Page 30 - 1962-06

pâg. drumul socrvO isM viui Nr. 2319

massasssauvEtzsam «araaaaamraq^^

iD©@iâ€fM©@B®©» autm noS silului
©îs s p a t e l ©

Savantul Manfrcd von Ardcnne din un unghi "de 210°, un filtru infraroyt

II. D. Germană, propune ca automo­ montat pe camera de luat vederi !1

bilele să fie conduse cu spatele, bine­ ajută să vadă chiar şi prin ceafă. Da­

înţeles după cc vor fi utilate cu un că maşina se loveşte dc un obstacol,

număr de dispozitive de securitate straturile de material plastic se inter­

neobişnuite, inventate de el. pun automat şi instantaneu intre • ă-

Caracteristica dc bază a automobilu­ lători şi ferestre.

Secretarul“ creierului Masă plastică lui care poate evita accidentele este Inventatorul precizează c ă : „dacă
superrezistentă un material plastic spongios care sc vă loviţi de ceva cu putere, materialul
59 fărimiţează cu uşurinţă. Un strat dc plastic se va face bucăţi, nerăminînd
Oamenii de ştiinţă sovietici au reu­ 10 cm. este interpus între caroserie şi dccît să-l înlocuiţi, şi aceasta la un
e l e c t r o n i coooooooooooo O O O O O O O O O O O O*>/ şit să obţină în condiţii dc laborator lafiilcric ; două straturi sînt dispuse preţ foarte redus".
0 o masă plastică cu o rezistenţă de dincolo de spatele pasagerilor (care
o O 20.000 kg./cm2. S-a reuşit să se întru­ călătoresc cu fata spre înapoia maşinii) Un automobil utilat în felul acesta,
^ ...Avem in faţă un tîi să „memoreze re­ un fel de magnetofon, o nească rezistenţa mecanică niare şi şi deci în partea dinainte a automobi­ subliniază prof. M. von Ardcnne, ar
lului. Conductorul, care şi el stă cu puica fi lansat împotriva unui zid de
O aparat de dimensiuni zultatele, iar apoi să rare arc în loc de Qo cărămizi cu o viteză de 9.5 km. pe
L reduse, asemenea unui Ic „dicteze“ încet apa­ bandă suprafaţa‘ meta- q sfintele spre fala maşinii, vede dru­
oră fără nici un pericol pentru călă­
O transmiţălor telegrafic, ratului de tipărit. liră a tamburului ce ^

