie rezolvată o problemă mure. Şi pentru stive, că stivele pot fi con­
struite numai cl-in lemn recuperat.
Dacă e să vorbim dc eficienţă, e su­ cam tot atît la investiţii. E, desigur, mat. A(i aflat că în amil acesta tre­ aceasta era intr-adevăr marc. Faţă de Apoi, au hotărîl să folosască, pe cît

ficient să arătăm că în primele 4 luni un succes deosebit, care dovedeşte că buie să dăm cărbune mai mult, mai anul trecut, planul pe anul 1'9()2 era cu putinţă, ţoale grinzile nerupte, re­

ale acestui an consumul de exploziv atunci cînd se acordă atenţie întregii bun şi mai ieftin. Vreau să ne sfă­ mult mai ridicai şi totuşi, cu ocazia zultate din răpiri. Cît priveşte planul
înregistrat pe exploatare este cu S3 activităţi a exploatării, realizările sînt tuim aici, cu tofii, cum să procedăm... dezbaterii lui, s-au angajat să-l depă­ anual de producţie, s-au angajat să-l
kg. pe tona dc cărbune mai inie. frumoase. şească cil S00 de tone. Acum. fiecare depăşească cu 2.000 de tone...
Da, ştiau. Midii dintre ei aveau dintre ei símica că ceea ce a făcut
Lucruri asemănătoare se pot spune In g . N. ANDRONACHE răspunsurile gala. pregătite. An asis- nit-i deajvns. că poale şi trebuie să Dc atunci brigada Ivi MarIon Dio-
facă mai mult. Directivele parti­ nisie de tlra sectorul 1 A al minei Lu­
Calitatea cărbunelui — mijloc dului puneau în fa!a colectivelor peni. rar s-a mai întâmplat să ceară
de muncă sarcini dc-a dreptul măreţe! lemn pentru stive. La construirea lor
principal în ohfinerea de economii „Patria are nevoie dc mai multă fon­ folosea ele iegidă lemn rezultat din 1
tă, mai mult oţel pentru construcţia răpiri. Dc multe ori folosea lemn re­
Dacă la unii indici ai planului de. plimcntarc în primele 4 luni de circa abataj apar la recepţie vagoncţi cu ele obiective industriale, de maşini. Es­ cuperat şi la armarea în fîşie. In felul L HÄ
stat colectivul minei Lonea a raportat 410.000 lei. blocuri mari de piatră, în cantitate te necesar deci. să dăm mai mult căr­ acesta, a Ycitşil să realizeze în pri­
pînă acum succese (el a dat peste exagerată. La fel sc petrec lucrurile bune cocsificabil. dar şi mai ieftin“ mele patru luni ale anului o econo­ Mmm
plan mai bine de 5.800 tone de căr­ Au minerii din Lonea motive să şi cu producţia brigăzii lui Moisc — îşi spuneau minerii. Şi la luminii mie la lemn de mină de peste 42 m.c.
bune, înregistrează un randament me­ dea cărbune de slabă calitate ? Nu ! Danciti. d'c care răspunde prim mai­ pîlpîiloare a lămpilor (le mină îşi Este brigada cu cel mai mare aport Brigada condusă de mineral Ioan Bria de la E.M. Uricani
diu în jurul a 1,160 tone pe post etc.), Şi răspunsul ni l-a dat însăşi ingine­ strul miner Nicolao lăncii. Cărbune aruncau unul altuia priviri pline de la. cei aproape 300 m.c. lemn dc mină a depăşit planul în luna mal cu 543 tone cărbune şi a eco­
în privinţa preţului de cost, lucrurile rul şef al exploatării, tov. Vasile Ci- cu mult şist în blocuri dau şi brigă­ înţeles. răşinos economisiţi fie sector în ace­ nomisit 7,5 m.c. lemn de mină şi 65 kg. exploziv.
nu stau tocmai bine. In primul tri­ riperu. zile lui Emanoil Bălănescu dc la sec­ eaşi perioadă.
mestru s-au obţinut, e drept, 35.000 torul I, Traian Molnar de la sectorul — Şi eu zic că 4 'bine să ne sfătuim
lei economii peste plan, iar în luna — E adevărat că intcrcalaţiile ste­ II, Aurel Solomon de la sectorul III, — spuse unul clin ei. Părerea mea Vorbind, despre producţie, depăşirea
aprilie 108.000 lei. Dar ceea rile friabile din stratul 3, re­ Adrian Marian şi Vasile Cioca din este că clacă ne străduim putem face de plă'n înregistrată pînă în luna mai
ce a tras înapoi realizările lo- lata tov. Ciriperu, ca şi fap­ sectorul IV şi altele. treabă mai bună. Uitaţi numai, dacă inclusiv, este de peste 3:000 tone căr­
tul că în unele sectoare avem abata­ o să alegem cu grijă sterilul n-o să bune cocsificabil. Angajamentul luat
nenilor este calitatea cărbunelui. In je unde sc exploatează cărbunele pe Ncalegcrca sistematică a şistului vi­ fim niciodată penalizaţi pentru cali­ la începutul anului, despre care s-a
nici o lună din acest an mina nu coperiş şi unde e multă piatră, consti­ zibil, mai ales din abatajele minei discutat în scurta consfătuire din aba­
tuie cauze obiective; totuşi acestea nu tate. Deci, dăm cărbune bun şi con­
taj, este şi el reînnoit la mai bine dc
tribuim şi la reducerea preţului de 3.500 tone...

