Page 35 - 1962-06

Nr. 2320 DRUMUL SOC VALIS MULUÍ P S & 8|

asiíiraw nrngwj^sutgşKim-sasrmiai

v— . » .

Directivele C.C. nl P.M.R. cu privire la criteriile prin­ la toate întreprinderile şi exploatările miniere din re­ Cum sirst sprijinite echipele
cipale ale întrecerii socialiste au fost primite de către giune, precum şi de la U.R.U.M.P., „Viscoza“ Lvpeni,

minerii din regiunea Hunedoara cu multă însufleţire. Răs- T. C. Paroşcni, preparaţiile Pctrila şi Lupeni, mineri

punzînd chemării partidului, ei s-au angajat să dea fruntaşi,

patriei peste plan cantităţi apreciabile de cărbune fi La consfătuire au luat parte tovarăşii Vicliente Bălan,

minereuri de o calitate cit mai bună fi la un preţ de preşedintele Consiliului regional al sindicatelor, loan Succese de seamă au obţinut pelor fruntaşe. Iniţiativa acea­
cost cit mai redus. Dar. pentru traducerea în viaţă a an­ Paraschiv, activist al C.C.S., Dionisie M.uska, secretar al anul acesta şi minerii de la sta a avut la noi o eficacitate
gajamentelor ce şi le-au luat, este necesar ca întrecerea C.C. al Uniunii Sindicatelor din industria minieră, Victor Barza. Ei au depăşit planul de
socialistă între echipe, sectoare şi 'diverse colective 'de Ghioancă, secretar al comitetului orăşenesc de partid deosebită, Iată un exemplu. O
muncă să fie cit mai bine organizată şi urmărită, ex­ Petroşani, Wiliam Sudcr, director general al C.C.V.J. producţie şi au ridicat conţinu­ echipă de înaintare realiza pînă
perienţa fruntaşilor să devină un bun al tuturor. In tul de metal în minereu. De ase­ de curind o viteză de avansare
acest scop, biroul executiv al Consiliului regional al Cu această ocazie din partea biroului executiv al C.L.S. menea, s-au înregistrat şi im­ doar de 7-8 m.l. pe lună. Deci
Petroşani s-a prezentat un amplu referat privind acti­ portante economii de materiale. mult sub plan. S-a încredinţat
sindicatelor a organizat la Petroşani o consfătuire la vitatea comitetelor sindicalelor şi conducerilor tchnico- Comparativ cu anii trecuţi,
care au participat preşedinţii comitetelor sindicatelor şi administralive de la unităţile din Valea Jiului în •'direc­ realizările colectivului nostru conducerea acestei echipe mine­
şefii serviciilor de organizarea muncii de la exploa­ ţia organizării şi urmăririi întrecerii socialiste şi asi­ rului Munteanul Ilie, care dove­
tările miniere din Brad, Alba Iulia, Deva, Hunedoara, sînt mult mai frumoase. Desi­ dise multă pricepere, putere de
gurarea condiţiilor pentru obţinerea unor rezultate cil gur, aceste succese sînt roade
llia şi Petroşani, iar de la exploatările miniere şi uzi­ mai bune. muncă. Acum echipa respectivă
ale muncii însufleţite a mineri­ realizează înaintări în jurul a
lor, care, în frunte cu comuniş­ 30 m.l. pe lună, situîndu-se ast­
nele din Valea Jiului, responsabili ai comisiilor cu pro­ Pe marginea referatului au luat cuvînlul numeroşi par­

