Page 31 - 1962-06
P. 31
Nr. 2319 0m?MVE rS ü ü lrAUSMULm pag. 3
usoBOBfe«wr?t3zycţtcm:<?îs KWa»jgmBHaB3aBg^ ,t^ >'¦
finind cont de merite Fier vechi oţeiarilor Agriculturii — terenuri
? v— hunedoreni AAA(\A cit mai productive !
„Mă angajez să-mi îndepli muniştilor date atunci clnd a Tăindu-şi cale printre m unţi şi dealuri, Jiul îşi rostogo Colectivul de muncitori In regiunea noastră există su mai multă intensitate lucrările
nesc sarcinile trasate de partid, fost primit In rîndul candida leşte undele vijelios, fără odihnă, spre Dunăre. de la revizia de vagoane ficiente rezerve pentru sporirea de evidenţă funciară prin care
să lupt pentru întărirea econo ţilor de partid, precum şi aju Simeria-trlaj a expediat în suprafeţelor arabile. Terminarea se va identifica precis care sînt
mico-organizatorică a colectivei11 torul lor, i-au fost o bună că IN FOTOGRAFIE : Diminea ţă pe Jiu. luna mai 18.000 kg. fier colectivizării agriculturii creează resursele de creştere a suprafe
lăuză. A început să studieze vechi oţelăriilor hunedore- cele mai bune condiţii ca în scurt ţelor arabile, se vor stabili mă
Aceste cuvinte simple, porni documentele de partid. Citea cu ne. La această frumoasă timp să se poată reda în pro surile cele mai eficiente care
te din inimă, au trezit emoţii în nesaţ cărţile politice şi ideo acţiune s-au evidenţiat in ducţie suprafeţe mari de teren să ducă la punerea in cultură a
rîndul acelora care la sfirşitul logice. Activa cu regularitate la mod deosebit tovarăşii Tu- astfel incit pînă la sfîrşitul aces terenurilor neproductive şi slab
lunii septembrie 1960 s-au adu invăţămintul de partid unde fu dor Alexandru, Szelceli Va- tui an suprafaţa arabilă a re productive, se vor indica măsu
nat la sediul gospodăriei co sese încadrat la cererea sa. Ca sile. Călin Marin şi mulţi giunii noastre să ajungă la rile necesare pentru prevenirea
lective din Obreja şi au hotărît agitator, a desfăşurat şi desfă alţii. 200.500 ha. teren. Pentru rea şi combaterea eroziunii solului.
ca utemîstul Ion Bobiţan să şoară o susţinută muncă poli lizarea acestei cifre, in acest an
fie primit în rîndul candidaţilor tică în rîndul colectiviştilor. ZUBA DUMITRU se va pune un accent deosebit Sporirea producţiei agricole
Cînd la marele sfat al ţării s-a pe folosirea cit mai raţională a cere pe lingă măsurile de preve
de partid. anunţat vestea îmbucurătoare a lăcătuş de revizie terenului, prin defrişarea şi cu nire şi combatere a eroziunii
colectivizării întregii ţări, Ion răţirea tufişurilor şi mărăcini- şi o acţiune organizată privind
Merită. Acesta a fost cuvlntul Bobiţan împreună cu. toţi to Simcria-Călători şurilor existente in zona de şes, îngrăşarea diferenţiată a solu
tuturor. Ion Bobiţan a fost prin varăşii lui de muncă au orga prin desfiinţarea drumurilor de lui în funcţie de fertilitatea na
tre primii din sat care, la în nizat o audiţie colectivă la ra •k exploatare inutile din cadrul turală a lui, de necesarul canti
demnul partidului. împreună cu dio chiar la el acasă, iar a doua perimetrelor. prin defrişarea po tativ şi calitativ de elemente
părinţii săi s-a înscris în gos zi au citit împreună la locul Tinerii din sectorul de milor răzleţi, a livezilor bătrine fertilizante necesare plantelor
de muncă materialele publicate industrializare a lemnului din zona de şes. cit şi a viilor de cultură. Pentru stabilirea
podăria colectivă... de la I. F. Sebeş, au pre hibride slab productive, desţele acestui necesar trebuie să se
in presă. dat la I.C.M., pentru a fi nirea păşunilor neproductive, a realizeze cit mai repede cartarea
Cunoscîndu-l harnic şi price pădurilor şi perdelelor de pro solului.
