Page 29 - 1962-06

I-
Anuí XIV. Nr. 2319
P a t r i e i — f o n f ă mai m ultă
şl d e c a lit a t e superioară
In raportul prezentat de tov. urmă, Este necesar deci să fie
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel luate noi măsuri pentru asigu­
de-al IlI-lea Congres al P.M.R. rarea bunei funcţionări a agre­
se a ra tă : „In cadrul 'planului gatelor. Graficele de incărcare-
de 6 ani, partidul nostru va deseărcare să fie respectate cu
acorda in continuare o aten­ stricteţe.
ţie deosebită industriei siderur­
gice. condiţie esenţială pentru
dezvoltarea tuturor ramurilor
economiei.
Producţia de fontă urmează tehnico-administrative ale sec­
să crească în anul 1965 In cir­ ţiilor de furnale de la C.S.H. ar
ca 2 milioane tone...".
La îndeplinirea cu succes a lul în care se procedează la Că­
acestui obiectiv, siderurgiştii lan. Aici, oamenii sint reparti­
din regiunea noastră au un cu-
vlnt greu de spus.
Directivele Congresului al
IlI-lea al partidului au pus în
faţa furnaliştilor din Hunedoa­
ra şi Călan sarcina de a ajun­
ge în 1965 la indici de utilizare
a furnalelor cu 40 la sută mai
mari decît in 1959. Pentru înde­
plinirea acestui obiectiv sub în­
drumarea organizaţiei de partid,
Jurnaliştii de la Călan au luat
cele mai eficiente măsuri, anga-
jîndu-se să depăşească indicii
de utilizare a furnalelor prevă­
zuţi pentru anul 1965, incă în
acest an.
In acest scop, ei au perfecţio­
nat continuu metodele de re­
paraţii, reducînd considerabil
durata opririlor şi a mersului
incetinit, au ridicat intensita­
tea de ardere, fapt ce a dus la
reducerea consumului de cocs
etc. Şi, un lucru foarte impor­
tant, au reuşit să facă din ex­
perienţa fruntaşilor în producţie
un bun al tuturor. Drept u r­
mare, indicii de utilizare a fur­
nalelor au crescut de la o lună
la alta. Cei realizaţi in primele
patru luni ale anului depăşesc
cu mai bine de 50 la sută pe cei
din 1959, producţia de fontă dată
peste plan în această perioadă
se ridică şi ea la peste 11.400
tone.
La C. S. Hunedoara insă, pla­
nul producţiei de fontă a rămas
nerealizat. Faptul se datoreşte
în mare măsură unor defi­
cienţe interne. Timpul de opriri
pentru reparaţii a fost mult
prea mare. La fel şi timpul de
mers incetinit. Aceasta denotă
c slabă organizare a muncii la
întreţinerea agregatelor. N-au
fost respectate cu stricteţe nici
graficele de încărcare-descărca-
re. Temperatura şi debitul ae­
rului insuflat au avut mari os­
cilaţii ş.a.m.d.
De altfel, despre toate aces­
tea. s-a discutat pe larg şi în
consfătuirea dintre furnaliştii
din Hunedoara şi Călan, orga­
nizată de Consiliul local al sin­
dicatelor din oraşul regional Hu­
nedoara în colaborare cu ziarul
nostru, la combinatul Siderur­
gic. Important este insă că fur­
naliştii, atît cei de la Hunedoa­
ra. cit şi cei de la Călan, au
apreciat că se pot obţine rezul­
tate mai bune. Cei de la Hune­
doara (secţia a Il-a) s-au anga­
jat chiar, să realizeze şi ei în
1962 indicii de utilizare a furna­ fie folosite din plin. Furnaliş­
lelor prevăzuţi pentru anul 1965.
Acest lucru este lăudabil. El
atestă pe deplin dorinţa lor fier­ să dea patriei fontă multă şi de
binte de a face totul pentru ca
patria să primească cit mai
* multă fontă.