blemele de întrecere socialistei, ai comisiilor muncii cul- ticipanţi. tii, se întrec in abataje pentru a fel in rindul celor fruntaşe.
lucra din ce în ce mai bine. Dar
tural-educative de masa, directori de cluburi, şefi de In pagina 'de faţă redăm cîteva aspecte din lucrările realizările obţinute reflectă şi Rău este însă că la nivelul sec­
munca sindicală depusă pentru toarelor realizările nu se urm ă­
exploatări şi şefi 'de servicii de organizarea muncii de consfătuirii.: resc cu suficientă răspundere şi
ridicarea pe o treaptă superioa­
bP1V4« frumoase ră a Întrecerii socialiste, pentru deci popularizarea devine defi­
sprijinirea echipelor de mineri
deschideri şi drapel de sector, în realizarea angajamentelor. citară. Astfel, s-a întîmplat ca
Iată cum am reuşit noi să facem
exploatare şi uzină fruntaşă. Cu o echipă fruntaşă să fie trecută
în primul rînd ne-arn orientat prilejul analizei întrecerii pe tri­
spre ridicarea brigăzilor răma­ mestrul I, fanionul de brigadă în rindul celor rămase în urmă
se în urmă — condiţie esenţială
în vederea înfăptuirii Directi­ pentru realizarea şi depăşirea fruntaşă a fost cîştigat de briga­ acest lucru. şi invers. Din acest punct de ve­ Brigada de mineri condusă de com unistul Vasile Hriţcan,
velor celui de-al IlI-lea Congres planului în Valea Jiului. S-a ur­ da lui Ferenczi Balaş de la E. M. dere, la schimbul de experienţă de la m in a Uricani, a ex tra s în luna trecu tă 260 to n e cărbune
al P.M.R., conferinţele regiona­ mărit întărirea simţului de răs­ Comitetul sindicatului, îndru­ organizat la Petroşani am avut cocsificabil p este p la n şi a e c o n o m is it 96 leg. exp lo ziv şi 4
lă şi orăşenească de partid au mat de comitetul de partid, a de învăţat, de la minerii din Va­ m.c. m aterial lem nos.
pus în faţa colectivelor de mun­ organizat un colectiv de ingineri lea Jiului.
— dintre cadrele de conducere IN FOTOGRAFUL: Un schim b din brigadă intră în mină.
că din Valea Jiului sarcini spo­ ale exploatării — care participă ANASTASII! CIOCAN
rite pentru anul 1962. în acest pundere al maiştrilor, ingineri­ Lupeni, drapelul de sector frun­ la consfătuirile de producţie ale
an ele vor trenai să ajungă la lor si tehnicienilor în vederea taş de sectorul II Petrila, cel de secţiilor sindicale. Acolo, ingine­ preşedintele comitetului sindicatului

un randament mediu de 1,180 exploatare fruntaşă de E. M. rii din colectiv urmăresc ce an­ de la E. M. Barza

tone pe post, să reducă conţi­ Uricani, iar cel de uzină frun­ gajamente se iau, ce propuneri
nutul de cenuşă în cărbunele Din re fe ra tu l p re z e n ta t de taşă de şantierul de prefabri­ fac minerii. Unele probleme —
brut şi special spălat cu 0,2 to v arăşu l Sam oslă Momeu, cate din Petroşani.
fiind cadre competente — le re­

