Page 3 - 1962-06
P. 3
Nr. 2312 DRUMUL' m a m u m v i ,m >
Din activitatea organizaţilor de partid Veşti din ţările socialiste
PSemara Com ifetuiuî raional U. R. S. S.
al P. M. R. Hafeg
Zilele trecute a avut loc ple evidenţă succesele obţinute în Un punct nou p e h a r t a fas* !! ?
nara lărgită a Comitetului ra însuşirea învăţăturii marxist- i
ional de partid Haţeg. La lu loniniste de către cursanţii în l’e nona hartă a Uniunii Sovie expert descoperise pe fundul apei
crările acesteia au luat parte, scrişi la învăţământ şi felul cum tice, editată la !fîrşilul anului tre o pietricică neagră cu reflexe găl
alături de membrii comitetului, aceştia au trecut la aplicarea în cut, alături de Komsomolsk-pe-Amur bui. A ridicat piatra }i a constatat
propagandiştii din cercurile şl practică a celor însuşite de-a a apărut un cerealei cu inscripţia: că e grea. Mu încăpea nici o în
cursurile învăţămintului de lungul anului. O analiză temei ..Solnccinîi“. Pe haită a apărut un doială : au dat pesta cassilerit —
partid de Ia sate. nică s-a făcut şi asupra desfă-
şurăril învăţământului politic nou centru populat — unul din minereu de slaniu! ?
In raportul prezentat de că U.T.M. şi a învăţămintului ideo centrele tinerei metalurgii neferoa Despre bogăţiile dc la Solneci- >
tre tov. Nicolae Zamora, secre logic al cadrelor didactice. se în dezvoltare impetuoasă din /
tar al Comitetului raional al Orientul îndepărtat. nîi s-a vorbit }i la Congresul al S
P.M.R. Haţeg, s-a vorbit despre Plenara a dezbătut în acelaşi X X ll-le a al P.C.U.S. Au fost rele /
organizarea, desfăşurarea şi în timp măsurile ce trebuie luate Lucrurile s-au întîmplat astfel. vate îndeosebi condiţiile excepţia- j
chiderea învăţămintului de’p a r Geologii cutreierau taigaua. Urcînd nai de favorabile de valorificare a A
tid şi politic U.T.M. la sate şl pentru închiderea cu succes a coline abrupte, traversînd pumin- zăcămintelor de minereu do sta- ş
despre desfăşurarea învăţămîn- turi mlăştinoase, ci au întilnit în niu, concentrate pe un mic spaţiu, r
tulul ideologic al cadrelor di anului de învăţămînt de partid arum un pirita} cu apă limpede }i în apropiere de Komsomolslt-pe-
rece. Unul dintre geologi s-a apro Amur.
dactice. în cercurile şi cursurile de la piat da pirîu, }i-a privit in apele
Astăzi la Solnecinîi se munceşte
Atît raportul prezentat cit şl oraşe, pregătirea pentru deschi lui limpezi chipul ars de soare şi da zor. Se construieşte fabrica d i
derea noului an în învăţământul înnobilare a minereului.
discuţiile purtate pe marginea a rămas înmărmurit. Ochiul lui
de partid, politic U.T.M. şi în
lui de către tovarăşii Alexandru R. P. P o lo n ă ^
văţământul ideologic al cadrelor
Moise, Nicolae Clenciu, Leon- Creierul! electro n ic îrs uzine şî institut®
didactice.
tin Draia, Liviu Morara, Nico In curbul, în R.P. Polonă se va Varşovia va funcţiona un centru
F. PETRU începe introducerea maşinilor elec dc calcule contabile cu ajutorul
lae Nandrea şi alţii, au scos în tronice de calcul în industria grea. maşinilor electronice, care va de
corespondent
încă în cursul lunilor următoare, servi şi alte întreprinderi din ca
Pentru continua în tă rirea rîndurifor partidului la o scrie de întreprinderi ale in pitala Poloniei.
dustriei grele, cu ajutorul maşini In acelaşi timp, pe lîngă trei
Organizaţia de bază P.M.R. care sînt legaţi, prin specificul Colectivul de muncă al minei Lupeni se situează în fruntea întrecerii pentru sporirea lor electronice de calcul vor fi di- institute de cercetări ştiinţifice ala
din secţia turnătorie nr. 1 de la muncii lor, direct de procesul producţiei de cărbune cu un conţinut redus de cenuşă. In fotografie este redat un aspect i ijale procesele de producţie. industriei grele vor fi create cen
Uzina „Victoria“ Călan, a dez de producţie, a turnătorului din staţia de vagonete a minei. tre înzestrate cu maşini electro
bătut într-o adunare extraordi Gheorglie Vrabie, precum şi a In industria de construcţii nava nice matematice, avînd fiecare sar
nară Hotărîrea plenarei C.C. al turnătorului Sabin Meslăşan le, maşinile electronice vor fi în cini speciale.
