Page 33 - 1962-06
P. 33
s!s- m? í : alé p
B ib lic;
h'ts g íc r.a íí
1 'oara-Deva "PRÓL'ÉTARI DtN T’O A T IT A R IIE, VNIŢI-VA!
Declaraţie
In ziua dc 7 iunie 1962 a avut loc Politic Consultativ au constatat că asu
la Moscova şedinţa .Comitetului Politic pra mersului tratativelor inilue.nţează in
« Din lumea ştiinţei şi Consultativ al statelor participante ia mod vădit, tendinţa puterilor occidentale
tehnicii (pag. 2-a) ; Tratatul de la Varşovia. La şedinţă au de a tărăgăna în mod artificial rea
• Eforturi sporite pen luat parte : lizarea unei înţelegeri. Aceasta se re
feră în primul rind la problema prin
din partea Republicii Populare Bul
tru realizarea angajamen garia — T. Jivkov,' prim-secretar al cipală : necesitatea evacuării din Ber
telor (pag. 3-a) ; G.C. al P.G. Bulgar şi A. lugov, pre linul occidental a trupelor de ocupaţie
« Cea de-a /d-a sesiune şedintele; Consiliului de Miniştri al ale celor trei puteri şi lichidarea re
a Consiliului de ^Ajutor R.P. Bulgaria ; gimului de ocupaţie din acest oraş.
Economic Reciproc (pag. Această siluaţie dovedeşte că puterile
din partea Republicii Socialiste Ce occidentale nu se arată dispuse să
hoslovace — A. Novotny, prim-secretar
Anuí XIV. Nr. 2320 Duminică 10 iunie 1962 4 pagini 20 bani 4-a). al G.C. al P.G. din Cehoslovacia, pre caute rezolvarea problemei normalizării
şedinţele R.S. Cehoslovace şi V. St- situaţiei în Berlinul occidental şi a li
roky, preşedintele guvernului R.S.' Ce chidării regimului de ocupaţie în acest
oraş pe o bază reciproc acceptabilă.
hoslovace ;
S*au alăturat iniţiativei Şedinţa plenară a Comitetului naţional pentru apărarea păcii din partea Republicii Democrate Ger Tratativele ulterioare trebuie să cla
mane — \V. Ulbricht, prim-secretar al rifice dacă puterile occidentale inten
Colectivul de muncă al între tăm 'in să că uneori se mai în- Vineri a avut loc şedinţa plenară a al poporului, acad. Geo Bogza, acad. dea, membru în Consiliul naţional al G.C. al P.S.U.G., preşedintele Consi ţionează şi în continuare să se eschi
Comitetului naţional pentru apărarea lloria Hulubei, Vasile Aluşat, vicepre femeilor, Gheorghe Ionescu, preşedin liului de Stai al R. D. Germane, \Y. veze de la rezolvarea de comun acord
prinderii de industrie locală din tîmplă ca lucrările să lase de păcii ales la recenta Adunare a re şedinte al G.G.S., acad. Nicolae Gh. tele Consiliului local al sindicatelor Stoph. preşedinte ad-interim al Con a problemei reglementării paşnice ger
prezentanţilor mişcării pentru pace din Lupu, acad. Ştefan Nîcolau; membri — Bucureşti, proî. univ. Jean Lîvescu. siliului de Miniştri al R.D. Germane; mane sau vor fi dispuse să pornească
Orăştie a obţinut în acest an dorit. Chiar la mobila dormitor prof. univ. Ştefan Peterfi, prof. Nico pe calea rezolvării reciproc accepta
ţara noastră. Marcel Breslaşu, scriitor, acad. Elie lae Petruliari, prof. Sanda Rangheţ din partea Republicii Populare p o bile a acestei probleme, a normalizării
rezultate frumoase. In fiecare executată, în ultimul timp cali Gu acest prilej a fost constituit Bi Garafoli, prof. univ. ion Creangă, prof. (secretar), acad. Raluca Ripan, Andrei lone — W. Gomttlka, prim-secretar al situaţiei in Berlinul occidental şi, în
univ. Dumitru Dumitrescu, prol. univ. Ştefan, membru al Biroului G.C. al G.C. a! P.M.U.P. şi .1. Gyrankiewici. consecinţă, a slăbirii încordării primej
lună aici s-au înregistrat im tatea este slabă. Din această roul Comitetului, din care fac p arte: Mihai Ghelmegeanu, Filip Geltz, vi U.T.M. preşedintele Consiliului de Miniştri al dioase din Europa şi a înlăturării pe
R.P. Polone; ricolului unei ciocniri armate între
portante depăşiri de plan, reali cauză picioarele trebuie refă preşedinte — acad. Alihail Ralea; cepreşedinte al Gentrocoop, Suzana Gî- (Agerpres). state.