Dar. ca angajamentul să poa­
tă fi realizat cu succes, trebuie
mai întîi să fie lichidate cauze­ însufleţire angajamentul lor va
le care au dus la răminerea în
’• v ' >>>:< -K < \ s \
x|§§! v- 5«a.
x:: : .- :^ :x - x ^ ^ x ? x .. . y ¦ ¦x . . . , ¦ > ¦' x-x
Fotografia noastră repr ezintă schimbul condus de Pa mftt Crisiea din brigada lui Io an Firoiu de la sectorul ii al
minei Petrila, brigadă fruntaşă în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii şi sporirea randavten telor.
PROLETARI BIN TOATE TARI LE, V RIŢ I-VA ! ş@§trea tovarăşilor Ghcorglte Gheorgltii-Bcj
şi ion Gheorghe naurer <5c 9a Consfătuirea
reprezentanţilor partidelor comuniste
şi muncitoreşti ale ţărilor participante
la consiliul de Ajutor Economic Reciproc
Vineri la amiază s au înapoiat în Capitală, acreditaţi în R.P. Romînă. Totodată s-a înapoiat
venind de la Moscova, tovarăşii Gheorghe de Ia Moscova şi I. K. Jegalin, ambasadorul
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Uniunii Sovietice la Bucureşti.
Sîmbătă 9 iunie 1962 4 pagini 20 bani Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi ?
Ion Gheorghe Maurer. preşedintele Consiliului La plecarea din Moscova pe aeroportul Vnu­
de Miniştri al K. P. Romîne, care au participat kovo, tovarăşii Gheorghe Gheorgliiu-Dej şi Ion
la Consfătuirea reprezentanţilor partidelor co­ Gheorghe Maurer au fost conduşi de A. I. Mi-
muniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante koian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,
la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al
La sosirea pe aeroportul Băneasa au fost de U.R.S.S.. P. N. Demicev, secretar al C.C. al
faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- P.C.U.S., prini-secretar al Comitetului Orăşe­
raş, Petre Borilă, Nicolac Ceauşeseu, Chivu Stoi­ nesc Moscova al P.C.U.S., A. F. Zascadko. mem­
ca, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, bru al C.C. al P.C.US, vicepreşedinte al Consi­
Dumitru Colin, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, liului de Miniştri al U.R.S.S.
Ştefan Voitec. membri ai C.C. al P.M.R,, ai gu­ Au fost de faţă N. Guină, ambasadorul R. P.
vernului şi alte persoane oficiale. Romîne în U.R.S.S. şi membri ai ambasadei.
Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice (Agerpres)
O atenţie deosebită va trebui Lucrările Adunării reprezentanţilor
acordată însă organizării muncii
la întreţinerea furnalelor. Şi,
n-ar fi rău, dacă conducerile
işcării pentru pacedin
studia cu !pai multă atenţie fe­ La Palatul Marii Adunări Na­ Lucrările adunării au fost In cadrul discuţiilor care au
ţionale s-au deschis vineri di­ deschise de acad. Horia Hulu­ urmat, au luat cuvintul : Du­
bei, vicepreşedinte al Comite­ mitru Mirón, directorul uzinelor
zaţi pe piese şi agregate. Astfel, mineaţa lucrările Adunării re­ tului naţional pentru apărarea „Griviţa Roşie“, acad. Horia
fiecare răspunde de ceva precis Construcţia noului furnal de 1.000 m.c. de la Hunedoara se apropie de prezentanţilor mişcării pentru păcii, membru in Consiliul Mon­ Hulubei, acad. Atanase Joja,
şi are posibilitatea să-şi cunoas­ sfîrşit. pace din R.P. Romînă. dial al Păcii. Eroul Muncii Socialiste Dumitru
că in cele mai mici amănunte Tudose, preşedintele G.A.C.
locul de muncă, să ajungă cţiiar, /.V FOTOGRAFIE: Vedere generală. Iau parte peste 800 de de­ Cei prezenţi au păstrat apoi Stoicăneşti, regiunea rA’rgeş,
Ia o specializare. Foto Agerpres : N. BONDAR legaţi şi invitaţi din întreaga un moment de reculegere in proî. univ. Balogh Edgar, mon­
ţară — Eroi ai Muncii Socia­ memoria preşedintelui Comite­ seniorul Francisc Augustin. con­
Desigur, pentru a se asigura liste, muncitori, ingineri şi teh­
o bună întreţinere a furnalelor, nicieni, colectivişti, lucrători din tului naţional pentru apărarea ducătorul arhiepiscopiei roma­
este necesară pe lingă o mai gospodăriile agricole de stat şi păcii, Mihail Sadoveanu, precum no-catolíce din Bucureşti, ing.