0 pe care stă scris „FA- Acest inconvenient a se lOlcştr. Căpăţind O greutatea redusă în condiţii care sînt mul intr-un ecran de televiziune sub tori.
^ ZA-1-1961“. Dcscifra- atras atenţia unui semnalele maşinii circ- o mai avantajoase dccît în cazul oricărui
O tc, aceste iniţiale in- grup de tineri oameni Ironice de calculat. ^ alt material cunoscut în ştiinţa mo­ Cel mai mare cuptor Martin
de ştiinţă şi ingineri capetele magnetice tra- O dernă.
seamnu . ,!Aparat au- de la Institutul elec­ sează pe tambur sem- L Vedere din La Dnepropetrovsk s-a proiectat cel Reglarea regimului termic al cupto*
tomat ferografic pen­ trotehnic din Mosco­ ne sub formă de li- Grădina bota- Acest material plastic, armat, poate mai mare cuptor Martin din lume care rului se va efectua cu aparate electro­
tru tipărirea de sem­ va, condus de prof. 1. nii miri. îmbinarea <ş nică din Cluj. ii folosit pentru diverse construcţii, in­ va putea da aproximativ 1.000 de tone nice şi un dispozitiv de calculat şi so­
ne — model V‘. E. Goron. Ei şi-au cîlorva linii magneţi- $ clusiv pentru aparate dc zbor al căror dc oţel de fiecare şarjă. Acest cuptor luţionat ecuaţii. Oţelul va fi vărsat în
propus să înlocuiască ce formează o cifră. O IN FOTO : corp trebuie să se compună dintr-un gigant urmează să fie construit incă oale cu un volum de 4S0 tone care vor
Se ştie că „un creier sistemul mecanic de Frunze dc lo- material care să fie cit se poate de uşor în acest an la una din uzinele meta- fi transportate cu macarale superputer-
electronic“ execută in­ înregistrare cu unul Dar inscripţia nu ^ tus. şi în acelaşi timp extrem dc rezistent. lurgice din Ucraina. Se prevede ca nice cu o capacitate de încărcare de
tre 100 Ssi 20.000 de electromagnetic. poale fi încă văzută Y elaborarea oţelului să se efectueze nu­ 030 tone.
O operaţii pe secundă. căii ea trebuie „de- O Pentru a conferi noii mase plastice mai cu oxigen pur care va fi insuflat
„Creierul prelucrează In ceea ce jiriveşte x'eloputu“. Ca „revela­ rezistenţa oţelului, chimiştii sovietici în cuptor prin dispozitive speciale din Sc prevede uşurarea la maximum a
cu iuţeala fulgerului sistemul de funcţiona­ tor“ se foloseşte un au recurs la fibre dc sticlă. Sute de mii
informaţia introdusă re, noul aparat amin­ praf mărunt, de fier. dc fibre subţiri străbat fiecare milimetru muncii oţelurilor care vor dispune de
in el, dind rezultate­ teşte de un tablou lu­ Praful este atras pe al noului material. Aceste fibre sînt
le celor mai compli­ minos de semnalizare locurile magnetízate, maşini pentru încărcarea materialelor,
cate calcule sub forma ca acelea care pot li formînd contururile ci­
O unor coloane de cifre

S® pe benzi de hîrtie. văzute în gări şi pe frelor. Apoi pe lom- C orientate în direcţia solicitării maxi­ bolţi. Experienţele efectuate în acest transportoare de fontă, instalaţii pentru
Dar fiecare din stadioane. Dacă se a- bur se presează o ban- o me. Această orientare a structurii oieră mod de elaborare, arată că durata de curăţirea cuptorului.
A aceste cifre trebuie pasă pe un buton, se du de hîrtie şi hra- avantaje importante şi se întîlneşte în elaborare a şarjelor nu va depăşi 4-5
^ tipărită. Inconvenien- aprind cîleva becuri fnl se impregnează în mod frecvent în natură. obe, în loc de 13-14 ore necesare la ela­ Graţie nivelului ridicat al echipării
O tul constă în faptul care formează contu­ hîrtie tipărind cifra. borarea fără oxigen. Se presupune că tehnice a noului cuptor, cu ajutorul lui
rul literei sau cifrei. Sub tambur se află Specialiştii în domeniul armării au se va putea realiza o productivitate a
că maşina electronică

O de calculat furnizează Privită de departe, in­ un dispozitiv de de- elaborat principiile folosirii maxime a productivitatea noului cuptor va depăşi muncii record în U.R.S.S. şi cel mai

^ rezultatul fulgerător. scripţia este parcă „ta­ magnetizare care şter­ rezistenţei fibrelor de sticlă şi răşi­ cu 150 la sută productivitatea celor mai redus preţ de cost ta elaborarea oţelu­

în timp ce dispozitivul tuată“ cu puncte lu­ ge cifra devenită inu­ nilor din care se compune masa plas­ puternice cuptoare din U.R.S.S. lui.