P.M.R. din 23—25 aprilie cu pri care a cerut să fie primit în trebuinţate la automatizarea tăierii
vire la întărirea continuă a rîn- rînduî candidaţilor de partid. plăcilor dc tablă necesare construi Specialiştii de la aceste centra
durilor partidului. Această hotă. Apreciind munca depusă de ei, rii carcasei vapoarelor. vor îndruma şi ajuta în mod prac
rîre a fost primită cu satisfac ataşamentul lor faţă de partid, tic Ia cunoaşterea modului de func
ţie de comunişti, apreciind că precum şi modul în care s-au La întreprinderile constructoare ţionare a maşinilor electronica.
prin aplicarea ei se va întări şi achitat de sarcinile primite, co ele aparate de radio Kasprzak din
mai mult organizaţia de partid
din secţia turnătorie. muniştii au votat în unanimitate R. P, U n g a ră
Au trecut doar cîteva zile de primirea inginerilor Abru Un nou m aterial refractar
la această adunare şi organiza
dan şi F. Schönberger ca mem 99 Cărbune mult,darşi ban 'La Institutul central dc cercetări decit alte materiale refractare si
ţia de partid a şi pus în discu milare.
bri de partid şi a turnătorului V*ştiinţifice al industriei materialelor
ţia comuniştilor cererile de pri de construcţie din Budapesta a fost Experimentarea în producţie a
S. Meslăşan în rîndurile candi pus la punct un nou material re riopiritului a demonstrat înalta efi
mire în landurile membrilor de
daţilor de partid. Cu vreo lună şi ceva în urmă, obiectivelor din planurile M.T.O. lună şi la fel umiditatea. Simi fractar denumii riopirit. Noul ma cientă ¦economică a noului mate
partid a inginerilor Dumitru în ziarul nostru a apărut o pa întocmite la începutul anului lar se prezintă lucrurile şi la terial este obţinui pe baza unui rial care este mult mai ieftin do
D. MUNTEANU gină specială intitulată „Căr tocmai în scopul îmbunătăţirii Aninoasa şi Uricani. liant ceramic din perlita — o sti cil materialele refractare folosite
Abrudan, Schonberger Francîsc bune mult, dar şi bun“, în care calităţii producţiei“. clă vulcanică, foarte răspîndilă în pînă în prezent. Datorită greutăţii
corespondent se analiza calitatea cărbunelui Măsuri importante s-au luat natură. Unele tipuri de riopirit re specifice reduse, din riopirit se pot
extras de exploatările C.C.V.J. In răspunsul său, Consiliul lo şi la Lonea. La sfirşitul lunii zistă la temperaturi de 900—1.350 confecfiona straturi izolatoare mai
C ite s c p re s a , la c sm p Cum de la începutul anului şi cal al sindicatelor din oraşul aprilie comitetul sindicatului de grade, fiind mai bune izolatoare subţiri decit din alte materiale.