puncte, să sporească vitezele 'de Despre eficacitatea organiză­ zolvă pe loc. Altele însă sînt no­
avansare în abataje şi galerii. p reşed in teie consiliului local rii întrecerii socialiste, a felului tate şi apoi rezolvate în cel mai
De asemenea, s-au angajat să al sin d icate lo r — P e tro şa n i în care organizaţiile de sindi­ scurt timp posibil. In felul aces­
realizeze o economie peste plan cat din Valea Jiului s-au preo­ ta, echipelor de mineri li se asi­ N1COLAE BILDEA — membru în maiştri, tehnicieni şi ingineri au fost cărbune penalizare pentru cenuşă şi nici
repartizaţi pe lingă brigăzile rămase în un vagonet rebutat pentru şist vizibil".
la preţul de cost de 6 milioa­ cupat de ducerea la îndeplinire gură condiţii tehnice pentru a comitelui sindicatului de la E. Al. Vui urmă. Drept urmare, rezultatele s-au
caii. „O preocupate de seamă a eonii Îmbunătăţit simţitor. Conţinutul de ce­ VICTOR POPA — preşedintele co­
ne lei. îmbunătăţirii asistenţei tehnice a sarcinilor trasate de Confe­ da viaţă angajamentelor luate. teiului sindicatului dc la E. Al. Vulcan nuşă în cărbunele livrat a scăzut de mitetului sindicatului de la E. M. Uri­
Pentru traducerea în viaţă a în abataje. rinţa orăşenească de partid, cel De fapt, aşa se şi explică scă­ a constituit.o în anul acesta răspîn Ia 32 Ia sută, cît este admis, la 30,1 cani. ,.Comitetul sindicatului dc la
mai bine ne vorbesc rezultatele: direa’ experienţei fruntaşilor în întrece la sută“. E. M. Uricani s-a preocupat in anul
acestor obiective, Consiliul local Tot pentru ridicarea brigăzi-, depăşirea planului de producţie derea numărului de echipe ră ­ rea socialistă. In acest scop au fost acesta îndeaproape de ridicarea nive­
al sindicatelor, sub' conducerea lor rămase în urmă, comitetele în 5 luni cu peste 51.000 tone mase sub plan faţă de anul tre­ organizate expuneri şi zile ale expc EMER1C NAGY — preşedintele lului dc cunoştinţe profesionale al oa­
comitetului orăşenesc de partid, sindicatelor au fost îndrumate cărbune cocsificabil şi energe­ cut, în medie cu 30 la sută. La comitetului sindical de secţie, secto­ menilor. In colaborare cu conducerea
a căutat să organizeze cit mai să organizeze schimburi de ex­ tic, depăşirea randamentului acest rezviltat am ajuns însă şi rienţei înaintate. Gu aceste ocazii cc rul II al E.M. Lonea. „Este ştiut că exploatării, el a reuşit să îndrume spre
judicios întrecerea socialistă, perienţă cu brigăzile fruntaşe, pe altă cale. Şi anume, organele mai buni muncitori, ingineri şi telini cunoaşterea temeinică da către fiecare cursurile de calificare 95 dc munci­
felul în care conducerile tehni- să extindă iniţiativa Valentinei mediu planificat cu 0.006 tone sindicale de la E. M. Barza au cicni au făcut expuneri despre cclc mai muncitor a sarcinilor de producţie, a tori : 33 mineri, 32 ajutori mineri şi
co-administrative asigură mun­ Gaganova de preluare a brigă­ acordat o atenţie deosebită pre­ angajamentelor, precum, şi a căilor prin 20 mecanici de comprcsoarc. In afară
citorilor mineri baza materială zilor rămase în urmă de şefii pe post în primele patru luni, luării conducerii echipelor ră ­ buric şi eficiente meiode dc muncă. In care ele pot fi înfăptuite, constituie de aceasta, pentru reîmprospătarea cu­
necesară îndeplinirii angaja­ unor brigăzi fruntaşe. mase în urmă de către şefii echi­ un factor important în obţinerea unor noştinţelor profesionale ale minerilor,
realizarea unei economii peste cadrul sectoarelor au fost organizate realizări cit mai frumoase. De aceea, maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor,
mentelor. Comitetele sindicate­ O atenţie tot atît de mare s-a comitetul sindical de secţie, în cola­ a fost organizat un ciclu dc lecţii pc
lor au fost îndrumate să stabi­ acordat şi calităţii producţiei. plan la preţul de cost în ace­ schimburi dc experienţă ; cci mai buni borare cu conducerea sectorului, au teme tehnice şi economice. Pentru şefii
lească în întrecere obiective Agitaţia vizuală a fost strîns le­ luat măsuri pentru a asigura din timp dc brigadă şi de schimb se predau no­
strîns legate de sarcinile puse gată de acest obiectiv'. La ex­ eaşi perioadă de 3.446.000 iei. defalcarca planului lunar pe brigăzi ţiuni despre tehnica mineritului, cunoş­