cost. Dar, ca să realizăm economii, cel GH. COMŞUŢA

şi-a încadrat producţia în indicii ca­ justifică depăşirea cu 1,4 puncte a Jicţ, aré repercusiuni nefavorabile asu­

litativi stabiliţi. Pentru acest fapt, ex­ normei de cenuşă admisă în luna mai. pra întregii producţii a minei. Pro­ C O N C L U Z I Icooooooooooeoocoooooooc*. cxyoooooooooooooooooooooo
ploatarea a fost penalizată cu circa Cauza principală constă în scăderea bele de laborator indicau în luna mai
2.500 tone de cărbune, pierdere care preocupării pentru alegerea şistului vi­ pentru sortul de cărbune blocuri, un Principalele cauze care au făcut ca l
a diminuat. îndeplinirea întocmai a zibil din cărbune în abataje. procent de cenuşă care depăşea cu Os lapt, in luna aprilie, s-au inre- fi înregistrat asemenea depăşiri ? întreţinute, de operativitatea şi caii- <>
angajamentelor luate în întrecere, a 6,6-9,3 la sută norma admisă. Aceasta
grevat serios costul producţiei extrase. Intr-adevăr, aşa este. La Lonea ale­ în vreme ce conducerea minei recu­ minerii Văii Jiului sâ nu realizeze o gîstrai depăşiri la toate exploatările, Bineînţeles că nu. Situaţia ar fi fost tatea reparaţiilor. Or, la minele din ^
Aşa, după cum recunosc şi tovarăşii gerea şistului vizibil din cărbune — noaşte că neîncadrarea în indicii ca­
'din conducerea minei, (şef ing. Gheor- metodă eficientă pentru încadra­ litativi grevează serios asupra preţu­ economie pe măsura posibilităţilor la cu excepţia minei Aninoasa. de asemenea alta dacă s-ar fi pus un Valea Jiului, din acest punct de vede- o
ghe Feier) dacă s-ar fi depus stră­ rea în indicii dc calitate — sc lui- de cost.
duinţă pentru încadrarea în indicii ca­ neglijează nepermis. Un caz este sem­ preţul de cost al cărbunelui brut sînt La mina Lonea, unul din motivele accent mai mare pe gospodărirea ma­ re, există multe deficienţe. Ele pro­
litativi, depăşirea planului pe 5 luni nificativ. La sectorul V, abatajul 102, O parte din vină pentru pierderile
ar fi fost de circa 8.000 tone căr­ unde munceşte brigada lui Ghcorghe la preţul de cost datorită calităţii sla­ penalizările mari pentru calitate (mai care au condus la un consum exage­ terialului lemnos la toate categoriile vin mai des din lipsa diverselor ma­
bune (faţă de 15.000 tone cît este an­ Ţărmure 5-a ajuns cu exploatarea sub be a cărbunelui, o arc şi comitetul ales pe primul trimestru), depăşirea rat de material lemnos pe trimestru de lucrări. Faptele au dovedit în re­ teriale şi piese de schimb. Rezolvarea
gajamentul anual), iar la preţul dc copcriş. Minerilor, ca şi artificierului sindicatului de la mină. In jurul cali­ consumului de material lemnos, (în este şi depăşirea planului de pregătiri. petate rînduri că acolo unde lemnul se lor va trebui să o găsească serviciul
cost s-ar fi înregistrat economii su- tăţii producţiei sc discută puţin şi spo­ special la lemn de mină), şi la amor­ Apoi, rearmarea a circa 200 m.c. sui­ foloseşte raţional şi cu grijă, cînd de aprovizionare al G.C.V.J.
loan Bota. care răspunde dc brigadă, radic, agitaţia vizuală pe această te­ tori, şi întreţinerea a o serie de lu­
mă este aproape inexistentă. Dc cc tismente. Natura lor este mai mult crări miniere. In luna aprilie în ceea ce rezultă din răpiri se utlizea- Din cele de mai sus se desprinde
li s-a dat sarcina ca vagonetele cu oare comitetul sindicatului nu ia mă­ sau mai puţin obiectivă. schimb, nu s-a realizat producţia din ză la maximum, consumul scade. că posibilităţi pentru reducerea în con­
suri pentru extinderea iniţiativei „Nici abatajele frontale armate în fier. Exemple de acest fel se pot da sec­ tinuare a preţului de cost în Valea
şist cărbunos să fie dirijate spre haldă. un vagonct de cărbune rebutat pentru Vorbind despre calitatea producţiei, toarele I B, H şi III Lupeni şi alte Jiului există. Va trebui doar ca co­
şist vizibil", care a dat rezultate bune trebuie să arătăm că pe combinat s-a La Aninoasa nu s-a primit sectoare de la fiecare exploatare. Ele mitetele de partid de la exploatări,
Dar acest lucru nu se face. De aceea, din în alte mine ? înregistrat pentru depăşirea conţinu­ lemn suficient de uscat şi a confirmă pe deplin rezultatele preo­ comitetele sindicatelor şi conducerile
tului de cenuşă în perioada de care fost necesară o armare suplimentară. cupării. Şi în această direcţie va tre­ tehnico-administrative să ia toate mă­
Problema calităţii producţiei rămî- ne ocupăm o penalizare de aproape La mina Uricani a fost luată măsura bui să acţioneze pe viitor mai ales surile pentru a le folosi din plin. Ac­
ne deschisă pentru mina Lonea! Ea 0.000 toile cărbune. Factorii care au de micşorare a câmpurilor de arma­ colectivul minei Vulcan. cent deosebit va trebui să se pună pc
poate fi uşor rezolvată. Trebuie numai determinat această stare de lucruri la îmbunătăţirea calităţii cărbunelui brut,
preocupare în acest sens. trimestru au fost analizaţi mai amă­ re, s-au executat multe atacări de Cheltuielile mari pentru amortismente şi gospodărirea cu grijă a materia­
nunţit intr-o pagină apărută anterior însă, scot la iveală alte lacune. Este lului lemnos. Acestea, vor trebui să
Ing. GR. DUMITRESCU în ziarul nostru: lipsa de preocupare fişii şi treceri prin steril. La Vulcan, vorba în primul rînd de existenţa mul­ constituie obiective de seamă în între­
pentru alegerea manuală a sterilului în luna aprilie ponderea producţiei a tor utilaje ce stau nefolosite şi apoi de cerea socialistă ce se desfăşoară în­
' t—¦:—»I—•/—,——,{¦ în abataje şi pe căile de transport, neutilizarea raţională a celor în func­ tre brigăzi şi sectoare. Apoi, va tre­
neaplicarea cu consecvenţă a puşcă­ trecut pe straturi le 3-5, cu grosime ţiune. La mina Petrila bunăoară stau bui avut grijă ca maşinile şi utilajele
rii selective şi neorgauizarea temei­ nefolosite maşini de încărcat. De ase­ cu care sînt dotate exploatările să t7e
nică a întrecerii socialiste pe baza mare. La Lupeni, tot în această lună, menea, lasă de dorit folosirea lor la folosite cu maximum de randament.
acestui obiectiv. îmbucurător este to­ mina Vulcan ş.a.m.d. Şi, o sursă importantă de reducerea
tuşi că in luna aprilie situaţia s-a s-a terminat exploatarea unui abataj consumului de material lemnos ce nu
mai îndreptat. Mai râu se stă doar Ia frontal. De fapt, la acest capitol, s-ar putea trebuie scăpată din veaere este ex­
minele Lonea şi Aninoasa. da exemple de la fiecare exploatare.
Desigur, la prima vedere, s-ar pă­ Ceea ce trebuie reţinut este că fie­

