Page 32 - 1962-06
P. 32
paf. 4 DRUMUL SOVm.rSMUlVl Nr. 2319
mi&H ag?.';VL^WM\XEBBaam n?zmX*lX?.C&BBOBKBBBKSBBBBBtttE9BSWBtNBOB*
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE STIRÎ ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Tratativele de dezarmare
de la Geneva
!ES»
GENEVA 8 (Agerpres). — aproape ultimativă,’ că nu se poate
' Comitetul celor 18 state pentru de realiza •nici un acord cu privire la
zarmare a reluat la S iunie discuta încetarea experienţelor cu arma nu
rea lucrărilor subcomitetului pentru cleară, dacă nu vor f i . acceptate pro
încetarea experienţelor nucleare. punerile S.U.A. cu privire la control.
Lucrările sesiunii Să în ceteze p rovocările polf|fef După cum se ştie, problema încetă Reprezentantul U.R.S.S., V. A. Zo-
rii experienţelor cu arma nucleară a rin. a subliniat că din tot discursul
fost discutată în şedinţa plenară a rostit de delegatul american rezultă
fii Generale a O .N .U . v est-b erlin eze fa ţă d e R.D. G erm a n ă Comitetului celor 18 state pentru de că S.U.A. vor să duca tratative, însă
zarmare la 9 mai, însă luna trecută nu vor un acord, deoarece nu se poate
NEW YORK 8 (Agerpres). — ce ar contribui la înlăturarea Hota M.Ä.L al y.R.S.S. adresată Ambasadei Angliei la Moscova tratativele în acest subcomitet nu au concepe un acord fără rezolvarea ccr.
După, cum s-a anunţat, la 7 neîncrederii reciproce“ a partici înregistrat nici un progres. De vină lor mai importante probleme princi
iunie cea de-a 16-a sesiune a panţilor Ia tratativele de Ia Ge MOSCOVA 8 (Agerpres). — loase din partea poliţiei vest- ză în notă, uneltirile revanşar este poziţia S.U.A. şi Angliei, care se piale care şi-au găsit răspunsul în
Adunării Generale a O.N.U. şi-a neva. TASS transmite : bcrlineze, precum şi a clemente zilor şi militariştilor eare s-au încăpaţîncază să nu accepte dc fapt memorandumul celor opt ţări neutre.
reiuat lucrările. Pe ordinea de lor îascizanie din Berlinul oecL înteţit în Berlinul occidental, ca bază pentru tratative propunerile
zi figurează problema acordării După cuvlntarea acestuia. La 7 iunie. Ministerul Aface dental faţă de Republica Demo „confirmă o dată mai mult cîfc ţarilor neutre. Această tendinţă dăună In toate problemele principale care
independenţei teritoriului Ruan- Adunarea Generală a decis ca rilor Externe al U.R.S.S. a adre crată Germană. în speciai, ia <le actuală este sarcina norma toare a puterilor occidentale s-a ma< constituie esenţa memorandumului, a
dţi-Urundi, aflat sub tutelă bel problema viitorului teritoriului sat Ambasadei Angliei la Mos 23 mai poliţiştii vest-bei'linezi nifestat clar şi în şedinţa plenară din spus el in continuare, observăm aceeaşi
giană. De asemenea, un număr Ruanda-Urundi să fie discutata cova o notă în care se spune lizării situaţiei din Berlinul oc S iunie a Comitetului celor 18 state tactică: tendinţa de a înlătura din
de ţări cer ca pe ordinea de zi in Comitetul de tutelă pe baza printre altele : de la frontiera sectorului en cidental şi a lichidării regimu pentru dezarmare. în cadrai căreia
să fie inclusă şi problema acor raportului prezentat dc Comi au luat cuvîntul reprezentanţii S.U.A., memorandum compromisul care. se
dării independenţei coloniei bri sia O.N.U. pentru Ruanda- „Guvernul sovietic aşteaptă glez de ocupaţie din Berlinul lui de ocupaţie din acest oraş“.