din partea Republicii Populare Roniine
zări de beneficii şi economii la cute. Consider că deficienţele vicepreşedinţi — Corneliu Baba, artist — Gh. Gheorghiu-Dej, prim-secretar Dacă tratativele ulterioare ar arăta
al C.G. al P.M.R., preşedintele Con că linia de tărăgănare a acestora este
preţul de cost. De pildă, pînă în existente pot fi uşor remediate siliului de Stat al R.P. Roniine şi I. o politică premeditată a puterilor oc
Gh. Maurer, preşedintele Consiliului de cidentale şi dovedeşte lipsa de dorinţă
prezent, beneficiile realizate se şi că vom reuşi ca pe viitor să Miniştri al R.P. Romîhe ; din partea lor de a căuta o rezolvare
de comun acord a problemei reglemen
ridică la suma de 73.000 lei iar dăm produse numai de calita din partea Republicii Populare Un tării paşnice germane şi rezolvarea in
gare — J. Radar, prim-secretar al G.C. legătură cu aceasta a unei serii de
economiile la preţul de cost se tea l-a. al P.M.S.U., preşedintele guvernului probleme examinate în cadrul schim
revoluţionar muncitoresc ţărănesc un bului de păreri sovieto-americau, sta
cifrează la suma de 119.000 lei. Scaunele tapiţate pe care le gur; tele participante la Tratatul de la Var
şovia ar fi silite să tragă din aceas
Important de arătat este şi executăm — spunea tov. Efte- din partea Uniunii Republicilor So ta concluzii corespunzătoare.
vietice Socialiste N. S. Hruşciov, prim-
faptul că I.I.L. Orăştie a făcut mie Fica, care răspunde de a- '-SXTc*i t e i ' secretar al G.C. al P.G.U.S., preşe Participanţii la Comitetul Politic
dintele Consiliului de Miniştri al Consultativ declară in unanimitate că
paşi înainte şi pe linia realiză cest sortiment — sînt bune din Echipa cIc la sec U.R.S.S. lipsa de dorinţă a puterilor occidentale
ţia decimat raf, a de a contribui la lichidarea rămăşiţe
rii unor produse de bună cali punct de vedere calitativ. Au fabricii „V i d r ti' La şedinţa Comitetului Politic Con lor celui de-al doilea război mondial
din Orăştie, alcă sultativ a fost ascultată comunicarea nu va opri statele, care au luptat îm
tate. Pentru acest motiv, de la mai existat cazuri cind am dat tuită din tovară ministrului Afacerilor Externe al potriva Germaniei hitleriste şi care se
şele Maria Mastici. U.R.S.S.. A. A. Gromiko, cu privire la situează pe poziţia încheierii unui tra
începutul anului şi pînă în pre totuşi de lucru controlului in- Maria Drînduşa, tratativele duse între Guvernul Uniu tat de pace german, să semneze un
Lucia Argint, Ra- nii Sovietice şi Guvernul Statelor Uniie asemenea tratat cu Republica Demo
zent nu a primit ____________ tern. Şi la acest fila Vcsa, Metania ale Americă în problema reglemen crată Germană cu toate consecinţele
Pupa, Elena Dep- tării paşnice germane. care rezultă dc aici pentru Berlinul oc
nici o recla- sortiment mai cca şi Elena Mal cidental care va fi considerat oraş li
maţie privind „ N u m a i p r o d u s e există unele de- tei, şi-a depăşit Participanţii au avut un schimb de ber, demilitarizat.