rea că depăşirea consumului de ma­

terial lemnos pe O.C.V.J. este pe de­

/.V FOTOGRAFIE: In incin­ O La consumul de lemn de mină, cele plin justificată. Se naşte însă între­ care maşină şi utilaj care nu produ­ tinderea armării cu înlocuitori, atît
ta minei Jicţ. minerii privesc o mai mari depăşiri au fost înregistrate barea : dacă ar fi existat mai multă în galerii, cît şi în abataje. Va trebui
la cantitatea dc şist găsită re­ 0 la exploatările Lonea, Aninoasa şi preocupare pentru extragerea unei ce, sau produce mult mai puţin de- deci, să se urmărească cu toată răs­
cent la un control în cărbu­ o cantităţi mai mari de cărbune din cît capacitatea sa, grevează asupra punderea telul în care se îndeplinesc
nele extras de brigada condusă o preţului de cost.
dc Ghcorglie Tăinuire. o Uricani; Re combinat consumul speci­

J u J wJ I tbal 1mJ V-S u j U / k J l J t J w / u / v J U t o fic la acest material este depăşit
o
o cu 3,58 la sută la trimestru şi cu abatajele armate metalic la minele Dar, folosirea raţională a utilajelor aceşti indicatori ai planurilor tehnice,

o aproape 4 la sută in luna aprilie. l’etrilă, Lonea chiar şi Lupeni, s-ar înni depinde şi de felul în care sînt la toate exploatările.
o

>000000 GOOC'OOC’OOOOOOOOOVO OOOOWQQOQOCZOOOVOOC O OOOCC n^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOQ^OOOq o o