tanice Rhodesia de sud. ca guvernul Angliei să ia mă U.R.S.S.. Suediei, Romîniei, Italiei şi propune, şi dc a se introduce în locul
Urundi cave a examinat recent surile necesare care să împie occidental au deschis focul în Guvernul sovietic declară eă Iui vechile pretenţii unilaterale occi
Lucrările sesiunii au fost des situaţia existentă in acest te dice provocările periculoase faţă el nu se va situa pe o poziţie de Bulgariei.
chise de Mongi SIim. preşedin ritoriu. S-a hotărit ca lucrările de R.D. Germană săvîrşite de pe regiunea străzii Scharnhorst- dentale, care au făcut imposibil acor
tele Adunării Generale a O.N.U. Comitetului de tutelă să Încea teritoriul Berlinului occidental“. strasse asupra unui detaşa observator indiferent şi că, în Delegatul american nu a făcut nici
El a dat cuvin tul arhiepiscopu pă ia 8 iunie. dul. Puterile occidentale trebuie să
La 21». 24, 26 şi 27 mai au avut ment al poliţiei de frontieră a caz de nevoie, „se poate vedea o referire la memorandumul celor opt accepte direct şi în mod cinstit me
loc o serie de provocări pericu- silit să ia măsuri adecvate pen
R.D. Germane, au ucis pe subo ţări neutre. In acelaşi timp, ei a de morandumul, nu să-l răstălmăcească
tru a-şi îndeplini obligaţiile fată
fiţerul Goring şi au rănit grav clarat încă o dată. într-o forma după placul lor.
lui Makarios care întreprinde . -.m - un alt funcţionar al poliţiei de de Republica Democrată Ger Cuvîniarea luiG.
frontieră. mană aliată cu U.R.S.S. El nu
în prezent o vizită in Statele li sprijinii CMgrcsilti monilal poate tolera ca Berlinul occi
Unite. După cum se subliniază in dental să fie folosit şi pe vii
notă, „mi poate fi trecută cu tor de cercurile revanşarde şi
In cuvlntarea sa, preşedintele pentru dezarmare generala şl pace vederea declaraţia făţiş instiga militariste în scopuri ostile cau Luînd cuvîntul, reprezentantul R.P. rău că s-a ajuns Ja un impas. Acest
Ciprului a acordat o deosebită toare a primarului Brandt, po zei păcii şi să rămînă una din Romine, Georgc Macovescu, a spus : impas se datoreşte exclusiv poziţiei ri
atenţie necesităţii transpunerii Declaraţia lui Cyrus Eaton trivit căreia exploziile bombe sursele periculoase de încorda gide a puterilor occidentale care au
cit mai rapide în viaţă a decla lor la frontiera dintre R.D. Ger re în centrul Europei“. ¦Ştim.cu toţii că experienţele .cu, ar respins propunerile realiste, temeinic
raţiei cu privire la acordarea NEW YORK 8 (Agerpres). — mană şi Berlinul occidental con ma nucleară trebuie, să fie interzise studiate şi eînfărîfe cu răspundere de
TASS transmite: stituie un „avertisment“, pre Guvernul sovietic a declarat pentru totdeauna pcuiru că ele înrău către cele opt state neutre, prezentaic
independenţei ţărilor şi popoa blică să înţeleagă adevărul. cum şi că puterile occidentale că răspunderea pentru toate tăţesc climatul politic internaţional,' în Memorandumul din 16 aprilie.
relor coloniale. EI şi-a exprimat Congresul mondial pentru de trebuie să fie gata pe viitor „să eventualele urmări ale unor ast periclitează sănătatea generaţiilor -pre
satisfacţia în legătură cu faptul zarmare generală şi pace prezin Răspunzind la întrebarea ce dea jertfe mari şi, poate. îngro fel dc acţiuni, în cazul cînd ele zente şi viitoare şi ele sint factorul Acest lucru dovedeşte că S.U.A. şi
că cea de-a 16-a sesiune a Adu tă o însemnătate uriaşă, întru- crede despre experienţele ter zitoare“. ar continua, va reveni autorită cel mai puternic al cursei înarmărilor. Anglia nu sint dispuse sâ pună capăt
nării Generale a O.N.U. a adop cît va avea toc intr-un moment monucleare americane la mare ţilor de ocupaţie din Berlinul Popoarele lumii cer să se pună capăt experienţelor nucleare după cum rm
tat o serie de măsuri concreta critic pentru treburile interna altitudine, Eaton a declarat că în notă se arată că „asemenea occidental şi celor trei puteri de acestei curse periculoase. sînt dispuse nici să elimine arma nu
privind aplicarea acestei decla ţionale, a declarat coresponden din punct de vedere politic, acţiuni nu s-ar fi putut produce ocupaţie. cleară ucigătoare care ameninţă civi
raţii şi a dat asigurări că Re tului agenţiei TASS, Cyrus aceste experienţe sint nesăbuite de loc dacă organele de ocupa In timp ce, din însărcinarea O.N.U., lizaţia umană.