pină la acea dată rezultatele regional Petroşani ajunge la aici a organizat o consfătuire
La propunerea Comitetului Tov. Nicolae Cacoveanu, se erau slabe în această direcţie, concluzia că s-a neglijat urm ă de producţie pe tema calităţii. R. D. V ie tn a m
comunal de partid, biroul orga cretarul organizaţiei de partid, în articolele publicate se cri rirea aplicării puşcării selective Minerii au venit cu propuneri
nizaţiei de bază P.M.R. din a citit în faţa colectiviştilor din ticau diferite deficienţe mani şi alegerea sterilului vizibil la Succese în dezvoltarea energeticii
G.A.C. Miercurea a instruit agi brigada a 2-a recenta Hotărîre festate în special în munca din faţa locurilor de muncă. interesante, care au permis lua
tatorii în vederea unei mai largi a C.C. al P.M.R. şi a Consiliului subteran. Intre altele se critica rea unor măsuri eficiente. Intre In 1954. după instaurarea păcii, dernizate centralele vechi, iar in
popularizări a materialelor apă de Miniştri al R.P. R. privind lipsa de preocupare a colective Concluzii similare se desprind altele s-a hotărît să fie obliga în R.D. Vietnam, existau doar trei diferite regiuni ale republicii au
rute ip presa locală şi centrală. dezvoltarea şi îmbunătăţirea în- toriu pentru întregul personal centrale electrice — la Hanoi, ILai- fost. instalate noi linii electrice,
Astfel agitatorul Petru Dureau, văţămîntuîiii agricol. lor de mineri pentru alegerea PUBLICATE mediu tehnic controlul calităţii fon şi. Hon Ghai, dar şi acestea cu încă în anul 1960 puterea insta
a citit din presă, diferite arti cărbunelui la fiecare loc de instalaţii foarte uzate şi a căror lată s-a ridicat la 100.000 kW..
cole, în pauza de prînz,' la lo Acum, pauza de amiază este şistului din cărbune, slabul con şi din materialele trimise de muncă : se va intensifica clau- putere însuma doar 30.000 kW. iar producţia de energie electrică
cul de muncă al brigăzii a 3-a. aşteptată cu interes de colecti C.C.V.J. şi comitetul sindicatu barea la benzile din incinta pu a fost dc 256 milioane kW. — dc
După citire, s-au purtat discuţii viştii din Miercurea. Agitatorii trol efectuat de tehnicienii şi in lui de la E.M. Lonea. ţului : în fiecare schimb dispe Cu ajutorul Uniunii Sovietice ii 5 ori mai mare decit în 1951. In
pe teme agricole, care contri cerul de serviciu pe exploatare, al ailor (ari socialiste, în R. D, 1961 au fost construite alte cen
buie la îmbogăţirea cunoştinţe le aduc chiar la locul de ginerii mineri, în general faptul Important este faptul că la precum şi supraveghetorii de la Vietnam au fost construite n seric trale electrice cu o putere da
fiecare exploatare s-au luat sectorul de transport sînt, obli dc centrale electrice noi în d ife 30— 120 mii kW.
lor, la extinderea unor metode muncă, pe cîmp, ziarele cu cele că în goană după cit mai mult măsuri pentru asigurarea ex gaţi să controleze cărbunele din rite localităţi, au fost lărgite şi m o
tracţiei unor cărbuni de bună punct de vedere calitativ şi să
buneuvde,, muncă etc. Dc aseme mai noi veşti din ţară şi de peste cărbune a fost neglijată călită, calitate. La mina Petrila, de ia măsuri în consecinţă.
hotare. pildă, s-au luat mai multe pro
nea, au fost citite şi materiale tea. be de şist vizibil, au fost popu De asemenea, comitetul sindi
GH. LOMNAŞAN larizaţi şi stimulaţi minerii care catului de la mina Lonea ¦ a
pe teme externe Organele de partid, comite aleg cu grijă şistul, au fost cri
corespondent tele sindicatelor, precum şi con ticaţi cei care nu dau atenţia trasat sarcină cabinetului teh
cuvenită calităţii.. Ca urmare, nic să studieze posibilitatea ale
Pe scurt de la corespondenţi ducerea C.C.V.J., a căror activi cenuşa a scăzut de la lună la gerii mecanice a şistului la si
lozurile de încărcare.
o Corespondentul nostru Gheorglie pete bovine, colectiviştii din satul Pul. tate a fost vizată în articole, au La Rhu-Tho, R. Ü, Vietnam, sc construieşte cu ajutorii! Uni- f
Vulcu ne informează că membrii gos raionul Haţeg au procurat tot mate Măsuri similare au fost luate
podăriei colective din satul Răliău, ra rialul necesar şi au început construc răspuns redacţiei ziarului, ară- şi la celelalte exploatări carbo unii Sovietice o uzină de supe rfosfaţi. Ea este pi’ima înţrp- ^
ionul Sebeş, paralel cu construcţia ţia. (M. DAJU). nifere. Ca urmare, calitatea căr
grajdurilor pentru bovine, au ridicat tînd că cele sesizate corespund bunilor este în continuă îm prindere de îngrăşăminte chim ice din această ţară. ?