planul dc produc păreri cu privire la tratativele sovîe-
calitatea produ d e c a lit a t e a l-a “ Iicienţe c a r e ţie pe luna mai cu to-ainericanc şi şi-au exprimat apro Statele participante la Tratatul de la
selor livrate. Da. _________________________ consideram ca 54 la sută, iar la barea deplină faţă de poziţia Uniunii Varşovia declară că ele se situează, ca
calitate cu 6,5 la Sovietice în aceste tratative care esle
torită tuturor a- ... prin efortul nos. sută. poziţia comună a statelor Tratatului de şi in (recul, pe poziţia rezolvării pe
la Varşovia.
cestor realizări întreprinderea tm colectiv vor fi înlăturate şi IM FOTO: O cale paşnică a problemelor care des
parte din membre S-a confirmat in unanimitate că re
de industrie locală din Orăştie vom da numai produse de calita le echipei. glementarea paşnică germană prin în part statele, pe calea tratativelor şi
cheierea unui tratat de pace, prin li
a ocupat locul 2 pe regiune’ in tea l-a. Pentru aceasta însă, mun nădăjduiesc că şi puterile occidentale
chidarea pe această bază a regimului
întrecerea dintre întreprinderile citorii noştri trebuie să mani
de acest gen organizată în pri feste mai multă preocupare în
mul trim estru al anului în curs. procesul de producţie, mecanicii
Bazaţi pe realizările obţinute, în să întreţină mai bine maşinile
crezători în forţele lor, munci iar întreprinderea „11 Iunie“
torii, tehnicienii şi inginerii din Orăştie să ne livreze nu
I.I.L. Orăştie s-au alăturat ini mai cherestea de calitate.
ţiativei colectivului fabricii
Şi ceilalţi muncitori care au
„Sebeşul“ din Sebeş, de a rea luat cuvintul, în consfătuirea de
liza numai produse de calitatea producţie pe secţie, printre care
l-a. Totul a pornit de la consfă tov. Gheorghe Stan, Florea Mic,
tuirile de producţie ţinute de Efemer Laszlo şi Nicolae Tudor
curînd pe secţii.
au scos la iveală unele deficien
...Secţia timplârie a I.I.L'. Oră ţe existente la tîmplărie şi au
ştie are o pondere însemnată venit cu propuneri de remedie
în activitatea întreprinderii. Iată rea lor. Atât muncitorii, eît şi şe isiaas;
de ce cu ocazia fiecărei con ful secţiei, tov. Petrii Şand.ru, ŞTIRILE Z I LE I — de ocupaţie in Berlinul occidenta! şi vor da dovadă de o poziţie toi alit dc
sfătuiri de producţie colectivul prin crearea oraşului liber, Berlinul oc lucidă faţă de rezolvarea acestor pro
de aici analizează cu simţ de şi-au manifestat hotărîrea de a L o c u in ţe p e n tr u s id e r u r g iş ti Cursuri IN EXCURSIE cidental, corespunde intereselor securi bleme. In cazul însă în care la aceas
îmbrăţişa iniţiativa textiliştilor tăţii din Europa, cit şi intereselor păcii tă politică iubitoare de pace se va
răspundere realizările şi mai în oraşul Hunedoara au fost date de curînd de Un grup de 35 dc oameni ai generale. răspunde prin acţiuni îndreptate împo
din Sebeş, de a realiza produse iu folosinţă un nou lot de locuinţe în cvar calificare muncii\din Orăştie au' plecat astăzi triva intereselor securităţii lor, împo
ales deficienţele manifestate în talul din faţa gării. în blocurile TI şi T2, cu cu autocarul O.N.T. intr-o excursie Toţi participanţii s-au pronunţat triva drepturilor suverane ale Repu
luna precedentă. Totodată ei vin numai de calitatea I-a. un total de 136 apartamente, s-au mutat noi P rin g rija de 3 zile pe Valea Oltului şi Valea pentru necesitatea continuării tratati blicii Democrate Germane, împo
cu o serie de propuneri preţioa Cu ocazia consfătuirilor de familii de siderurgişti şi constructori. Ţ.R.C.H. au fost Prahovei. velor dintre Guvernul'U.R.S.S. şi Gu triva intereselor păcii, ele sînt hotărîte
deschise de curma: vernul S.U.A. in vederea clarificării in să-şi salvgardeze in modul cuvenit
se care. puse în aplicare, con producţie, colectivele secţiei me Peste cîteva zile alte 32 apartamente, care cursuri de califica Programul excursiei cuprinde vi continuare a posibilităţilor de a găsi securitatea şi să apere pacea cu toate
tribuie la realizarea sarcinilor canică şi fabrica de cărămidă în prezent se recepţionează; îşi vor primi noii re la locul (le zitarea localităţilor Rţmnicu Vîîcga, o soluţie coordonată a acestei probleme. mijloacele de care dispun.