în faţa noastră de partid, să ploatări cum sînt Lupeni, Vul­ sau chiar pc oameni. Şi pentru ca de­ tinţe de normare şi noţiuni elementa­
can şi Aninoasa. s-au organizat Prod\ ~ .uc/tie r = --- - Pre/ţ de c o á falcarea să se facă judicios, la fiecare re de matematică şi geometrie. Pentru
pregătească temeinic consfătui­ chiar expoziţii cu cărbunele ex­ Gali, X l U loc dc muncă au fost alcătuite comi­ tehnicieni şi ingineri se fac expuneri
rile de producţie, pentru ca oa­ tras de brigăzi. Brigăzile au fost 7 X~ sii competente din care fac parte şe­ asupra celor mai noi realizări in teh­
menii să aducă o contribuţie antrenate într-o întrecere însu­ .. . . ful de brigadă, maistrul de revir şi nică“,
substanţială la întocmirea pla­ fleţită pe baza iniţiativei mine­ organizatorul dc grupă sindicală, care
nurilor de măsuri tebnico-orga- rilor din Teliuc. /\ /\ ' studiază locurile de muncă şi stabi­ GRAŢIAN FAUR — preşedintele co­
(!Anjajamevxi !_A€aliLalJ [Angajament]L PealfíatJ (Anrjajameii!U [jüealizatJ lesc măsurile cc trebuie luate. Aşa se mitetului sindicatului de la E. M. Deva.
nizatorice. Printre iniţiativele susţinute •n- ’ luni 'oţtuni face că brigăzile primesc foile de „Găsesc foarte util schimbul de expe­
Pe marginea obiectivelor sta­ în anul acesta sînt şi extrage­ >nIs lum acord cu 5 zile înainte de începerea rienţă organizat îii Valea Jiului. Am
rea a două fişii pe zi în abata­ lunii şi au o bază temeinică pentru
bilite în întrecerea socialistă şi jele frontale şi a 6 cîmpuri pe a-şi lua angajamente în consfătuirea văzut la Aninoasa, Pctrila şi Uricani
a angajamentelor luate, comite­ zi din fiecare aripă în abatajele dc producţie“. grafice frumoase, sugestive, bine gîn-
tele sindicatelor, îndrumate de cameră. dite. La Vuican se folosesc caricaturi­
organizaţiile de partid, au orga­ SABIN GHIOANGA — miner şef de le împotriva acelora care chiulesc, care
nizat o agitaţie vizuală vie şi brigadă la sectorul III al E. Al. Lu­ sînt neglijenţi. Toate acestea vom căuta
mobilizatoare. Lozincile şi pa­ peni. „Pînă anul trecut, mina noastră
a fost mereu penalizată pentru depăşi­ să le aplicăm şi noi. Propun ca 6.R.S.
nourile, afişate la locuri vizibile, îndrumate de comitetele de 140.000 51535 0 ,2 0 ,8 „ 6 0 0 0 .0 (» 5 .4 4 6 . 0 0 0 rea conţinutului planificat de cenuşă să ia măsuri de extindere Ia toate ex­
partid, comitetele sindicatelor io ive loue jourvet« lei• ! în cărbune. Anul acesta însă, a primit
au dat tuturor muncitorilor po­ leu bonificaţii. Aceasta pentru că calitatea ploatările miniere din regiune a siste­
sibilitatea să cunoască sarcini­ şi conducerile telmico-adminis- _v. ^ producţiei a constituit obiectivul prin­ melor de evidenţă a întrecerii folosite
le puse în faţa lor de partid şi trative au luai măsuri pentru cipal al întrecerii socialiste. Angaja­ Ia exploatările din Valea Jiului“.
anagajamentele colectivelor lor urmărirea rezultatelor obţinute mentul brigăzii noastre, de pildă, a
fost să nu rebutăm nici un vagonet DAVID GĂVRILA, preşedintele
de muncă. în întrecere şi popularizarea lor. pentru şist vizibil. Exemplul nostru a comitetului sindicatului de la E. M.
fost urmat de un număr mare de bri­ ’Aninoasa. „Consider că o importanţă
Dar pentru ca întrecerea so­ Pentru stimularea fruntaşilor, găzi.
deosebită o are popularitatea în în­
cialistă să dea roade, este ne­ în afară de premierile din fon­ unei In graficul de faţă este 4 Pentru a ne traduce în viaţă anga­ trecerea socialistă. In acest sens noi
cesar să se asigure brigăzilor de dul de 1 la sută, popularizarea p reze n ta tă situ a ţia în d ep li- -j jamentul, am instruit şefii de schimb am îmbunătăţit mult sistemul de evi­
mineri condiţii tehnico-materia- sub diferite forme. Ia fiecare nirii principalelor angaja- ] şi toii minerii asupra felului în care
mină au fost instituite fanioa­ j m ente de către minerii i denţă. 'Avem un grafic tinde zilnic
lc pentru îndeplinirea şi depă­ ne de brigadă şi sector fruntaş, trebuie să se execute puşcarea selec­ se înscriu realizările fiecărei brigăzi.
şirea planului. Şi, în această s-au.confecţionat panouri de ^ Văii Jiului. După cum se 1 De remarcat că pe acest grafic, in
direcţie, comitetele sindicatelor, tivă a intercalaţiilor sterile şi alege- afară de şefii de brigăzi, sînt înscrişi