şi un adăpost pentru păsări. De ase * Anul acesta membrii gospodăriei bunătăţire. Pe combinat, în luna
menea, în scopul introducerii curentu colective din satele l.clese şi Sohodol întrutotul realităţii şi că s-au aceasta, cenuşa este sub pro îN FOTO : pe şantierul de construcţie al uzinei. j
lui electric la aceste construcţii, s-a au contractat, cu statul însemnate can centul admis.
procurat şi instalat un transformator tităţi dc produse vegetale şi animale. luat măsuri de îndreptare. „Ce K
de curent. In baza contractului încheiat cu 4. NICULEŞCU
I.S.I.L., numai în cinci zile, colecti nuşa din cărbunele extras de la
• Membrii gospodăriei colective viştii din Lclese au predat 1.700 litri minele C.C.V.J. in trimestrul I
„Zarandul“ din Brad, au prestat în lapte de oaie, iar cei din Sohodol 1.-150
luna mai peste 100 dc ore de muncă a fost depăşită deoarece colec
patriotică la transportul materialelor litri. (P. URDEA).
pentru ridicarea noilor construcţii zoo tivele unor exploatări nu s-au
tehnice. fiele mai multe ore au fost o Gospodăriile agricole colective ¦din
efectuate de către colectiviştii Arou ocupat in suficientă măsură de
Roşea, Lazăr Stiopa, Petru Onea şi comuna Bunila au contractat cu I.R.I.G,
alţii. (S. BANSIU). această problemă importantă —
aproape 20 de tone carne de bovine,
se spune in răspunsul trimis
din care pînă acum s-au şi predat 6
de Comitetul de partid al ora
tone. De asemenea, au mai fost predaţi
şului regional Petroşani. Exploa
tările miniere Lonea, Petrila,
Aninoasa şi Uricani au neglijat
problema calităţii cărbunelui,
punind accentul in mod deosebit
pe cantitate. Comitetele de
Un. partid care se autodizolvăpartid de la aceste exploatări
nu au urmărit în mod sistema
• Pentru ridicarea noului grajd cu 500 de miei şi -.emirate cantităţi de tic aplicarea de către conduce Numele Partidului social de tot „Deutsche Zeitung“, „poziţia de atunci ştia limpede că o con să ducă tratative include în cal
culele sale starea excepţională...
o capacitate de adăpoştire. de 100 ca- lapte. (H. PETRU). rile tehnico.administrative a mocrat din Germania occiden partidului social-democrat faţă tinuare a politicii Adenauer- In mecanismul comisiilor biro
cratice şi autoritare ale Iui
tală apare tot mai rar în infor de proiecţii 1 de lege referitor ia Strauss nu înseamnă numai pe Wehner nu mai există loc pen
tru aprecieri proprii şi colabo
maţiile de presă. A trecut vre starea excepţională promite să ricol de război latent şi des rare pu simţ de răspundere;
nu mai există decit subordonare
Mai multă atenţie şi respect mea cînd conducătorii acestui ofere un exemplu pregnant pen fiinţarea continuă a vieţii demo oarbă şi adaptare neclintită, sau
partid se mai manifestau ca ad huiduieli, calomnii şi defăimări“.
versari ai politicii agresive a gu tru strădania social-democrată cratice, ci şi transformarea Ger
„Ne întrebăm, scrie în conti
vernului de la Bonn. Astăzi, dc a ajunge în marea coaliţie. maniei occidentale în decurs de nuare „Die Andere Zeitung“,
care sînt rădăcinile unei aseme
fată de călători cind chiar şi unii din membrii Proeminentul jurist al Partidu ciţeva decenii într-o ţară slab nea trădări, cauzele unei aseme
acestui guvern iau atitudine îm nea schimbări a concepţiilor în
lui social-democrat, Arndt, a dat dezvoltată din punct de vedere tr-o perioadă atît de scurtă.