Eaton, cunoscut reprezentant al şi că nu contribuie la pace. .Re ţie engleze şi altele din Berlinul -k aici, la Geneva, se duc tratative în
publica Cipru va contribui prin vieţii publice şi laureat al Pre gret, a spus Eaton, că guvernul occidental n-ar da dovadă de vederea folosirii spaţiului cosmic ex Opinia publică mondială, care u r
toate mijloacele la lichidarea S.U.A1. a hotărit să le efectueze. îngăduinţă faţă de provocatori în aceeaşi zi, note cu conţi clusiv in scopuri paşnice,, guvernul măreşte cu cel mai marc interes aceste
colonialismului şi neocoîonia- nut similar au fost adresate de Statelor Unite a luat hotărîrea de a tratative, îşi exprimă din ce în ce mai
miului internaţional Lenin „Pen şi ar înţelege la ce poate duce Ministrul Afacerilor Externe al efectua experienţe cu arme nucleare şi puternic protestul faţă de atitudinea
lismului prin „metode nevio tru întărirea păcii intre popoa LONDRA 8 (Agerpres). — o astfel de activitate provoca U.R.S.S. guvernelor S.U.A. şi în Cosmos. Popoarele nu-vor uita-ni neconstructivă pe -care s-au situat de
lente“. re“. Eaton a subliniat că, după Un număr din ce în ce mai toare“. După cum se menţionea Franţei. ciodată că Statele Unite au iniţiat legaţiile occidentale, cărora le revin«'
părerea sa, congresul va exer mare de cunoscuţi reprezentanţi cursa înrmărilor nucleare *pe părfrint' întreaga răspundere pentru impasul
In continuare el s-a referit cita o influenţă importantă asu ai vieţii publice din Anglia, se IES în care au ajuns aceste tratative.
la problema dezarmării expri- pra opiniei publice internaţio pronunţă in sprijinul Congresu Ele nu vor uita că fot Statele Unite
m!ndu-şi regretul că partici nale In toate problemele impor lui mondial pentru dezarmare •ir
panţii la tratativele de la Ge tante care vor fi luate in dis generală şi pace, care va avea sint acelea care în prezent extind a-, La sfîrşitul şedinţei s-a hotărit ca
neva n-au realizat un progres cuţie în cadrul acestuia. Ioc in iulie a.c. Ia Moscova.
în acest domeniu şi nici măcar ceasta cursă în spaţiul cosmic. Din următoarele şedinţe plenare sâ aibă
n-au ajuns la un acord referitor EI a arătat că majoritatea con Alături de scriitorul Jack analiza obiectivă a tratativelor în sub
la încetarea experienţelor nu siderabilă a americanilor se pro Lîndsay, pastorul Jack Patterill. comitetul pentru interzicerea experien Ioc în seara zilei dc 8 iunie şi la 12,
cleare în atmosferă. Makarios a nunţă pentru dezarmare şi pace. de numeroşi membri ai parti ţelor nucleare constatăm cu părere de ÎS şi 14 iunie.