îndrumate de comitetele de onoare, iar la nivelul combina­ Am propus conducerii secto­ numărul de cartuşe de explo­ t Faţă de angajamentele j r >. manuală în abataj. Aplicarea minu­ şi tehnicienii responsabili, ceea cc le
partid, au colaborat cu condu­ tului. trimestrial se decernează rului XI investiţii, unde lucrez, ziv de la 100-150 la cel mult 60. ţ a n u a le : 140.000 to n e căr- j
cerile administrative pentru a fanioane de brigadă fruntaşă pe ca brigada care execută săpa­ Aceasta fără a mai vorbi de L bune p este plan, 0,2 p u n e - 1 ţioasă a acestor metode, executarea co­ trezeşte acestora în mai mare măsură
lua cele mai eficiente măsuri. bazin la cărbune, pregătiri şi rea să facă şi celelalte ope­ micşorarea efortului fizic.
raţiuni, pînă la recepţie. In fe­ t ei au realizat 51.533 tone rectă a poditurii vetrei, au făcut ca de responsabilitatea. Pentru calitate fo­
Conduc o brigadă de fronta­ cru. despre uşurarea efortului lul acesta întreaga răspundere Pentru mărirea vitezei de (• cărbune p este pla n in 5 losim un grafic-expozifie“t
lişti, alcătuită din 55 de oameni, fizic, despre economia de lemn. pentru calitatea unei galerii înaintare, procedăm in felul ur­ la începutul anului şi pînă în prezent
care lucrează în 3 schimburi.. in felul acesta am reuşit să ne sau suitor cade exclusiv în sar­ mător : şabloanele pentru păr­ l luni, 0,8 p u n c te m ai p u ţt-
Pentru anul acesta brigada noas­ adaptăm cu uşurinţă noilor con­ cina unei bri­ ţile laterale la betonarea ve­ brigada noastră să nu aibă nici o tonă
tră s-a a n g a ja t să. extragă p e s ­ diţii de muncă. Si la fel proce­ găzi: se înţelege L nă cenuşă şi 3.446.000 lei
te p la n u l anual 3.000 tone de dăm. ori de cite ori se iveşte o că se evită in trei unei galerii, r" econom ii in m im a i 4 luni. muncă, cauzele care frîncază bunul tuirii, a scos în evidenţă multă sim­
cărbune, să realizeze un randa­ problemă mai dificilă. felul acesta o le confecţio­ mers al activităţii minerilor şi să se plitate şi inventivitate la unele expo­
m ent de 4 tone pc post. să re ­ seamă ’de lucrări năm din dulapi In încheierea lucrărilor consfătui­ ia măsuri imediate, eficiente. nate dc la Aninoasa şi Uricani. Exis­
ducă conţinutul Brigada noastră se află in în ­ suplimentare şi de 5 m„ le ar­ rii a luat cuvîntul tovarăşul Vi- tă totuşi unele grafice (la Lonea, dc
de cenuşă din trecere cu cele măm apoi cu chenle Bălan, preşedintele Consiliu­ Tovarăşul Bălan a subliniat apoi pildă) prea complicate, cu multe ru­
Idile din sector deci se înregis­ eclise pe care luiregional al sindicatelor. Vorbito­ că în munca sindicală există încă brici, care nu atrag, ba chiar îl
cărbune. O bună şi, cum e şi se prind 5 cirli- rul a subliniat experienţa bună a deficienţe în ce priveşte organiza­ obosesc pe cel cc le urmăreşte.
normal, luptăm trează economii ge metalice. A- organelor sindicale din Valea Jiului rea întrecerii socialiste. Nu trebuie