put, conducerea gospodăriei i-n Bobiţan al nostru este un om trimis oţelăriilor, aproape tecţie de-a lungul căilor de co
satisfăcut dorinţa de a lucra în cu multe merite — spunea co municaţii care se pot transfor Datorită faptului că in regiu
sectorul zootehnic. Aici Ion Bo munistul Ion Salcău. Exemplul 5.000 kg. metale vechi. Ilie ma în teren arabil. nea noastră terenul situat în
biţan a dovedit multă dragoste lui constituie îndemn şi pentru pantă a fost folosit neraţional,
faţă de muncă. In scurt timp, ceilalţi, colectivişti. In muncă şi Orăean, Eduard Şuşter, Pe In scopul ducerii la Îndepli el s-a erodat şi degradat trep
şi-a căpătat încrederea tovară în acţiunile obşteşti el este mereu nire a măreţelor sarcini ce stau tat. Acest fenomen s-a produs
şilor săi. Rezultatele obţinute tru Muntean sînt ciţiva in faţa agriculturii, de a reali pe o suprafaţă de 151.600 ha.
de el au fost de la o zi la al fruntaş. za an de an o producţie vege
dintre tinerii care s-au tală cit mai mare, trebuie ca pe Pentru refacerea fertilităţii aces
ta tot mai bune. lingă noile suprafeţe ce se vor
...Au început cursurile agro evidenţiat în această ac tor terenuri trebuie să se apli
reda în producţie, terenul să
ţiune. ce lucrări agricole şi îngrăşă
fie cit mai chibzuit folosit. In
zootehnice. Ion n-a lipsit nici Nu de mult, la sediul colecti minte corespunzătoare. De ase
odată de la şcoală. Cunoştinţele vei s-a. ţinut o adunare gene ginerii agronomi din gospodă
predate aici au început să prin rală a organizaţiei de bază. In menea, se va continua identifi
riile agricole colective să folo
La bibliotecă — activitate bine organizată»dă viaţă la locul de muncă. Va cadrul adunării, a fost discuta carea terenurilor potrivite pen
cile încredinţate lui. au fost hră tă şi activitatea lui Ion Bobi sească toate cunoştinţele lor şi,
nite şi întreţinute in condiţii ţan. Toţi comuniştii l-au apre rezultate frumoase tru plantarea masivă a pomilor.
bune. Acest lucru a făcut ca ciat. Pentru munca desfăşurată, bazindu-se pe experienţa unită
Prin aplicarea consecventă a
producţia de lapte să. crească pentru rezultatele obţinute pe Ziarul nostru nr. 2293 din 10 mai Sfatului popular raional Ilîa a trimis studiu! de specialitate şi care va trebui ţilor agricole socialiste, să am
tuturor acestor măsuri vom reu
simţitor. Pentru meritele lui. linia îndeplinirii sarcinilor tra a.c. a publicat articolul intitulat „Un un inspector metodist la faţa locului să fie periodic reluată a fost consfătui plaseze categoriile de folosinţă
organizaţia de bază, comuniştii sate de partid, adunarea gene plan de muncă nechibzuit“, în care era pentru a îndruma activitatea bibliote rea organizată cu membrii G.A.C. pc şi să redăm agriculturii supra
rală a organizaţiei de bază a criticată bibliotecara Olivia Şindea din cii comunale. De asemenea, Comitetul tema „Ce cărţi am dori să citim“. Pc de lungă durată ca plantaţii de
l-au apreciat.,. comuna Roşeam pentru modul super comunal de partid, comitetul executiv lingă cărţi dc literatură, de ştiinţă feţe arabile cit mai mari, cu o
pomi, viţă de vie şi construcţii
•ir fertilitate sporită, capabile să
gospodăreşti pe cele mai indica
Primit in rîndul candidaţilor hotărît să reducă stagiul de ficial dc alcătuire a planului de mun al sfatului popular comunal, au spriji popularizată ctc. de un mare interes ducă la sporirea producţiilor
s-au bucurat cărţile agrozootehnice. Co te terenuri fără a se face cea agricole.