Ide plan. Aşa s-a intîmplat şi in din Pricaz au îmbrăţişat iniţia locatari. muncă pe şantiere Câmpulung Muscel, Bran, Braşov
consfătuirea de producţie ţinută şi Sinaia. Totodată participanţii Ia Comitetul
zilele trecute la secţia tîmplă- tiva colectivului fabricii „Sebe Mecanizări în sectorul forestier
rie cu care ocazie majoritatea şul“ din Sebeş considerind-o Spectacol
vorbitorilor şi-au manifestat do ca fiind deosebit de valoroasă. An dc an, întreprinde sen şi două tractoare le din Deva, Că Mineri Ia odihnă şi tratament
rinţa de a îmbrăţişa iniţiativa rile forestiere din regiu „Agrip“ necesare meca lău, Cugir şi Pe Brigada" artistică dc: agitaţie a
îm brăţişarea unei asemenea nea noastră sînt dotate nizării lucrărilor scos- troşani. La 1aceste Sfatului popular al oraşului Deva In cursul acestui an, prin Basna, minerul Ioan Lăscuţoi la
celor din Sebeş. cu noi maşini în scopul apropiat precum şi cinci cursuri participă a susţinut în sala dc festivităţi grija comitetului sindicatului de Govora, Valentin Arieşan, teh
—Este adevărat, spunea tov. iniţiative de către colectivul uşurării eforturilor fizice fcrcstraic mecanice „Druj- 240 muncitori care a Şcolii medii ..Dccebal“ un bogat nician, la Căciulata, Aron Her-
şi creşterea productivită ba“ pentru operaţiile de se vor califica in program artistic. Textul brigăzii, Ia E.M. Ghclar, au fost trimişi ban, artificier, Ioan Preda, m i
Iiie Popa, inginer şef al între I.I.L. Orăştie este un fapt lăuda ţii muncii. Numai în doborît-secţionat. ,meseriile de zidari, inspirat din viaţa oraşului, a re la odihnă şi tratament in dife ner, Gheorghe Lucaci, maistru,
bil. Rămîne numai ca acest h ar instalatori, dulghcri ţinut atenţia celor prezenţi. rite staţiuni balnco-climaterice Nicolae Alic, mecanic la maşina
prinderii, că în acest an colec nic colectiv să traducă în via acest an Ia I. F. Orăş- R. MOGOŞAN din ţară un număr de 91 tova
tivul secţiei tîmplărie a obţinut ţă angajamentul luat iar oame tic au intrat în funcţiu
unele rezultate frumoase pe li
nia îmbunătăţirii calităţii lucră nii muncii din regiunea noas
rilor executate. Trebuie să ară tră să primească produse de
larg consum mai multe şi mai
bune.
V. ALBII
în sprijinul o fe la n le r ne două funiculare „Wys- corespondent şi parchetari. L. R. răşi. Minerul Toma Furdui, de de extracţie şi alţii, la mare.