cerut să se lupte pentru înche insă asupra lor este concentrat dului laburist, cunoscutul com
ierea cit mai grabnică a unui focul unei intense propagande pozitor Benjamin Britten şi-a Ce urmăreşte D. Rusk Miting de protest la IVew York
acord cu privire la încetarea care ţinteşte să împiedice reali exprimat sprijinul faţă de con prin vizita în Europa occidentală împotriva legii MeCarran
experienţelor nucleare „ceea zarea acestor ţeluri. Examinarea gres. EI a adresat Comitetului
minuţioasă a problemelor la englez pentru pregătirea con WASHINGTON 8 (Agerpres). - fiind riienifă „să-i dea noi asigurări NEW YORK «8 (Agerpres). — primejdia pe care o reprezintă aceasta
Moscova va ajuta opinia pu- gresului de Ia Moscova o scri Departamentul de Stat a anunţat că lui Adenauer că Statele Unite sint ho lege cu ajutorul căreia anumite cercuri
soare în care exprimă urări de secretarul de stat Dean Rusk va face lărîte să-şi menţină prezenţa in Ber Peste 3.000 dc newyorkezi au luat din S.U.A. încearcă să împiedice po
între 19 şi 28 iunie o vizită în F.uropa linul occidental şi să continue politica parte în ziua dc 7 iunie la mitingul porul american să gîndească, să-şi ex-«
succes apropiatului forum al occidentală oprindu-sc Ia Paris, în dc nerecunoaşfere a R. D. Germano“ de protest care a avut loc în „Man prim? părerile şi să-şi apere dreptu
Berlinul occidental, la Bonn, Roma, (Associated Press). hattan Centre“ împotriva legii McG.v
@ PE SCURT partizanilor păcii.
MOSCOVA. — Ziarul „Pravda" înăbuşirii tuturor drepturilor şi liber in cinstea Iuî Londra şi Lisabona. La Roma, Rusk va discuta „chestiu rran. După cum se ştie, în baza acestei rile. - ....
sci ic că Uniunea Sovietică ocupă pri tăţilor democratice în Portugalia. La
„Unul din principalele scopuri ale nea critică“ a intrării Marii Britanii legi in Statele Unite sînt persecutate Gus Hal! a rostit o impresionantă eu-
mul loc în lume în ceea ce priveşte 7 iunie, poliţia Iui Salazar a atacat Patrice Lmmimba vizitei lui Rusk, scrie Steward Hen- in Piaţa comună, iar la Lisabona se in prezent toate organizaţiile progre vînfare în care a .subliniat printre al
rezervele de gaze naturale, in ultimii un marc grup de studenţi ai facul sley, corespondentul din Washington al cretarul de stat va căuta, după u:m şisie şi în primul rînd Partidului Co tele că legea MeCarran este rezultatul
şase ani producţia dc gaze a Uniunii tăţii dc medicină dc la Universita LEOPOLDVILLE 8 (Ager agenţiei U.P.I., este de a discuta di subliniază Associated Press, sa îmbu munist din S.U.A. La acest miting războiului rece.-
Sovietice a crescut dc la 10,3 miliarde tea din Lisabona în timpul unei de pres). — vergenţele survenite recent în politica' nătăţească relaţiile dintre S.U.A. şi convocat de Comitetul cetăţenilor care
dc metri cubi, la 60,8 miliarde dc monstraţii. şi tactica războiului rece a aliaţilor“. guvernul Salazar vădit nemulţumit de luptă pentru libertăţi constituţionale, La miting au luat de asemenea cu-
metri cubi, adică aproape dc şase ori. După cum relatează cores Este vorba în speciai de problema Ber faptul că Statele Unite nu au luat o au asistat ca oaspeţi şi Gus Hali şi vînlul reprezentanţi ai organizaţiei
CAPE CANAVERAL. - Agenţia pondentul din Leopoldville linului occidental, intrarea Marii Bri atitudine făţiş favorabilă Portugaliei în Benjamin Davies, fruntaşi ai'm işcării veteranilor brigăzii internaţionale „A*
MOSCOVA. — După cum transmi France Pressc anunţă că la 7 iunie al agenţiei Taniug, la St-an- tanii în Piaţa comună şi ceea ce a- problema Angclci şi a cclorlai'e co muncitoreşti americane care au fost brahsrn Lincoln“, ai comitetului ame
la poligonul dc Ia Cape Canaveral eyville, oraşul principal ai genţia Reuler numeşte „eforturile în lonii portugheze. primele victime ale legii MeCarran. rican pentru apărarea •persoanelor de
te agenţia de presă „Novosti“, în (Florida), a avut loc lansarea unei ra provinciei Orientale, precum dărătnice ale Franţei dc a deveni o pu origină străină, ai Gonsiliului naţio-’
Uniunea Sovietică există, în afară dc díete americane dc tip „Titan". La o ni în oraşul Bunia, la cererea tere atomică“. Benjamin Davies a vorbit despre nai pentru prietenia americano-sovie-»
conservatoare dc muzică, circa 2.000 jumătate dc oră după lansare forţele populaţiei au fost înălţate fică.