de partid Ion Bobiţan a mun candidat al tovarăşului ion Bo că trimestrial, pentru faptul că nu a nit bibliotecara atît în alcătuirea unui lectivişti’ca Ion Muntean, Mircca Pe
cit cu şi mai multă tragere de biţan cu patru luni, primin- acordat atenţia cuvenită organizării la tru, Gheorghe Lăslău şi mulţi alţii au mai mică risipă de teren arabil. ing. d . v u m
du-l in rlndurile membrilor de bibliotecă a unor acţiuni cu cartea în Pe urmele materialelor cerut să se organizeze mai multe ac
inimă. încrederea ce i-a acor partid. sprijinul-muncii desfăşurate de colec publicate ţiuni în jurul cărţilor „Sfaluri pentru In acest an se va continua cu şeful secţiei fond funciar şi
dat-o organizaţia de partid tre tivişti. După apariţia articolului amin cultura legumelor“, „Cultura roşiilor
buia dovedită prin fapte. Ion V IR G IL S. CISTEIANU organizarea teritoriului din cadiul
Bobiţan işi îndeplinea cu cin
timpurii“, „îngrijirea culturilor de Consiliului agricol regional.
ste fiecare sarcină. Sfaturile co- corespondent tit, secţia de învăţămînt şi cultură a plan de muncă trimestrial corespunză cîmp“ şi altele, a căror conţinut con
tor, cit şi la traducerea lui în fapte. tribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor lor :5S3=
Sînt posibilităţi pentru îndeplinirea Acum, planul de muncă al bibliotecii co profesionale.
munale prevede acţiuni interesante ca
expuneri cu caracter ştiinţific şi pe Demn dc remarcat este faptul că bi
teme agrozootehnice, consfătuiri cu ci bliotecara Şindea Olivia nu se mai li
ritmică a pianului titorii, lecturi în grup, seri de între mitează doar la împrumutarea cărţilor In jurul viiioavei
bări şi răspunsuri, recenzii, seri lite în cadrul bibliotecii, ci vizitează cu
Constructorii şantierului T. 6. M. M. nul doar în luna mai. Sarcinile anuale poziţii peste capul şefului de şantier. rare etc. Dintre acestea multe au avut regularitate acasă colectiviştii, diiuzîn- profesiuni )
Brad au sarcini deosebit de importante. au fost îndeplinite doar în proporţie de Dc exemplu, şeful organizării muncii deja loc la sediul bibliotecii, la cămi du-le cărţi. Ion Şindea, Miliar Gabn şi
Ei trebuie să. dea in folosinţă oameni 40 la sută. Cauzele sînt mai multe. Iată dc Ia grupul de şantiere Brad, Dumi nul cultural sau pe cîmp, acolo unde alţii din comună au primit pînă în pre Pe coridoarele Scolii dc S ani rea rar. 7 o(i au ascultat-o cu aten- \
lor muncii din localitate în acest au cîfeva dintre ele. In primul rinei şan tru Pană, rupt dc realitate, dă anu lucrează colectiviştii. zent multe cărţi printre care „Cultura din Apoidul de Jos. ca fi in cla tic. ţ
un număr de 508 apartamente, precum tierul a dus şi duce lipsă de cărămida. mite dispoziţii care duc la perturbaţii porumbului", „Lucrări pentru îngrijirea să viitorii absolvenţi discută tot mai
şi alte obiective. Ţinînd cont dc for Din acest motiv lucrările la un impor în procesul de producţie. In timp ce Conţinutul majorităţii manifestărilor viitor“, „Sporirea producţiei dc ouă şi des în jurul viitoarei profesiuni. „Nici nu fiifi — le scria Nicolac ^
ţele existente pe şantier, aceste obiec tant număr de blocuri au fost stag şeful dc şantier are nevoie de meca organizate de bibliotecă este axat pe carne“ etc. Gurînd bibliotecara, cu spri Popa — cit dc frumoasă c mese- l
tive pot fi duse la îndeplinire. De fapt nate. Gete mai mari deficienţe există în nici, care de altfel sînt în subordinea întărirea economico-organizatorică a jinul consiliului de conducere al — Eu doresc să mă fac tehnician. ria dc brigadier zootehnic. Si cît e
se poate spune că pînă în prezent con G.A.C. din. localitate. Aceste manifes G.A.G., intenţionează să organizeze o — Eu vreau să devin agronom, dc minunat este să contribui prin )
structorii de aici au înregistrat unele însemnări de pe şantierul sa, Dumitru Pană dă dispoziţii ca tări, prin tematica lor la zi, constituie scară dc întrebări şi răspunsuri pe tema — Eu mecanic. toată puterea de muncă Ia înflori
realizări frumoase. In prezent sînt pe T. C. M. M. Brad aceştia să nu execute nici o lucrare un preţios sprijin al colectiviştilor în „Repartizarea veniturilor în G.A.C.“. rea colectivei, a salului, a vieţii
iernring,fc..r.n număr de 144 apartamen fără aprobarea lui. La fel procedează munca pe care aceştia o desfăşoară în Frămînlări, visuri îndrăzneţe ex noastre. Abia aştept să mă reîntorc,
te, iar la alte blocuri lucrările sînt slaba organizare a şantierului. Unele şi arhitectul Paul Ionescu. El a dat prezent pe tarlalele gospodăriei colec Dacă celor amintite mai sus adău primate ca siguranţa cu sc vor în să folosesc canoflin(cle căpătate aici.