potriva acţiunilor politice nesă recent de înţeles că partidul său spiritual, ceea ce ar avea drept Fără îndoială că există mai mul
te răspunsuri, dat fiind că este
La ora 17,07 şi respectiv 17,44, Constanţa Petrescu), şi-au făcut aflau în autobuz ? Conducerea buite ale cancelarului Adenauer, confirmă necesitatea unui arti consecinţă prăbuşirea întregului vorba despre o problemă multi
laterală. Un motiv se desprinde
sosesc in gara Subcetate două apariţia abia atunci cină auto l.R.T.A. trebuie să. dea un răs tăcerea social-democrată poate col al constituţiei privind sta nivel de trai... Pe vremea aceea, insă limpede din toate celelal
te : furibundul anticomunism al
trenuri din direcţia Petroşani şi buzul era arhiplin. Şi, spre ne puns clar în această problemă. părea ciudată celor ce încă nu rea excepţională. Fără asenti cînd cheltuielile de înarmare nu conducerii Partidului şocial-de-
Simeria. Intervalul de 37 de mi dumerirea călătorilor, au hotă Dună 23 de minute de parla ştiu ca Partidul social-democrat mentul fracţiu- _____________ _____________ atinseseră încă mocrat german !“.
nii soeial-demo- o . . . limita de 10 mi- „Nimeni altul decit Willi
nute dintre sosirea acestor tre rît să aştepte şi trenul următor. mentari nejustificate din partea a abandonat de mult nu nurnai crate, o aseme K ev isfa p r e s e i ş îr ă in e liarde P S D G . Brandt a ceruţ în 1961, în aju
nuri permite autobuzului l.R.T.A. E greu de priceput ce rost mai şoferului, şi a taxatoarei (aceas orice poziţie de clasă, dar şi nul plecării sfile în S.U.A., ca in
să facă transportul călătorilor avea staţionarea în Subcetate ta susţinea că plecarea autobu orice veleitate de a şe opune nea modificare a ---------------—--- -----------------------------cerea în mod lo- caz de nevoie, arpericariii să
din staţia Subcetate în oraşul cină, şi aşa, în autobuz 11 călă zului îl priveşte „numai, pe şo Partidului guvernamental măcar constituţiei nu ar fi posibilă“. gic să se şteargă un miliard din apere Berlinul occidental cu for
Haţeg. Şi, nu s-ar putea spune tori nu aveau locuri şi deci nici. fer“). autobuzul a plecat totuşi. în domeniul politicii externe.
că unii taxatori şi şoferi nu cei care urmau să sosească, n-ar Nu putea oare pleca de la bun După cum arată chiar ziarele Cum s-a ajuns la această re acest uriaş buget militar şi să ţa armelor ! Şă se folosească ar
practică cu regularitate acest vest-germane, P.S.D.G. nu mai negare totală ? „Die Anders Zei se renunţe la toate cheltuielile mele în loc să se climă ţfB-taţive!
procedeu, deşi în „Mersul auto fi avut- unde mai urca. începui şi să np-i facă pe călă are astăzi decit o singură am tung“, care apare la Hamburg pentrp staţionarea trupelor l'ată linia pe carp a aterizai;
buzelor“ nu e prevăzut decit un torii sosiţi, cu cel de-al. doilea biţie : să fie primit în coaliţia recapitulează ultimele etape ale străine pe teritoriul nostru pen conducerea P.Ş.D.G., consecinţa
singur transport pentru ambele Cineva a. cerut atunci condica tren să. aştepte alte zeci de m i guvernamentală condusă de dezagregării şi trădării social- tru a se obţine anual suma de logică a anticomunismului său
de sugestii şi reclamaţii, proba- nute pînă se reîntoarce autobu democrate. 2,4 pînă la Ş miliarde de care plin de ură. E)e aepea, la con
ap fi fost nevoie în fiecare an gresul său de anul acesta. Parti
trenuri. zul 7 creştin -democraţi. „Conducerea Partidului social- pentru realizarea unei reforme dul social-democrat nu are de
democrat german, scrie în acest culturale concepută pe o perioa oferit propuneri constructive
Sînt. însă cazuri cină nu se ATITUDINI Acesta nu-i decit un caz izo Iată ce scrie în această pri ziar Lorenz Knorr, într-un arti dă de 10 arii.,. Pe vremea aceea, pentru soluţionarea prpblemelor
foloseşte acest timp disponibil. lat din multele ce se manifestă vinţă ziarul „Deutsche Zeitung“ : col intitulat „Un partid şi-a sccial-democraţii spuneau: „Cul vitale ale poporului nostru. El