bună organizare a muncii şi con­ staţiuni de maşini şi tractoare, Gh. Prunache de la termocen­
fecţionarea şi procurarea din conducători ai unor instituţii de şi a altor membri ai comite­ trala Borzeşti, prof. urţiv. Traian
timp a pieselor de schimb. Du­ stat şi organizaţii obşteşti ac­ tului decedaţi in perioada care lonaşcu, prof. univ. Dumitru
pă cite se ştie, lipsa lor con­ a trecut, de la uitima Conferinţă Dumitrescu, tînărul muncitor
stituie şi ea una din cauzele du­ naţională a mişcării pentru pace
din R.P. Romînă.
ratei mari a opririlor înregistra­ Tineri fruntaşi în producţie tivişti de partid şi de stat, Participanţii la adunare au Aurel Chirită de Ia uzinele „Re­
te în primele luni ale anului. academicieni, oameni de ştiinţă, aprobat In unanimitate urmă­ publica“, Alexandru Buth, epis­
toarea ordine de z i :
O altă rezervă ce stă ia inde- La sectorul ele reparaţii al De­ uşurinţă problemele de p ra c ti-v cultură şi artă, reprezentanţi ai cop reformat de Oradea, scrii­
mină furnaliştilor din Hunedoa­ , ' ,’ . 1. — Expunerea „Lupta pen­ torul Titus Popovici, Friedrich
ra pentru a-şi îmbunătăţi rea­ poului C.F.R. Simeria lucrează că ce le revin. cultelor, studenţi, pensionan, Muller, şeful cultului evanghe­
tru apărarea păcii, pentru de­
lic, sculptorul Oscar Han, prof.
lizările este creşterea intensită­ un mare număr de tineri. Ei îşi IORDACHE PKICGP gospodine, ziarişti romini zarmare generală şi totală — univ. D. Pippide, oţclarul Ilie
ţii de ardere în furnale. Aceasta aduc din plin contribuţia la re­ sarcină centrală a timpului nos­ Bleotu de Ia Combinatul side­
se poate obţine mai ales, prin ducerea timpului de imobilizare corespondent Í străini. tru“. rurgic Hunedoara, prof. arhitect
îmbunătăţirea calităţii aglome­ al locomotivelor şi la realiza­ Octav Doicescu şi muncitorul
ratului şi funcţionarea staţiei de rea unor însemnate economii întreţinerea culturilor prăsitoare 2. -- Alegerea Comitetului na­ Ştefan Muşat, de la uzinele „23
măcinare a cocsului. prin recondiţionări de piese. ţional pentru apărarea păcii din August“.
Un exemplu în această privin­ in centrul atenţiei ! R. P. Romînă.
Factorul cel mai important în­ ţă îl constituie recondiţiona- A fost ales apoi, in unanimi­
să in obţinerea unor indici spo­ rea patinelor de la capul de Lobul p e n tru 5 .0 0 0 3. — Alegerea delegaţiei care tate, Comitetul naţional pentru
riţi de utilizare a agregatelor şi cruce al pistonului care aduce va participa la Congresul mon­ apărarea păcii din R.P. Romînă.
creşterea producţiei de fontă es­ o economie de aproape 600 de gr-i 11b îndrumarea per- ca optima lucrările dc lor se bucură Iotul de dial. pentru dezarmare generală compus din 170 de membri, şi
te nivelul de cunoştinţe al oa­ lei la fiecare locomotivă. Prin­ ® inanentă a organiza­ întreţinere a culturilor. porumb destinat produ­ şi. pace. delegaţia care va reprezenta
menilor. Şi in această direcţie tre cei evidenţiaţi se numără şi ţiei dc bază, consiliul Piuă în prezent, ci au cerii a 5.000 kg. boabe mişcarea pentru pace din ţara
la Hunedoara vor mai trebui tinerii Ioan Tigae, Toan Şolea, de conducere al Q.A.C. prăşit aproape întreaga ia ha. Datorită praşilei La primul punct de pe ordinea noastră la Congresul mondial
depuse eforturi. Este necesar să Ştefan Stingă, Ioan Calotă, ioan „Octombrie roşu“ din Si­ suprafaţă cultivată cu cfcciuafe la timp, în pre­ de zi a luat cuvintui acad. Mi­ pentru dezarmare generală şi
se ajungă acolo incit fiecare om Marian. Cunoştinţele dobindite meria a mobilizat la lu­ culturi prăsitoare. zent porumbul este bine hail Ralea, vicepreşedinte al pace.