avansate. De pildă, la blocurile A 7, echipe lucrează la voia întâmplării; dispoziţii ca la montarea liniei de ma tive. Astfel, bibliotecara a ieşit la găm recenziile unor cărţi dc ştiinţă deplini, iată ce pofi auzi ascultînd să-mi arăt în acest fel recunoştinţa '
B 9, B 3 se execută zugrăvelile, iar şantierul e fărîmiţat în loturi mici. cara să-lucreze doar doi mecanici. Din cîmp, Ia pliviful griului şi la praşila popularizată ca „Despre vrăji, dofto- aceste discuţii. Din 'de răzbate, cu pentru partid fi guvern care ne-au
blocurile 6 20, 21 22 şi B 10 sînt gata Planul de producţie nu este defalcat acest motiv lucrarea a îniîrziat neper- sfeclei, si în pauze a citit brigăzii a deosebită intensitate, dorinţa fierbin deschis alîlea perspective"...
pentru finisaj. La alte blocuri se exe pe loturi, nu există nici responsabili mis iar blocurile B 13 şi 14 n-au putut I-a de cîmp pasaje adecvate din lucră roaic şi leacuri băbeşti“, „Adam şi Eva te a fiecăruia de a deveni util prin
cută tencuielite interioare şi exterioare tatea fiecăruia asupra lucrării finite, fi puse în lucru, trăgînd înapoi activi rile Consfătuirii pc ţară a ţăranilor co sînt strămoşii noştri ?‘f( precum şi ale
Toafe acestea demonstrează că pe şan deci a blocului. Brigăzile de construc tatea generală şi planul pe luna iunie. unor cărţi de literatură, expoziţia dc munca sa viitoare patriei socialiste. „...Agricultura noastră socialistă e '
iierul din Brad s-au depus unele efor tori pe diferite meserii nu conlucrează, lectivişti din lucrările sesiunii extraor cărţi organizată de curind la biblioic- în plină dezvoltare. Are nevoie de ţ
iuri pentru îndeplinirea sarcinilor de fiecare este preocupat doar de par Slab esie organizată, şi întrecerea dinare a Marii Adunări Naţionale şi că etc. putem afirma că biblioteca co Ca un răspuns la aceste frămînlări, cadre bine pregătite. Vă sfătuiesc cu \
plan. Totuşi pe şantierul din Brad mai tea care-i revine. Aşadar, nu este asi-: socialistă iar normarea dc multe ori a prezentat broşuri şi articole din pre munală din Roşcani a început să des in clasa a V ll-a a sosit o scrisoare. dragoste să urmaţi fcoli agricole, să /
există unele deficienţe. gurată succesiunea lucrărilor. De ase se face la voia înlîmplărţi. Toate aces să ce tratează despre întreţinerea cul făşoare o activitate bine organizată, bo Elevii s-au sirius ciorchine în jurul deveniţi maiştri pricepuţi ai recolte- c
menea, activitatea pe şantier nu se tea frînează activitatea şantierului. De turilor. Apoi, cu concursul tehnicianu gată, obţinînd rezultate frumoase. Gon- ci. Cel care scria absolvenţilor era lor bogate, ai belşugului...".