parte din aceste pentru ca să fim ceste şabloane şi din alte localităţi ale regiunii în urmărită munca minerilor numai du­ Vorbitorul s-a referit în cuvînlul
angajamente au in frunte. Cu de materiale, de pot fi montate cc priveşte organizarea întrecerii so­ pă tonaj, ci şi prin prisma reali­ său şi la munca culturală în spriji­
au fost îndepli­ toate acestea ne in cel mult 5 cialiste pentru îndeplinirea integrală zării celorlalţi indici, adică a cali­ nul producţiei. Trebuie organizate
nite. Astfel, am ajutam tovară­ timp. Propune­ minute, în vreme a angajamentelor. Bine au muncit tăţii. productivităţii muncii, preţu­ acţiuni mai concrete dc către cluburi,
realizat vn ran­ şii la nevoie. ce după vechiul organele sindicale de la minele Pc­ lui dc cost. Cum poate comitetul nu la general. Propaganda tehnică
d a m en t de 4.ăi) Iată un exemplu. rea noastră a procedeu erau trila şi Uricani, unde a scăzut mult sindicatului de la mina Lonea să trebuie ridicată pe o treaptă su­
tone pe nost. am In luna martie necesare 30—45 numărul brigăzilor caic nit-şi rea­ spună că s-a ocupat bine de în­ perioară, în pas cu cerinţele actuale
înregistrat o eco­ a anului in curs. fost acceptată. minute. Meto­ lizează în fiecare lună sarcinile de trecerea socialistă cind conţinutul de ale producţiei. Un rol important in
nom ic de 20.000 da nouă ne-a plan. De asemenea, s-au obţinut rea­ cenuşă este depăşit cu 3 la sulă ? această direcţie revine, desigur, in­
lei şi. am extras in sectorul nos­ Do atunci ne­ ajutat să sporim lizări frumoase la Exploatarea mi­ Că la sectorul II în primul trimes­ ginerilor şi tehnicienilor.
p este p tim 1.245 viteza de Înain­ nieră Deva. tru al anului n-a rămas nici o bri­
tone cărbune. Cit tru s-a form at o am depăşit tot­ gadă sub plan e foarte bine. Dar Schimbul de experienţă a fost, in
priveşte calita­ tare pină la 130 Schimbul dc experienţă organizat calitatea ? E doar obiectivul prin­ general, rodnic. Minerii şi activiştii
brigadă nouă. deauna planul in ramura minieră a scos in evi­ cipal al întrecerii socialiste. sindicali au împărtăşit din experien­
tea. rncepind clin m.l. lunar şi să denţă unele metode bune în ce pri­ ţa lor, au învăţat unii dc la alţii
trim e stru l IV al Şef a fost numit, de producţie, am veşte sprijinirea brigăzilor care ră- Sub posibilităţi s-au ocupat comi­ cum să organizeze mai bine întrece­
minerul Teodor d e p ă ş i m pla­ mîn sub plan. Metoda preluării con­ tetele sindicatelor şi de realizarea rea socialistă, cum să stabilească
anului trecut, inregi strat eco­ nul de producţie cu 30-35 la ducerii brigăzilor rămase în urmă planului tehnic, a investiţiilor, pre­ obiectivele întrecerii în funcţie de
Milos, care a lu ­ sută. de către minerii fruntaşi s-a do­ ţului de cost. La unele exploatări, specificul locului de muncă. 'Ar fi