să posede cunoştinţe despre în­ la cursurile şcolii medii serale ii cru pe foţi colectiviştii dezvoltai. Comitetului naţional pentru
tregul proces tehnologic. Se va ajută pe aceştia să rezolve cu pentru a termina în epo­ De o grijă deosebită apărarea păcii, membru al Bi­ Asistenţa a aprobat In unani­
putea ajunge aici prin activiza­ din partea colectivişti­ roului Consiliului Mondial al
rea la maximum a lectoratelor, inovatori si inovaţii Păcii. Expunerea a fost subli­ mitate moţiunea Adunării repre­
ţinerea unor cursuri de ridicare L a G .A .C . din C io a ra niată în repetate rînduri prin
a calificării diferenţiate, pe me­ Comitelui sindicatului şi cabine­ puternice aplauze. zentanţilor mişcării pentru pace
serii, cu întregul efectiv. tul tcliuic de Iu I.R.l .A. Petro­ g nlreţinerea la timp rici agricole colective, din au prăşit pînă în pre­
şani acordă alen/ia cuvenita şi spri­ “ :.i în cele mai bune satul Gioara, raionul zent cartofii de pe 35 ba., Adunarea a ales apoi în una­ din R.P. Romînă.
Fără îndoială că unul din iz­ jină iniţiativele muncitorilor in condiţiuni a culturilor Orăştie. Participind zi de floarea-soareluî de pe 11 nimitate o comisie de propuneri
voarele rezultatelor bune îl con­ ceea ce priveşte inovaţiile. Roa­ prăsitoare constituie pre­ zi Ia lucru, membrii ce­ lia. şi porumbul dc pe în vederea alegerii Comitetului Intr-o atmosferă de entu­
dele acestor preocupări nu au în- ocuparea de b.v/a a tutu­ lor pairii brigăzi de cimp 180 ha. naţional pentru apărarea păcii
stituie întrecerea socialistă. Cu lirzial să se arate. De cnrind au ror membrilor gosp'odă- şi a delegaţiei care va participa ziasm, participanţii Ia .Adunare
cit ea va fi mai mobilizatoare, fost înregistrate un număr de 5 la Congresul mondial pentru
mai bine organizată şi urmări­ inovaţii care adm întreprinderii In ritm s u s ţin u t dezarmare generală şi pace de au adoptat o scrisoare adresată
tă, cu atît indicii de utilizare a importante economii. ia Moscova.
agregatelor vor Ti mai mari. H ' amicii colectivişti din sa- prima oară peste ISO ha. de po Consiliului de Stat al R.P. Ro­
Strungarul Trifan Traian a pre­ 41 tele Burjuc, Tisa, Tătărăşti rumb, precum şi celelalte cuitur In continuarea lucrărilor au mine, tovarăşului Gheorghe
Un aport preţios la sporirea zentat trei inovaţii interesante: Început discuţiile.
producţiei de fontă pot să-l „Presă mecanică pentru confecţio­ şi Glodghieşti nu precupeţesc prăşitoare. De hărnicie deosebi Gheorghiu-Dej.
aducă însă, minerii din Teliuc şi narea matriţelor'', ..Pompă pentru tă au clat c! vadă in această pe In şedinţa de dupâ-amiază.