Gomparînd sarcinile de plan cu rea lui agronom din comună şi a cadrelor tînuînd pe viitor să organizeze şi alte colectivistul Nicolae Popa. Gospodă
lizările obţinute, se poate spune că ele aceea, ele trebuie să constituie obiec didactice (dintre care se evidenţiază acţiuni intersante, ca jurnale vorbite, ria colectivă, din localitate l-a trimis Scrisoarea i-a emoţional pe elevi.
n-au fost duse la îndeplinire din cauza învăţătorul Ion Băcanu) a organizat la seri de calcul, simpozioane pe teme la fcoala de brigadieri zootehnici din
tul unor discuţii serioase. Organizaţia sediu recenziile cărţilor „îngrijirea cul agricole ş. a. biblioteca va contribui Şimlcul Silvaniei. Dcfi departe, n-a Şi mulţi dintre ci şi-au exprimat c u ,
turilor dc cîmp“, „Cultura cartofului", cu eficienţă la mobilizarea colectivişti
dc bază P.M.R. trebuie să analizeze în „Creşterea şi îngrijirea porcilor pentru lor pentru întărirea puterii economice uitat de gospodăria colectivă, dc sa entuziasm dorinţa dc a deveni cadre •
carne“, care au fost urmărite cu viu a gospodăriei colective, le va fi de un
profunzime deficienţele şi să ia măsu şî mai preţios sprijin în lupta pe care de nădejde ale agriculturii. )
rile corespunzătoare. Frecuşurile exis interes dc către participanţi. aceştia o duc pentru obţinerea unor
producţii ridicate. lul natal, da tinerele vlăstare ale C. VASILE S
tente să fie înlăturate iar activitatea Una dintre acţiunile care au trezit şi colectiviştilor.
(după o corespondenţă a ţ
şantierului să se desfăşoare normat. Unul dintre elevi a citit scrisoa-
pionierei ALBU DOINA) '
unor deficienţe existente pe şantier. De desfăşoară normal şi din cauză că o V. ALBU mai mult interesul colectiviştilor pentru V. CHIŞ
la începutul anului şi pînă în prezent parte din tovarăşii care fac parte din
şantierul din Brad şi-a îndeplinit pla- conducerea grupului dau anumite dis-
Acţiuni gospodăreşti In Leningradul de ieri şi de astăzi
Colectivul de conducere al roase se vopsesc în verde. Par Avionul „TU-104“ care ne aduce le mai remarcabile din viata po late şi la marele baraj de la As- prilejul să avem o imagine a ceea rol tot mai important în radio-leh-
staţiei C.F.E. Simeria, sub în curile se amenajează cu ronduri de la Kiev coboară lin pe aero porului rus. Aici a avut loc răscoa suan“. ce înseamnă industria leningrădcană nică, electronică, în automatizare.
drumarea comitetului de partid de flori, iar între liniile 2 şi 3 portul din Leningrad. De la o înăl la decembriştilor, a început revo care a devenit vestită nu numai în A m văzul cum se produc aparate
şi a comitetului de linie sin se va instala noua reţea elec ţim e-de cîteva mii de metri dis luţia din 1905 fi Marea Revoluţie Vizităm uriaşele hale ale uzinei. Uniunea Sovietică ci şi peste hota înzestrate cit semiconductori care
dical, a luat măsuri pentru în trică cu ciripi din beton pe care tingem impunătoarea panoramă a Socialistă din Octombrie. In casele Trecem prin secţii care au primit rele ei prin aparatajul electric pe realizează efecte termoelectrice mai
frumuseţarea staţiei. Exteriorul va fi montat sistemul de ilu oraşului de pa malurile Ncvei. Iată acestui oraş au trăit fi au creat de curind înaltul titlu de Secfii ale care îl construieşte, prin maşinile mari decît cele realizate de cele
staţiei şi celelalte clădiri clin minare fluorescentă. turnul de televiziune ' care măsoară Puşkin fi Gogol, Dosloievski fi muncii comuniste, stăm de vorbă cu perfecţionate, prin [rozele cu tele mai puternice izvoare de energie.