Muncitorii şi tehnicienii din In această acţiune s-au evi -sv * exemplu, a fost la Herculăne, NICOLAE MIHUŢA
secţia de centralizare şi teleco denţiat sectorul S.C.B condus sortatoarea Ana Lăscuţoi, la
mandă nr. 4 C.F.R. Sirneria, de Avram BăCilă, sectorul T.T.R. corespondent
răspunzind prin fapte la che condus de Gavrilă Săucan şi
marea oţelarilor hunedoreni de Praşila a doua la porumb 9 -nsăffn.d e$ntrolul eiim laţitl...
a le trimite cit mai mult fier brigada U.T.M. condusă dc Ion I
vechi, au colectat şi expediat Bartoş. In scopul realizării unor pro. trarea in oraşul Deva autoca nit: şi oameni care nu-şi înde şoferul Vasile Raţă. Nu era la ă
pînă in prezent cantitatea de ducţii sporite de cereale, mem. ii! Stau pe marginea unui tro~ mionul. a fost oprit. Organele plinesc in mod conştiincios
19.508 kg. fier şi 4.000 kg. fontă E. CltEŢU brii gospodăriei colective din fjî tuar, la intersecţia unor străzi ăe control ale circulaţiei au obligaţiile ce le nu ca conducă prima lui abatere. In ziua de :i
Sebeş acordă o deosebită aten jş din faţa gării din oraşul Hu- făcut verificarea stării maşinii: tori auto. Pc drumul ce duce 9n nM o~ si*eAm* * bu *r*ige~ 1m96o 1i i s-au r. .i{ dj . -i V
veche. corespondent ţie lucrărilor de întreţinere 3 •¦'j nedoara şi număr fiecare auto- totul s-a găsit in perfectă or
culturilor. Folosind judicios foi dine. şoferul — Traian Mi- de la Câlan la Hunedoara, in
Economiile ceferiştilor din Alba lulia ţele de muncă şi timpul priel camion, autobuz, autobascu- haeş a fost felicitat. Cu deo plină pantă şi curbă. am gă cat taloanele nr. 1 şi 2 pen- .,
nic de lucru, colectiviştii de aici i. lantă, motocicletă ele. care îmi sebită răspundere şi atenţie tru consum de băuturi alcoo- !'¦
au terminat praşila a l-a la car. ijî trec prin faţă. In cinci minu- s-a dovedit a-şi îndeplini da sit o autobasculantă care sta lice din care cauză a şi pro- ii
tofi şi floarea-soarelui. Totoda '(i;i te, prin acest punct, au trecut toria şi şoferul de pe autoca ţiona cu motorul funcţionlnd.
tă. ei au aplicat prima praşilă •ţ nici mai mult nici mai puţin mionul 27.045 HD., proprieta Şoferul insă ia-l de unde nu-i. vocat un accident; în ziua de ]U
pe 300 ha. cu porumb. In aceste !j; de 38 autocamioane şi auto tea gospodăriei colective din
Colectivul de muncitori din nut o economie de 10.500 lei zile s a început praşila a il-a comuna Vinerea. Pentru res L-am aşteptat. A apărut ăe la 23 noiembrie i s-a ridicat un •j
cadrul Atelierului L. regional la material. mecanică la cultura porumbii, basculante, 16 autobuze şi au pectarea întocmai a regulilor o vreme ieşind dintr-o casă de
'Alba lulia, a încheiat luna mai lui. S-au prăşit mai intîi cele 20 toturisme, 7 motociclete. de circulaţie şi pentru grija la murginea şoselei. Toiul la nou talon pentru viteză exce- !i:
cu depăşirea planului de pro La obţinerea acestor rezultate hectare de pe care se vor obţine ce o manifestă faţă de starea această maşină era în comple sivă; la 23 mai 1982 a fost }v
ducţie în procent de 5 la sută. au fost evidenţiaţi tovarăşii Pop 5.000 kg. porumb boabe la ha. Cu circa 15 ani in urmă s-a tehnică a autocamionului şi tă dezordine, şoferul nu avea
Liviu, lăcătuş, Olteanu Traian, Paralel cu aceste lucrări, se re. k mai întocmit o asemenea stâ acest şofer a primit felicitări, foaie de parcurs. In maşină se din nou sancţionat pentru de-