de şcoli muzicale pentru copii şi 170 aeriene ale S.U.A. au anunţat oficial monumente în cinstea eroului La Paris, considerat a fi cea mai Oemonsiraţsi antiguvernamentale în Venezuela
dc şcoli speciale dc muzică. că contactul cu racheta s-a pierdut, naţional congolez Patrice Lu- importantă etapă a călătoriei sale. Participanţii la miting au aprobat în
iar aceasta s-a prăbuşit din cauza mumba, ucis mişeleşte de co „Rusk va încerca să se convingă per BOGOTA 3 (Agerpres). -- Cabello. In cursul demonstraţii unanimitate mesajul adresat preşedin-'
NEW .YORK. •— Curtea dc apel unei defecţiuni survenite în funcţiona lonialişti in ianuarie 1961. sonal despre autenticitatea ştirilor po Agenţia Prensa Latina anunţă, lor, rnai multe persoane au fost teii». S.U.A. in care .se subliniază ne*-
a Statelor Unite a anulat sentinţa rea celei dc-a doua trepte. trivit cărora de Gaiille ar căuta să-J referindu-se la ştiri apărute în rănite. După cum menţionează cesitatea de a se înceta imediat per
prin caic Phillip Bart, cunoscut acti In prezent, poporul conge atragă pe cancelarul Adenavcr îi tr-o presa C o l u m b i a n s , că la Caracas, agenţia, amănunte în această secuţiile în baza legii Mcfinrran şi dc
vist al Partidului Comunist din S.U.A. BUENOS AIRES. - Cu prilejul lez desfăşoară o intensă cam „axă Paris-Bonn“ în vederea consti capitala Venezuelei, au avut loc problemă nu se cunosc, întm cît a se abroga această lege.
a f6ît condamnat la 6 luni închisoare panie pentru înălţarea unor tuirii unei „a treia forţe“ menită să puternice demonstraţii împotri in Venezuela există o severă cen
în februarie anul acesta, pentru că a unei conferinţe dc presă, conducătorii monumente in cinstea lui Lu zdruncine influenţa S.U.A. în Europa va guvernului Betancourt, după zură asupra materialelor de pre -® -
refuzat să „colaboreze1' cu marele ju Asociaţiei muncitorilor din Industria mumba in diferite regiuni ale occidentală“, spune Henslcy. recenta răscoală de Ia Puerto
riu, care pregătea un proces judiciar textilă a Argentinei au semnalat că republicii. Opinia publică să si radio. l ./ ; .
împotriva Partidului Comunist din in nodurile acestei asociaţii există congoleză cere să i se ridice Iniţial Rusk intenţiona să viziteze
S.U.A. în baza faimoasei legi McCar- 40.000 dc membri, care nu au de lu lui Lumumba un monument numai Londra, Parisul şi Bonnul. In IntUnirea celor trei
ran. cru. Ei au chemat Ia formarea unui grandios in faţa clădirii Par cluderea Berlinului occidental în pro
front comun al tuturor sectoarelor lamentului din Leopoldville. gramul vizitei este în general consi prinţi laoţieni
LISABONA. — Guvernul lui Sa- afectate dc măsurile conducătorilor derată de agenţiile occidentale ca
lazar este serios îngrijorat de mişca militari. ¦¦mzzrr. VALEA ULCIOARELOR S (Ager
rea studenţească de protest împotriva sată de condamnatul la moarte Jou- pres). —
haud favorizatului Salan. Este firesc C^snsfăfoirea yisor căpetenii ale O.A.S.