incinta staţiei se spoiesc în gal 144 de metri şi săgeata aurită a Sallîkov-Şcedrin, Gorki fi Maia- fruntaşi ai uzinei ca Romaşov, Sko- comandă şi în sfîrşil prin spărgă
ben, iar părţile lemnoase şi fe Z. DUMITRU Amiralităţii care domină priveliştea kovshi. marii compozitori ruşi Ccai- belev, Gorbunnv. ei înşişi conducă torul de gheaţă atomic „Lemn". La Leningrad am luat cunoştin
oraşului. kovski, Glinka, şi Rimski-Korsakov, tori de brigăzi care muncesc, înva ţă şi de clocolitoarca viată cultu
lăcătuş de revizie pictorii Repin şi Surikov, sculptorii ţă şi trăiesc în chip comunist. Mulţi Am vizitat într-o singură după- rală a oraşului, In fiecare seară, pe
Străbatem drumul de la aeroport, Şubin fi Klodt. 'dintre aceştia contribuie prin dife- amiază două locuri cai aclepstice din scenele celor ÎS teatre de operă,
pe bulevardul Moscovei (cel mai Leningrad, la prima vedere cu to dramă, comedie, cortina se ridică
lung fi mai larg bidevard al ora- In timpul şederii la Leningrad NOTE DE DRUM tul diferite: Ermitajul şi Institutul pentru a prezenta zecilor dc mii de #
şului, 10 lim. lungime fi 60 me am avut prilejul să vizităm car DIN Li. R. S. S. A. Ioffe. Primul, tezaur al artei spectatori, imagini din viata con
tri lărgime) fi. intrăm pe prospec tierul Viborg, una din citadelele ruse şi universale, cel de-al doilea, temporană a Tării Sovietice, piese P
tul Nevski, artera principală a Le proletariatului rus. Aici venea Le rite raţionalizări la progresul teh citadelă a ştiinţei sovietice. Cele P
ningradului. E duminică după- nin să se sfătuiască cu muncitorii nic al uzinei, fac schimburi rodni 322 de săli ale Ermitajului adă din repertoriul clasic universal, pre P
amiaza fi străzile freamătă dc mul Pctrogradulni, aici a trasat el, in ce de experienţă cu brigăzi din al postesc tablouri vestite în lumea în cum şi piese moderne din care nu P
ţime. Leningrudcnii sărbătoresc pe preajma Revoluţiei din Octombrie, te uzine, participă in mod activ la treagă. Opere de artă ale antichi lipsesc cele ale autorilor romîni. Am P
cei mai tineri cetăţeni ai lor — drumul glorios pe care aveau să-l viaţa obştească. tăţii, colecţii numismatice dc mare admirat clădirea noului Teatru al
pionierii. La hotelul ..Europa" unde străbată bolşevicii. Uzina metalur valoare. In secţia artei occidentale tinerelului din Leningrad pc care «
este găzduit grupul de aclivifti ob- gică care poartă numele .,Congre „Dacă veţi vizita uzina noastră am văzut capodopere de Leonardo pionierii sovietici au primit-o în dar
ftcfli ai A.R.L.U.S. întâlnim lurifli sul al X X ll-lea al Partidului', af peste un an doi, aproape nu o da Vinci, Rafacl, opere ale lui Ti- în ziua celei de-a 40-a aniversări P
din S.U.A. fi Franţa, Finlanda fi lată in acest cartier, este inima in ve(i recunoaşte \ ne spun tovarăşii ţian, Veronese, Tihtorelo, Murillo, a organizaţiei lor. Această clădire
Italia, oameni veniţi din multe ţări dustriei leningrădene. Tovarăşul Iu care ne însoţesc prin uriaşele bale. Velasqucz, Rembrandt. Rcnoir, Gau- modernă, din otel şi sticlă vine p
pentru a cunoafte fi admira marele ri Ivanovici Sofiev, locţiitorul se Dealtfel, după cum vedeţi, majori guin, Matisse şi Picasso. Am admi să întregească în mod armonios mi
oraf. cretarului de partid, ne vorbeşte tatea secfiilor sînt în plină rea- rat în acelaşi timp şi minunata nunata arhitectură leningrădcană. â!
cu multă pasiune despre glorioasa menajare. Introducem linii automa realizare a maeştrilor artei ruse.