6 mecanic de tipărit poa- minoase. tilă. tică. Aceasta deschide posibilităţi în

^ tc transpune datele Creatorii aparatului Se precizează că a- O domeniul obţinerii unor materiale cu
O obţinute de zeci şi su- „FAZA-1“ au folosit $
O te de on mai încet. în locul tabloului un paratul funcţionează O

ireproşabil şi că vite­ o Emisiuni de două limbiteleviziune în proprietăţi dinainte stabilite. Păstrăvul de Tian-Şan
Materialele plastice create la Institu­
X Ca urmare, „creierul tambur rotativ şi au za sa de funcţionare VO
A electronic" trebuie să plasat deasupra supra­ este foarte mare. el 0 Un colectiv de specialişti din Lenin­ ciale, care permit ascultarea emisiuni­ tul de fizică chimică condus de acad. Păstrăvii aduşi din lacul Seva, din acestui an va intra in funcţiune o mare
^ se oprească pentru a feţei sale cilindrice ca­ fiind un „secretar“ de o grad an pus la punct un sistem nou de lor în două limbi, se vor produce pen­ N. Semionov, laureat al premiului No- Armenia, în lacul Issîk-Kul, situat la uzină dc conserve dc peşte care va fi
pete magnetice înregis­ mare nădejde al ma­ o transmitere a emisiunilor de televiziune tru toate republicile naţionale. bel, depăşesc dc cîleva ori oţelul aliat. mare altitudine în munţii Tian-Şan, aprovizionată cu peşte din acest lac.
în două limbi. In curînd, locuitorii ora­ ajung după aclimatizare la dimensiuni
$ aştepta sau, mai în- tratoare. S-a obţinut şinilor electronice. şelor din R. S. S. Moldovenească şi extraordinare. Recent a fost pescuit un
Ucraina vor avea posibilitatea să as­ păstrăv dc 17 kg. în lacul Issîk-Kul.
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo culte textele care însoţesc emisiunile de In acest lac păstrăvii dc 10-M kg. sînt
televiziune ale studiourilor din Kiev şi destul de numeroşi, în vreme ce în la­
Descoperirea unui nou curent Kişinău, atît în limbile materne, cil Simbol al secolului XX cul Sevan păstrăvii de 4 kg. sint o ra­
şi în limba rusă. Va fi suficient ca ritate.
submarin în Oceanul Atlantic Oamenii dc ştiinţă sovietici au de­ ele vor atinge forţa uraganelor. In ca­
telespectatorul să învîrtească un mic monstrat posibilitatea reală o construi­ zul acesta vîrful construcţiei va fi de­ Ihtiologii din Kirghizia au început
Expediţia sovietică de pe vasul ştiin­ lui s-au efectuat numeroase măsurători rii şi au elaborat schiţa-proiect a. unui viat dc la verticală cu nu mai mult dc popularea lacului Issîk-Kul cu păstrăvi
ţific „Mihail Lornonosov“, a descoperit cu ajutorul unor instrumente înregis­ buton fixat la un adaptor special şi din turn înalt de 2 km. — de şase ori mai 17 metri. din Iacul Sevan încă în urmă cu un
iu zona ecuatorială a Oceanului Atlan­ tratoare automate plasate ta diverse înalt decît turnul Eilfcl din Paris. sfert dc secol; ci au constatat că ve­
tic un curent submarin. Participanţii la adincimi. f iecare măsurătoare a durat difuzorul dinamic se va auzi emisiu­ Proiectul turnului arată cc fel dc nind de la un lac cu apă dulce în-
expediţie an propus ca el să fie denu­ intre 20 şi 02 ore. Această construcţie poate li folosită posibilităţi pot ii obţinute cu ajutorul tr-un lac cu apă sărată care nu în­
mit „contracurentul ecuatorial de mare nea iu limba dorită moldovenească, ca turn dc televiziune şi dc retrans­ folosirii noului material dc construc­ gheaţă, păstrăvul şi-a schimbat hrana,
In urma prelucrării a 49.000 de date, misie. ţii elaborat în U.R.S.S. — betonul ar­
adincime „l.omonosov“. s a stabilit că şi în Atlantic există im ucraineană sau rusă. ii at pretensionat triaxial. încercări dc
După concepţia autorilor, turnul tre­
Acest contracurent — aşa cum au contracurent de mare adincime. Acea­ Emisiunile studiourilor de televiziu­ buie să reprezinte un trunchi hcxac-
dru de piramidă construit din beton-
stabilit oamenii de ştiinţă — se asea­ stă importantă descoperire va completa ne ale republicilor unionale se fac în

limba rusă şi în limba republicii res­

mănă prin proprietăţile sale fizice cu în mod substanţial datele contempora­ pective. Gu ajutorul noului dispozitiv armat. Construcţiile importante ale creare a unor astfel dc turnuri au a devenit mai rapace şi securitatea sa