Ghelar. Efortul lor va trebui să alimentarea rapidă a maşinilor“ şi nici un efort pentru a efectua acad. N. Gh. Lupu a adus la In prima sa şedinţă plenară,
se Îndrepte in primul rind spre „Maşină dc rindclal“. Numai pom­ in ritm susţinut întreţinerea rioadă colectiviştii Alexe Cos Comitetul naţional pentru apă­
reducerea conţinutului de steril pa de alimentare aduce o econo­ culturilor prăşitoare. Pînă la cunoştinţa participanţilor că pe
în minereu. Ei au arătat prin mie anuală de 7.2‘ 40 Ici. Inovaţia data de 8 iunie au fost prăşite tea, Sebastian Baiint, Corne! adresa Adunării au sosit nume­ rarea păcii a ales Biroul. Acad.
fapte că atunci cind există preo­ „Aparat pentru prcincălzirca mo­ Sirb şi alţii.
cupare. pot face in această di­ toarelor pe timp dc iarnă“, cmc roase telegrame de salut din Mihail Ralea a fost ales pre­
recţie lucruri bune. Comitetele aduce o economic dc SG.610 lei, P ra ş ila il-a p e s u p ra fe ţe în tin s e
de partid de la exploatări, co­ a fost prezentată de lăcătuşii! Şifl partea unor colective de munci­ şedinte al comitetului. El a ros­
mitetele sindicatelor şi condu­ Iuliu. tf^orcxpondcntul nostru Boris Ţugui O contribuţie însemnată la întreţi­
cerile tehnico-administrative sint ve informează că lucrările dc în­ nerea mecanizata a culturilor şi-a tori, unităţi socialiste din agri­ tit cuvintul de închidere a lu­
chemate deci să facă din ca­ adus-o mecanicul şei de secţie i-'lci- crărilor Adunării.
litatea producţiei o preocupare treţinere a culturilor prăşitoare se află cultură, oameni de ştiinţă şi
permanentă a întregului colectiv. iu plină desfăşurare şi la secţia Mier­ seheir Simion şi mecanizatorii Gheor­ ¦k
curea, aparţinătoare gospodăriei agri- cultură, precum şi din partea
Condiţii pentru sporirea pro­ crle de stat din Apoldul dc Sus. Da­ ghe Bivolarii, Nicolac Barna, Rotii Seara, la Teatrul de operetă
ducţiei de fontă în regiunea torită unei bune organizări a muncii comitetelor pentru apărarea pă­
şi folosirii din plin a mijloacelor me­ Gheorghe, iar de la brigada de cîmp cii din R.P. Bulgaria, R.P. Po­ a avut loc un spectacol cu ope­
canizate. colectivul de- lucrători de aici, s-ati evidenţiat tov. Ilic Ghişe, Dioni- lonă şi U.R.S.S.
îndrumat în permanenţă de c ă tre 'o r­ sic 'Utrca', Maria Gbişc şi alţii. reta „Lvsistrata“, dat in cinstea
participanţilor la Adunarea re­
prezentanţilor mişcării pentru
pace din R.P. Romină.
(Agerpres)
noastră există. Trebuie doar să O altă inovaţie înregistrată este ganizaţia de partid, a reuşit, să aplice Rectificatorii —muncitori specialişti
aceea a tovarăşului Miliţii Vislov- la timp prima praşilă la toate cultu­
tii s-au angajat să sporească in­ schi şi. se intitulează : .,Economiza- rile prăşitoare. Dc asemenea, pînă acum De cum intri. în catoarele cu rază şi crare. Rectificatorii tificare cu bază de f,
dicii de utilizare a furnalelor, pc întreaga suprafaţă cultivată cu po­ sectorul sculărie al cuţitele cu disc de lucrează cu o preci­ plecare. Avind o bază 0
lor adaptat la carburatorul UT rumb pentru boabe şi siloz s-a apli­ U.M. Cttgir, privirile mare productivitate zie pînă la un mi­ A
bună calitate Kplicind cele mai cat praşila a Il-a mecanică, iar ma­ cron. de plecare pentru
eficiente măsuri tehnico-organi- 502“. Inovaţia a fost acceptată şi nual, pc rind, s-au prăşit mai bine de iţi sint atrase de ma­ pc care le rectifică, toate cotele, atunci «