Si ială-ne pe străzile Leningradu istorie a uzinei. „Cînd primele fur te, modernizăm în întregime pro harta Uniunii Sovietice aflată in Dar nu poţi vorbi dc Leningrad *
lui. Păfim cu emoţie în Piaţa Pa tuni revoluţionare au începui să ducţia, aplicăm tehnica nouă la sula Cavalerilor Sfintidvi Gheorghe. fără să te referi la [ihlinilp de la
latului pe drumul străbătut de găr zguduie imperiul rus, la începutul proiectarea şi construirea turbine Această hartă expusă la Expoziţia Petrodvoret, construite dc Petru cel *
zile rofii în legendara noapte a lui secolului nostru, muncitorii uzinei lor cu abur şi a hidroturbinelor". internaţională de Ia Paris a fost Mare în golful Finic. in cinstea vic t
octombrie 1917, admirăm clădirile noastre au constituit nucleul revolu realizată din peste 45.000 de pietre toriei armatelor niseşii. Aceste mi
colorate, creaţie a unor arhitecţi ţionar din Vîborg. principala orga Uzina este în acelaşi timp şi o preţioase din Ural. Stelele din ru nuni ale arhitecturii ruse emoţio t
vestiţi, Rossi, Rastfeli, Vaiaruhin, nizaţie clandestină a Partidului mare şcoală. Muncitorii şi tehnicie bin aurit indică oraşele, iar numele nează pe fiecare vizitator.
piaţa Teatrelor fi a Dcccmbrifti- Muncitoresc. Social-Democral din nii frecventează zeci dc cercuri şi lor sînt înscrise cu pietre de sma P
lor. Multă vreme nu ne putem des Rusia". De la micul atelier care cursuri de ridicare a calificării, în rald. N-am vrea să încheiem aceste ţ
prinde din faţa minunatei statui a producea samovare şi tigăi, „Me- vaţă la şcoala tehnică, la şcoala sumare impresii fără a aminti des--
Călăreţului de Aramă. talieeski Zavod“ a devenii marea pentru construcţii dc maşini grele, Dar din sanctuarul artei să trecem pre primirea deosebit de călduroasă »>
uzină unde se lucrează puternice iar 300 de muncitori învaţă la în ce! al ştiinţei căci Leningradul pe care leningradcnii nu făcut-o 9
La Leningrad au început .,nop turbine cu abur fi hidraulice cu care şcoala serală a Institutului politeh poale fi numit pe drept cuvînt un membrilor grupului nostru. Seara t
ţile albe" si întunericul coboară sini înzestrate cele mai mari hi nic din Leningrad care fiinţează pe oraş al artei şi ştiinţei. La Insti prieteniei sovieto-romine de la Pa ţ»
doar pentru o oră-două. Pc străzi, drocentrale din lume. In prezent uzi Ungă uzină. Ne despărţim cu re tutul fizico-tehnic am văzut cum latul lucrătorilor din artă, seara in- r
pc poduri, in piele, grupuri dc stu na se pregăteşte să construiască gret dc prietenii noştri dc Iu „Mela- un grup de străluciţi cercetători so căinată marelui Caragiale. la Uni *
denţi. fi studente ciută vesel pen turbine uriaşe cu o putere de piua liceski Zavod" care ne roagă să vietici folosesc însuşirile pînă de versitatea din Leningrad ca şi alte t
tru că sînt tineri, pentru că Lenin la un milion de kilovaţi. ..Produ curind ncbănuîle ale semiconducto- f
gradul este fi el din nou linăr. Pă transmitem un salut frăţesc prieteni rilor. Unul din conducătorii insti inl'ilniri cu cetăţenii oraşului erou P
fim fi noi pc străzile oraşului şi sele întreprinderii noastre •— ne t
parcă fiecare stradă este o pagină lor lor din Republica Populară Ro tutului. Valgan Kasparovici Subaşev, ne-au arătat încă o dată sentimen
'Printre magazinele ’deschise in acest an la parterul noilor de istorie. Clădirile, spunea Gogol, spune tovarăşul Sofiev, ¦— sint ex p
blocuri din Deva se numără şi cel de încălţăminte. sînt cronici dc piatră. Intr-adevăr, mînă. Sintem fericiţi că am avut ne-a introdus cu multă amabili tele de caldă prietenie de care le-
străzile, pieţele, casele din Lenin I
IN FOTO : Un aspect din in terionil acestui magazin, modern grad evocă evenimente dintre ce- tate în lumea misterioasă a acelor ningrădenii fac întotdeauna dovadă *
fafă dc oaspeţii lor. i
utilat şi aprovizionat cu un bo gat şgrţtment de mărfuri. minuscule elemente care capătă un
I. MANEA P
Z. FLOREA P
P
P
portate în iO tari, printre care şi
în R. P. Romînă. Ele vor fi insta-
^ •v^ v