„curentul Gromwell“, descoperit de ne referitoare la circulaţia maselor de televizorul va putea fi schimbat pe turnului vor fi realizate din elemen­ avut loc în Franţa şi în America. Oa­ a crescut de 5-6 ori.
americani în 1951 la Ecuator, in Ocea­ apă în Oceanul Atlantic şi are o mare canalul dorit. te de beton armat prclensionat, caic menii dc ştiinţă sovietici, după cît sc Savanţii kirghizi apreciază că păs­
nul Pacific, la o adincime variind intre însemnătate teoretică şi practică. sînt de două ori mai rezistente dccit vede, sînt mai aproape dc înfăptui­
50 şi 400 ni. In curînd, asemenea dispozitive spe­ ede obişnuite. rea în practică a acestui proiect. trăvul va deveni principalul peşte care
va fi pescuit în lacul Issîk-Kul. In cursul
'BS3 Calculul, efectuat de către autorii

Contracurentul descoperit de cerce­ proiectului conduşi de academicianul

tătorii sovietici străbate Atlanticul de D a ru l unu? p i c i o r Viktor Mihailov, arată că turnul va Sistem de reglementare a circulaţiei pe străzi
la est spre vest, la o adincime de cî- suporta propria sa greutate de 156.000
teva sute de metri şi transportă uriaşe O colecţie foarte rară de opere dc 2.!00 de ani, descoperită în timpul de tone, precum şi alte solicitări, şi Inginerii de la uzina de utilaj ciale intr-un singur sistem per­ Un peşte espadon de 2,60 metri,
cantităţi de apă şi căldură cu o viteză ai tu a oferit in mod gratuit stalului unor săpături arheologice in Liban şi ceea ce este mai important — va re­ de semnalizare din Katovicze mite unui automobil care se pescuit cu undiţa de către un pescar
de peste 3 km./h. Viteza curentului des­ unul din cei mai vechi pictori letoni, achiziţionată dc Parmalis. Din aceeaşi zista presiunii vuiturilor, chiar clacă (R.P.P.) au construit şi au in­ află pe strada principală a ora­ amator din Africa.
creşte pe măsură ce creşte adîncimea. Martin Parmalis. seric face parte şi statueta „Zeiţa stalat la Lodz un sistem lumi­ şului să o străbată rapid şi fără
Soarelui“, executată de un sculptor Bărîmarea stîncilor prin nos de reglementare a circula­ opriri pină Ia capăt în interva­
Pină nu de mult — a declarat G. Colecţia, pe care Parmalis a adunat-o care a trăit în secolul al IV-lea î.e.n. energia dezvoltată ţiei în care se folosesc relee au­ lul de timp în care „stopul“
Poiiomarenko, şeful expediţiei de pa timp de peste 60 dc ani, este alcă­ tomate speciale. Semnalizarea este „pe verde“. Aceste automa­
„Mihail l.omonosov“ — în zona Ecua­ tuită din <!00 de lucrări de artă, intre Conform dorinţei lui Martin Pur- de impulsurile electrice reglată, in mod corespunzător şi te lichidează în întregime „do­
torului nu se cunoştea decît un singur care se află tablouri ale remarcabili­ tnalis, colecţia dc opere dc aria, a conectată prin dispozitive spe­ purile“ de pe străzile oraşului.
curent de mare adincime şi anume lor pictori Aivazov. Korovin, Mahov, cărei valoare este apreciată la zeci de intr-o mină din Ucraina au fost în­
„Curentul Gronnvell". Noi am emis miniaturi din Grecia, antică si Persia. mii de ruble, va fi păstrată in noul cercate cu succes aparatele pentru dărî-
ipoteza posibilităţii existenţei unui con­ muzeu, deschis în oraşul balnear /ur­ marea straturilor de minereu de fier
tracurent similar în Oceanul Indian şi O mare valoare prezintă statueta din mai. prin utilizarea energici electrice, con­
bronz „Căpuşorul“ cu o vechime dc struite de oamenii de ştiinţă şi ingi­