ca Jouhaud să vrea să-şi salveze ca La 8 iunie, cei trei prinţi laoţieni
(.Tonica evenimentelor pul, mai ales atunci cînd vede că şe PARIS 8 (Agerpres). — Despre această consfătuire ţi care duc tratative ar privire la for
ful său şi-l va păstra intact. Aşa se Un grup de căpetenii O.A.S. nută Ia mijlocul lunii mai. scrie marea unui guvern dc coaliţie s-au
Nu au drepful s-o facă! te experienţe în spaţiul cosmic o va Fireşte, acest ţel tiu va fi atins. Uniu explică, bineînţeles, rugămintea sa ca printre care Bidault, Soustelle, ziarul „Le Monde“, s-a aflat intilnit din nou în Valea Ulcioarelor.
riantă a planului sus-amintit ? nea Sovietică va avea grijă să facă Salan să ordone încetarea acţiunilor colonelul Argoud şi căpitanul dintr-o declaraţie dată publici
Trăim în vre'murile cuceririi Cos tot ceea ce este necesar pentru asigu teroriste. Dar Salan. după cum o ara tăţii de Bidault. Agenţia Vietnameza de Informaţii
Nu trebuie să fii specialist pentru rarea securităţii sale şi a celorlalte tă ultimele evenimente, nu s-a lăsat Sergent, s-au intrunit şi au con anunţă că tratativele vor ii reluate
mosului de călre otn. Entuziasmul cu a înţelege câteva lucruri elementare: state socialiste. înduioşat de argumentele lui Joii- Capii fascişti au numit „co la 11 iunie. La sfirsitul intîlnm i dc
care întreaga omenire a salutat primii detonarea unor bombe cu hidrogen la haud. Şi de ce-ar fi făcut-o ? El unul stituit un aşa-numit „comitet mandant suprem“ al forţelor vineri, Suvamta Fttmma a declarat
sputnici sovietici, urmaţi după cîtăva mare altitudine va tulbura echilibrul Neţinînd seama de protestul general, s-a convins că nu riscă nimic după O.A.S. în metropolă, pe colonelul ziariştilor ca unele probleme dc deta
vreme de sateliţii artificiali americani care există în această zonă intre di- guvernul american procedează la o ce sentinţa de condamnare la moarto executiv“. S-a hotărit „conti Argoud, iar adjunct al lui pe liu au necesitat această pauză care să
şi mai cu seamă primele zboruri cos feriic fenomene şi elemente — unele experienţă ale cărei urmări le poate a fost înlocuită în cazul său cu o sen permită celor trei părţi su mai re
mice ale lui Gagarin şi Titov secondaţi cunoscute, alíele încă necunoscute — controla cu atît mai puţin cu cit nici tinţă dc detenţiune pe viaţă şi mai cu nuarea luptei cu orice preţ. pînă căpitanul Sergent. flecteze.
de Glenn şi Cnrpenfer nu a trecui ceea ce poate avea repercusiuni dintre experienţa propriu-zisă nu ştie încă seamă de cînd a văzut că i se per
încă. Ce ne va aduce în viitorul apro- cele mai neplăcute asupra locuitorilor să o controleze prea bine. Dovada -- mite să-şi continue corespondenţa cu la victorie“
piat studierea spaţiului extraterestru ? planetei noastre. Am vorbit despre ele- eşecul primei încercări. In timp ce oa subalternii săi întru ale crimei. Oa
Ce domenii încă necunoscute vor de ineniele şi fenomenele necunoscute pen menii de ştiinţă sovietici şi ameri menii lui Salan strigă în gura maro iii
veni accesibile oamenilor de ştiinţă tru a sublinia că după aceste explo că vor aplica tactica „pămlntului pîr-
şi cum se va reflecta accM spor de zii integrarea lor inîre lucrurile cu cani discută posibilităţile de colabo
cunoaştere asupra vieţii noastre ? Sint noscute poate fi intirziată. Oamenii de rare în domeniul cuceririi spaţiului
întrebări al căror răspuns se mate ştiinţă vor cerceta un obiect modificat cosmic. S.U.A. procedează la acţinn«
rializează cite puţin zi de zi. cu fie in mod artificial de experimentatori ne care pot întirzia această cucerire. De
care nouă descoperire ce apropie ste săbuiţi, care îşi permit să strice un ce să ne mai mirăm de acest lucru ?