Concomitent, s-a realizat o coltează furajele şi se pregătesc, lp tistică. Pe atunci. în cinci m i din partea organelor de con găseau persoane străine. Fri- păşirea neregulamentară a unei j(i
economie de manoperă de 1.644 fierar, Coman Ioan, strungar, utilajele pentru campania de trol. na, claxonul erau defecte. Le
recoltare. ri nule. la. o intersecţie de străzi alte m aşini; şi de data aceas- ‘
lei, iar prin regenerarea a 21 Solomon Ioan, lăcătuş, Popa l! din Hunedoara au trecut doar In drumul nostru am thtil- gitimat, s-a aflat că conducă ta — la 6 iunie — o nouă în
bucăţi inimi de cale, s-a obţi 'A 3 autocamioane şi 11 căruţe. tor al acestei basculante ce. călcare a regulilor dc circula
Ioan, sudor si alţii. -,j Iată cîteva cifre, o imagi- purta nr. 51.387 HD., proprie
.(• ne care oglindeşte creşterea ţie pe drumurile publice. Pen- tţ
!>¦ parcului de autocamioane, au- tatea I.R.T.A. Hunedoara, este tru abaterile săvirşite i s-a ri- J(»
))) tobasculante, autobuze, autotu
dicat talonul nr. 4. Vasile Ra- ii»
risme, motociclete etc. din ora-
¦Ij şui Hunedoara. O asemenea ţă este un şofer tinăr. Din ci- _•'*
J: dezvoltare a parcului de auto-
te se constată, el nu ţine însă ijt
vehicule nu se întUneşte insă
la meseria ce şi-a ales-o. De j’ţ
ii! doar în Hunedoara, ci se poa-
’/) te observa în fiecare oraş al aceea, se şi îndepărtează de la :/i
•ij regiunii noastre. regulile ce trebuie în mod nea- .L'
...Să vedem acum cine sînt bătut să le respecte ca con- !)•
conducătorii acestor autovehi
cule, cum se comportă ei. cum ducător auto. împotriva unui tj!
ii' respectă regulile de circulaţie ?
asemenea om pare că nu sînt !(‘.
Fentru a afla acest lucru, am suficiente doar sancţiunile da- ;a
!)• insof.it pe drumurile regiunii te de către organele de control -|j
li! cîţiva tovarăşi ăe la serviciul ale circulaţiei. Ar trebui ca şi }j-
)|.ţ de control al circulaţiei din colectivul în care lucrează să-l w.
•M cadrul Direcţiei regionale a ajute, să ia atitudine faţă de W
Miliţiei Hunedoara. Am stră comportarea lui, să-l facă să ||i
bătut, împreună cu aceşti to
ii1. varăşi zeci de Kilometri întil- înţeleagă pe deplin obligaţiile •{{
r.ind in cale sute de autoca-
mioane, autoturisme, motoci- ce-i. revin. ,r
cíete etc. Mulţi dintre condu-
cătorii acestor autovehicule sînt Pe drumul dintre Sintuhalm ir.
*)! oameni minunaţi, de nădejde.
şi Sirneria a fost de asemenea 'w
1 Am, urmăriţi de exemplu, în oprit microautobuzul nr. 51.614 ti
deaproape mersul unui auto
HD.. proprietatea întreprinde
camion. Pe şoseaua care mer-
!(• geo. şoferul acestui autoca rii de gospodărire a oraşului V-
Petroşani care avea ca şofer pe
mion a păstrat tot timpul vi tj».
teza regulamentară, a făcut Teodor Oaidă. şoferul, grijuliu, li*
umpluse maşina cu călători iă
clandestini, oameni întilniţi în <t
drum. El şi-a dat cuvintul că
nu-i ciubucar, ci că i-ar fi
luat. aşa de „dragul“ lor, să (t
nu-i mai lase să aştepte auto- ii
buzni Aceeaşi părere şi-a spu-
s-o şi tov. Micşan ce face par- ii
le din conducerea întreprinde- ţ-
GH. CĂLUŢESCU ?f.
G.A.C. „Nt Bălcescu" din satul Pianul de Jos, raional Sebeş, dispune şi de 336 capete )\\ semnalizările necesare. La in- ' 1(Coniinuare In pag. 2-a)
boViri'e. IN FOTO : Vacile de lapte din ferma gospodăriei, in tabăra de vară.