:§Sr5

în Oceanul Atlantic. In martie — mai Traîasrea fu b ercylczei osoase nerii ucraineni. N o i descoperiră a rh e o lo g ic e
lOfil, în zona ec.uatorială a Atlantica• Folosirea impulsurilor electrice în

C lim at după comandă In urma cercetărilor efectuate de de­ ţia chirurgicală pentru înlăturarea ra­ locul explozibilului pentru dărîmarea In A lb a lulia
functa R. Scrafinova, docent la clinica dicală a focarului tuberculozei) permite unor bucăţi mari de minereu va per­
Noua instalaţie sovietică de de ortopedic din Varşovia, durata de curmarea rapidă a maladiei. Dacă in mite să sc mccanîzeze, iar apoi să se In luna decembrie a anului trecut, gaură în formă de pîlnic. Este foarte mată dintr-un sistem de calorifere din
climat artificial ,,Unik-3“ repro­ tratament a tuberculozei osoase a fost trecut tratarea tuberculozei femurului, automatizeze această operaţie care ne­ precum şi in cursul lunii februarie a probabil ca această ţeavă să fi servit cărămidă pentru încălzire centialâ), din
duce în camera sa toate clima- redusă în Polonia de la şase ani Ia genunchiului sau cotului dura aproxi­ cesită un marc volum dc numcă. Noile acestui an, Muzeul regional din Alba Ia turnarea ofrandelor (vin, miere, lapte care s-au păstrat cinci rînduri de pi­
turile globului. Ea este destina­ un au. mativ şase ani, după noua metodă se utilaje care înlesnesc munca minerilor lulia a executat săpături arheologice ctc) aduse mortului în timpul banche­ cioare de cărămidă. Legătura între în­
tă pentru cultivarea plantelor pot obţine rezultate remarcabile chiar împiedică formarea prafului şi a ga­ dc salvare,' descoperind importante tului funebru. căperea cu fresca şi cea cu hipocaus-
de pe diferite continente, pentru In cursul cercetărilor a reieşit că peste un an. In trecut, în 40 la sută zelor la explozii, ridică productivitatea urme din trecutul milenar al oraşului tul se face printr-o scară monumentala,
lucrări experimentale. Ea a fost slrcptomicina este un mijloc eficient din cazuri se constata o reeditare a ma­ muncii şi reduc dc patru ori preţul dc Alba lulia. Sarcofagul mic n-a avut inventar, ci compusă din cinci trepte dc piatră cio­
creată de oamenii de ştiinţă de pentru combaterea tuberculozei osoase, ladiei. fenomen care astăzi nu sc mai cost al lucrărilor. numai foarte puţine urme de incinera-: plită.
la Ministerul Agriculturii al dar nu ii vindecă pe bolnavi în între­ întimplă decît în 1-2 la sută din cazuri. In cursul lunii decembrie 1961, în ţie. Totuşi capacul era găurit tot pen­
U.R.S.S. şi Institutul unional de gime. Experienţele desfăşurate în de­ Rezultate bune au fost obţinute şi la O productivitate mai înaltă şi o efi­ timp cc se sapa o pivniţă pe strada tru aceleaşi scopuri. Din restul săpăturii s-a scos un ma­
cercetări ştiinţifice pentru pro­ curs de mai mulţi ani au arătat că tratarea tuberculozei coloanei verte­ cienţă mai marc se va obţine la minele 6 Martie nr. 11, s-au descoperit două teria! bogat, care se compune din că­
tecţia plantelor. numai un tratament combinat (folosirea brale. In S0 Ia sută din cazuri bolna­ deschise. sarcofage romane. Din observaţiile făcute la faţa locu­ rămizi cu ştampila legiunii a XIII a