lele de noi. echilibru încă imperfect cunoscut. Vor Se ştie doar că la Geneva au loc tra
tativele de dezarmare şi că experienţele
Cum pot Statele Unite să trudească fi unele consecinţe proaste previzibile despre care vorbim sînt orice, afară jolit» şi încep prin a arunca in aer sau
brutal *— cel puţin pentru cîtva timp şi poate altele imprevizibile. De fapt, de un impuls sau un semn bun pen incendia şcoli de toate gradele, de Ia
— uşa abia deschisă spre Cosmos ? americanii nu sînt la primul lor aten tru succesul acestor traiative ! grădiniţa de copii pînă la universi
Neizbutite sau izbutite, experienţele nu tat împotriva spaţiului cosmic. Statele Se va lăsa Algeria tate. De la incendierea vestitei biblio
cleare la mari înălţimi sînt o primej Unite au început exploziile nucleare teci din Alexandria nu s-a mai auzit
die. mai ales o sfidare, şi totodată un la mare altitudine iitcă din 1958. Au pîrjoiifă ? de vreun caz de distrugere intenţio
pas înainte in cursa înarmărilor nu fost descrise aurorele polare artificiale, nată a unei biblioteci uriaşe, cum a
cleare care riscă să fie în acelaşi timp furtunile magnetice şi alte fenomene Fasciştii din O.A.S. au rupt armis fost cea a Universităţii din Alger. Nu
un pas înapoi în domeniul cunoaşterii. primejdioase proJhse de ac- te expe tiţiul pe care. dacă i! încheiaseră, au în Africa, dar nici măcar în Europa
Guvernul Uniunii Sovietice a averti rienţe cu bombe atomice de calibru făcut-o doar cu ci înşişi, pentru că cotropită de hiflerişti nu s-a auzit.
zai. oamenii dc ştiinţă din întreaga mai mic. Experienţe cu bombe a că nimeni nu luptă de fapt împotriva lor. Ce vor face autorităţile franceze ?
lume au protestat, dar aventura în ror putere se 'măsoară în megatons Algerienii, in primul rinei se abţin să Ce vor face algerienii ?
Cosmos a fost totuşi încercată şi va pot amplifica aceste perturbaţii şi ge răspundă provocărilor şi deci nu luptă, Nu este .cu putinţă ca 1 iulie, ziua
fi repetată in ciuda primului eşec. Ne nera altele noi. şi în al doilea rind nu au tratat ni referendumului, să găsească o Algerie
amintim de năzuinţa demenţială a ciodată cu aceşti criminali, astfel incit
S-a stabilit, bunăoară, că pentru vii
unor militarişti americani de a cuceri turii cosmonauţi se creează condiţii nu puteau ajunge la un armistiţiu răvăşită, pustiită de excesele bandiţi Un atentat cu incărcătură de plastic organizat de către O.A.S.-işti pe şantierul de lu
Luna (era pe vremea cînd mitul su mai grele, primejdii suplimentare. In Lupta forţelor de ordine franceze îm lor care de cînd au simţit că sînt crări publice de la liziera pădurii Fontainebleu, între comunele Arbonne şl NoJay-sous-Eoole.
periorităţii americane in domeniul res numele cărui ţel ? In numele unui ţel potriva O.A.S.-iştilor? Verdictul de la respectaţi oficial, nu mai respectă ni IN FOTO: încărcătura cu plastic a distrus motorul unui buldozer, a cauzat serioase avarii
pectiv nu se risipise încă) şi de a o şi mai detestabil riecît călea pe care Paris în procesul Iui Salan, şeful asa mic. unui compresor şi a scos din funcţiune o macara. Pagubeîe se cifrează la eîteva milioane de
folosi ca o platformă de pe care poate este căutat paralizarea capacităţii de sinilor. nu era de natură sâ o stimu franci vechi.
fi bombardat Păuiîntul. Nu sîtti aces- apărare a statelor iubitoare de pace. leze. A urmat faimoasa scrisoare adre FELICIA ANTIP |
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. telefon 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generate t». T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „ l Mai“ — Deva.