zatorice. folosind din plin expe­ se găseşte în stadiul de experi­ şinile de rectificat, de ii cer multă măiestrie In această secţie se cină sculele, dispozi­
rienţa înaintată şi desfăşurînd mentare. 60 ha. S-a aplicat totodată praşila a oamenii, care le mi­ şi pricepere, precizie făuresc cu migală t
o întrecere socialistă plină de Il-a pe 35 iia, cultivate cu cartofi şi nutesc. Făliri,torit sculele, dispozitivele tivele sau verifica­
Pentru munca lor. cci trei ino­ pc 10 ha. cu gulii furajere. Paralel cu sculelor, dispozitive­ in dirijarea maşi­ toarele se uzează, re- Í
vatori au fost recompensaţi de că­ aceste lucrări, pe 20 ha. dc pc caro nii. Prin muncă şi şi. verificatoarele ne­
tre conducerea autobazei. s-a recoltat secara furajeră, s-a se­ lor şi verificatoare­ studiu, el a ajuns să cesare sectoarelor de condiţionarea lor se fi
deveni realitate. mănat porumb penim masă verde. lor. muncitorii cu întrunească aceste ca fabricaţie.- maşini, de execută rapid şi cu 9
L CillŞAN înaltă calificare, spe­ lităţi, să devină, cura puţine cheltuieli. rea- *
cusut, maşini unelte *fi\
corespondent Uzindu-se prin aceas­
cialiştii. executa ope­ se spune, artist in şi alte sectoare ale ta mare economie de
raţii complicate. Unii meseria lui. Din mit- U.M. Cugir. Acum se timp. materiale şi
sint aplecaţi asupra nile sale ies scule şt pregătesc S.D.V.-urile manoperă. In secto­
1 desenelor. Le studia­ verificatoare compli­ pentru noua maşină rul nostru lucrează
Í \ v '¦'* y O n\ N n \ N ^ \ S' ză cu atenţie, fac cate, de mare preci­ de cusut .,liodica". oameni talentaţi. —
calcule, verifică. Co­ zie, adevărate bijute­ inginerul Mărginea- maiştri ai calităţii, ai
'¦ : , x \ - ' . ¦ x i V i r t i i x x . , x , tele sint bune. Alţii, rii. nu, şeful, sectorului înaltei precizii. Mun­
aplecaţi asupra mi- scule, şi Vasile Pop,
croscoapelor, ca in- La alte maşini, lu­ şeful secţiei scule, au ca lor migăloasă, şi
crează alţi oameni plină de răspundere
tr-un laborator de cer­ tot atît dc harnici şi ¦numai, cuvinte de atestă prin fapte de­
cetări, verifică un­ pricepuţi. Gheorghe laudă la adresa mun­ numirea ce-o poartă
ghiurile şi razele la Beţi şi Mircea Zinca citorilor pe care-i lucrătorii noştri —
sculele sau verifica­ lucrează la rectificat conduc. Muncitorii aceea de muncitori
toarele pe care le-au filet. Marius Paras- specialişti.
rectificai. Toiul este chiv şi Gheorghe noştri sint — cum ar
Maier la rectificat spune un muzician Făuritorii de scule
in regulă. plan. iar Nicolae Tur­ se mindresc cu fap­
tea. la rectificat in­ — vioara 1-a, De tul că îndeplinesc cu
Pe electromagnetui terior. Sculele de mă­ munca rectificatori­ succes sarcinile ce le
maşinii sau in dis­ sură şi. control, pe lor depinde înalta au. Şi. cum să nu fii
pozitivul de prindere, care le folosesc — m inăm cind pe pa­
a fost fixată o nouă pasametrele, micros- precizie a sculelor,
coapele, calele, ceasu­ dispozitivelor şi veri­ tru luni ai depăşit
sculă, un nou veri­ rile de control — «- ficatoarelor şi mai planul producţiei, glo­
ficator şi munca con­ departe a pieselor ce
tinuă. Comunistul rată ele insele preci­ se execută şi se con­ bale cu 11.85 şi cel. al
'Alexandru Torni o lu­ producţiei marfă cu
trolează cu acestea 11,9 la sută ? E o
crează la o maşină în sectoarele de fa­
de rectificat profite bricaţie.. La noi — ne
pe bază dc ecran. zia înaltă la care se spuneau dinşii — sn mîndrie îndreptăţită.
Cuţitele fazon, verifi- execută aici orice lu~ aplică metoda de rec­
' N. BADIU
¦^ ’k %*K-<