în decursul unei anumite perioade de vii îşi reiau activitatea normală după lui s-a constatat că iniţial sarcofagele Gemina, ceramică, blocuri de piatră
timpi piuă la operaţie, a streptomici- un an de tratament. Ş tia ţi ea... După aşezarea şi mărimea lor s-a se aflau deasupra solului; în jurul lor cioplită, o bază de coloană, un capitel
uei şi altor antibiotice, iar apoi opera­ ajuns la concluzia că este vorba de o pe .o distanţă de pesie un metru era şi multe obiecte dc fier.
® Iu Japonia sc crc.:c peştişori îiimorniîntarc simultană, după toate pro­ pavat cu cărămidă şi numai scurgerea
•••••••« care sint consideraţi vestitori ai cu­ babilităţile, o mamă cu un copil. Sarco­ timpului Ic a îngropat. S-a mai stabi­ Printre materialele ceie mai impor­
tremurelor dc pjuiint ? Sc spune că fagul cel marc este construit din că­ lit că cic datează dc la începutul se­ tante menţionăm: fragmentele unei
Tn secţia Dăpuşnic, apar ţlnătoare Gospodăriei agricole 'de stat din Mintia, s-'a petrecut cu ci’.cva ore înaintea cutremurului, rămidă dc dimensiuni mari, multe cu colului al treilea al erei noastre. mari statui de bronz, din care s-au păs­
un caz puţin obişnuit. De la vaca Patrafira, cu numărul matricol 13, din lotul îngrijitorului aceştia încep sa sc zbată in acva- ştampila legiunii a X111-a Gemina, le­ trat în întregime braţele, după toate
Martin Şazăr. s-au obţinut la o singură fătare trei viţei In greutate totală de 86 kg. Acum, vi­ riiiiu, ammţiud pericolul ce sc apro­ gate cu mortar de calitate foarte bună, Această descoperire aduce contribu­ probabilităţile statuia unui împărat, un
ţeii Patrafira. Cercel, şi Marcel in virstă de 3 luni se dezvoltă normal, avind greutatea de 59, pie. ce conţine mult praf de cărămidă pi­ ţii importante la lămurirea ritului de altar dc piatră închinat zeiţei Minerva
sată. Legătura mortarului cu cărămida inmorinîntarc, a tehnicii de construc­ Augusta, dedicanţii altarului fiind şase
58 şi respectiv 61 kg. o In Marca Neagră există circa este atît dc puternică, incit a fost po­ ţie la romani şi la precizarea întinde­ secretari administrativi ai guvernato­
IN CLIŞEU,; cei trei viţei In primele zile după fătare. 500.000 de delfini şi fiecare dintre sibilă transportarea sarcofagului la rii cimitirelor romane dc la Alba lulia. rului (exceptorcs), cunoscuţi pentru pri­
ei consumă în 24 de ore cel puţin muzeu fără n sc demonta. Mărimea ma dată în rDacia şi a doua oară ?
5 kg. peşte ? Ei consuma de 8 ori sarcofagului impresionează, (ltirigjuiea O altă descoperire importantă s-a Imperiul roman, şi în sfirşit, fragmem
mai mulţi peşti dccit toate statele 1,80 m„ înălţimea 1,25 m.) iar forma făcut în cursul lunii februarie a aces­ tete unei diplome militare dc bronz încă
care se mărginesc cu Marea Nea­ iui piramidală csic necunoscută piuă tui an, cu ocazia începerii lucrărilor ncdcscifrată.
gră. acum în Dacia. de construcţie a şcolii profesionale me­
talurgice din Alba lulia, str. Dobrogea- Luînd în considerare că nu departe