pierdut substanţa“, mai ştia în turii, costă miliarde, eşecul ei
Cine pierde în asemenea situa in activitatea autocoloanei Ha „Opoziţia şocial-democrată a re 1959 — în cazul cînd publica costă viitorul“. Dacă această încearcă şă dea o strălucire
ţiile sale de atunci nu erau nu fragă este adevărată, partidul nouă depăşitelor teze ale Jul
ţii ? E normal că şi călătorii care bil pentru a propune efectua ţeg (şef Constantin Ţurloaică) nunţat in mod premeditat şi mai trucuri electorale menite să social-democrat şi-a pierdut
întârzie cu o jumătate de oră. rea a două curse la aceste tre şi tocmai de aceea conducerea consecvent la îndeplinirea ro insele adepţii — că o politică Adenauer şi Strauss, deşj capi
şi călătoresc 4-5 lcm. înghesuiţi, nuri.. şoferul i-a răspuns că-i va autobazei l.R.T.A. Petroşani va lului ei de opoziţie. După cit de pace chibzuită şi o generoa dejp viitorul. El a eşuat în mo tularea in faţa acestora np i-a
dar odată cu ei şi întreprinde da condica... la Haţeg (! ?). trebui, să ia măsurile corespun se poate prevedea, Partidul so să reformă culturală sînt im mentul îp care, prin discursul adus nici ppterea guvernamen
rea care, pe lingă faptul că nu cial-democrat german nu va pă portante pentru soarta poporu rostit de Wehner în Bundestag, tală, nici bunăvoinţa lui KYje-
realizează atîtea încasări cîte ar iar atunci cînd a fost întrebai zătoare pentru înlăturarea lor. răsi această ciudată linie de au- lui nostru. Dacă în cel de-ai (30 iunie 1960), s-a situat pe nauer pentru a fi acceptat în
face 1a. două transporturi, riscă dacă nu se obişnuieşte a se oferi A fost pus in aplicare noul treilea domeniu, adică cel al de linia politicii lui Adenauer, fiind coaliţia guvernamentală“.
să aibă din cauza supraaglame- şi. creion (normal ar fi să se tonegare nici în anii următori... mocratizării sectorului econo nevoit să rpcunoască consecin
afle legat de condică), tovară mers al trenurilor. E bine ca deoarece crede că numai pe mic. ea a eşuat cu desăvirşire, ţele politice interne ale capitu F. A’.
raiiei, destul de des, ciţe un au şul Radar l-a întrebat ironic autobaza I.R.TfA. Petroşani să această cale va atinge ţelul de acest lucru se datora faptului lării politicii externe. Cel ce
ia. din timp măsuri pentru ca că încă ţje pc atunci Partidul spune în principiu „da“ la de
tobuz „pe butuci“. dacă nu cumva are pretenţie şi pe viilor transportul in comun mult riv n it: participarea la gu SQ.cial-dpm.ocrat german înce menţele cheltuieli de înarmare
Un asemenea caz a avut loc la „mimă de scris“. De ce ase să se facă în condiţii, corespun vern“. tase de a mai fi un partid so care între timp au depăşit 15
şi în ziua de 18 mai. a.c. De la menea comportări faţă de călă zătoare. iar călătorii să fie scu Pînă unde sînt dispuşi să cialist. Dar pe vremea aceea,
trenul Petroşani—Simeria (so tori. ? De ce îşi permit cei care tiţi de ironiile şi comentariile meargă in această privinţă con miliarde (fără cheltuielile mili
sire in gara Subcetate la 17,07) deservesc autobuzul 51184 HD salariaţilor autobazei, să se ma ducătorii social-democraţi ? Se
in autobuzul 51184 HD. care are nifeste. mai multă atenţie şi res ştie că guvernul 'A'denaner inten-
3?. de locuri, se urcaseră 43 de să vorbească ironic şi cu subîn pect fată de călători, iar verso- 1 ţjonează să treacă prin parla
persoane, iar altele 8 plecaseră ţelesuri. la adresa unor călători nalul de bord să-şi facă datoria ment o lege a stării excepţio
spre Haţeg pe jos. tocmai din cum sînt tovarăşii Alexandru nale care să-i nermită să repri el mai susţinea cel puţin ţeluri tare deghizate), nu mai poate
lipsă de locuri. Şoferul şi ta Jeledinţan, Teodor Tănăsescu, in mod conştiincios.
PETRE FARCAŞIU me oricp manifestare democra liberale progresiste...“. cheltui bani pentru ştiinţă, cul
xatoarea (Francîsc Radar şi Vaier Pop şi a altora care se corespondent tică. Ei bine, după cum arată „Conducerea social-democrată tură şi învăţămînt. Cine nu vrea