« La rîndunici este foarte dezvol­ Sarcofagul mic era lipit la capătul nu Glicrea, nr. 13. Săpăturile execu­ dc locul descoperirii se aflau vechi’e
tat instinctul Intr-ajutorării ? Rube­ celui mare, fiind prins dc tencuiala tate pentru fundaţiile clădirii şcolii au băi romane şi chiar alături, la circa
deniile nu-şi părăsesc nici o dată acestuia. Are dimensiuni mai mici scos ta iveală zidurile unei mari clă­ 80 m., s-a mai descoperit o clădire de
confraţii răniţi. (68x54 cm.) şi este in întregime cio­ diri romane. Mărimea exactă a clădirii niari dimensiuni, se poate preciza ca
plit dintr-o piatră calearoasă. Forma nu s-a putut preciza, deşi pe u.icle por­ aici a fost centrul administrativ al ve­
® Primele poduri metalice au fost acestuia este cea obişnuită, paralelipi­ ţiuni zidurile au fost urmărite pînă la chiului oraş Apuluni (Alba lulia).
construite în regiunile muntoase ale pedică, avind insă trei părţi: un posta­ 40 m. lungime. S-a precizat mai bine
Gliinei ? Gel mai vechi de acest tel ment, corpul sarcofagului şi capacul. un colţ al clădirii, unde s-au dezvelit In concluzie, rezultă că această mare
poate ii considerat podul suspendat In momentul descoperirii, sarcofagele cîfcva camere. Pe peretele unei camere clădire, a cărei urme s-au putut cerce­
peste prăpastia adîncă a fluviului erau intacte, inventarul lor fiind de­ s-n găsit 6 frescă care s-a păstrat pe ta, a fost o clădire publică datînd de
Tatu. Podul a fost construit în 1706 pus Ia muzeul regional. După inventar o lungime de 2,50 m. şi înălţime dc 1 la sfîrşitul secolului al doilea şi înce­
şi este folosit şi în prezent. s-n putut constata că sarcofagul mare metru. Tencuiala se compune din trei putul celui de-al treilea. Această datare
este mai mult un acoperămînt peste o straiuri suprapuse: unul roşu, altul gri o confirmă şi o monedă găsită aici de
® Un tăietor de lemne canadian, urnă de incincraţic (vas de păinint şi al treilea, stratul cu fresca propriu- pe timpul împăratului Antonius Pius.
pe nume Albcrt Bergeron, a donat conţinînd cenuşa mortului), iar în cele zisă. Pictura are nuanţa luciului dc
în curs dc 30 de ani, 106 litri sîn- patru colţuri se afla cîte un ulcioraş marmură, dispusă în registre succesi­ Descoperirile prezentate aduc însem­
gc ? El este unul din cei mai „ge­ de pămînt. ve. Se pot vedea bine culorile: roşu, nate contribuţii la cunoaşterea diferite­
neroşi“ donatori din lume. După verde, galben, albăstrui iar pe unul din lor aspecte ale societăţii şi culturii dm
cum se ştie, organismul omului con­ Urna era acoperită cu un capac de registre s-a găsit un nume: Aurclius, Dacia; de asemenea, ele îmbogăţesc
ţine 5 litri de sînge; prin urmare, plumb din care pornea o ţeavă, tot de probabil semnătura pictorului decora­ colecţiile şi expoziţiile Muzeului regio­
Bergeron a donat alita sînge, cît plumb, ce străbatea capacul sarcofa­ tor. Intr-o altă cameră a fost dezvelită nal din Alba lulia, unde pot fi văzute
au 21 de oameni. şi cercetate.
gului, terminîndu-se la suprafaţă cu o 6 instalaţie de hipqcaust (instalaţie ter-
ANGKEr, GHEORGHE

corespondent