nouă nu ni s-a nomii dc mate­ vedit deosebit de eficientă. Dc aceea, ca de pildă, Barza, Ccrlej, Pctrila, fost şi mai reuşit dacă toţi activiş­
rebutat nici un vagonet de căr­ crat in brigada Fireşte, la succese am ajuns trebuie să i se acorde o atenţie şi au stat maşini dc încărcat şi alte tii sindicali ar fi venit cu fapte in
bune pentru şist. riale şi n-am nu numai aplicînd aceste pro­ mai marc. E necesar însă ca orga­ utilaje nefolositc, în vreme ce în cuvîntul lor, dacă ar fi arătat con­
noastră ca şef cedee tehnice, ci şi folosind din nele sindicale şi administrative să subteran se simţea nevoia lor. Co­ cret cum muncesc. Unii însă au
In cete ce urm ează, voi arăta de schimb. II cunoşteam deci avut nici o obi­ plin capacitatea de lucru a bri­ depună eforturi sporite pentru asi­ mitetele sindicatelor de la exploa­ discutat la general, despre lucruri
cum m uncim noi pentru reali­ bine. Nici unul dintre noi nu ne ecţie privind calitatea lucrărilor. găzii. Pentru aceasta, brigada gurarea condiţiilor tehnice corespun­ tările respective an trecut cu uşu­ arhicunoscute şi deci n-au adus fo­
zarea angajamentelor. îndoiam de hărnicia l u i : totuşi noastră — alcătuită după for­ zătoare îndeplinirii ritmice a sarci­ rinţă pe lingă aceste probleme. loase consfătuirii.
am apreciat că se va descurca Dar iată cum am lucrat noi. maţia tip : 4 mineri, 3 ajutori nilor de plan. Iar acolo uncie se
Am depus străduinţă pentru mai greu în organizarea lucru­ La săpare am aplicat arma­ şi 6 vagonetari — este astfel constată că echipele rămîn timp mai Pozitiv este faptul că s-a îmbu­ Toţi participanţii şi-au manifestat
ca brigada să fie o m o g e n ă ; noi lui. Şi atunci brigada noastră a rea provizorie pe o porţiune de organizată incit toate schimbu­ îndelungat cu planul nerealizat, să holărîrea de a munci în viitor şi mai
nu schim băm oamenii decît in hotărît ca eu să-l a jut p înă cină 50 pînă la 100 m.l., după care rile sînt omogene, la acelaşi ni­ se intervină eficace, în sensul ca nătăţit sistemul de urmărire a în­ bine pentru ca angajamentele luate
cazuri foarte rare. Şefii de va reuşi să cunoască bine toate am trecut la lărgire şi beto- vel. Cei patru mineri sînt re­ să se analizeze concret, la locul de în întrecere să fie îndeplinite înain­
schim buri sînt aleşi dintre m i­ problemele. Ortacii mei m -au nare. In felul acesta am putut partizaţi astfel : 3 pe schimburi trecerii. Expoziţia cu grafice şi pa­ te ele termen, în totalitatea lor.
n erii .cei. m a i p ricep u ţi, buni or­ asigurat că lipsa mea din bri­ răpi armăturile. Apoi, după ce şi unul de rezervă. In felul
ganizatori. cu prestigiu printre gadă nu se va cunoaşte. Şi, aşa. am betonat porţiunea respecti­ acesta nici unul din schimburi nouri ,organizată cu prilejul consfă-
m u n c ito ri. tim p de o lună l-am ajutat pe vă, am executat o nouă săpa­ nu poate rămîne descompletat.
Milos. Brigada sa a depăşit pla­ re. De data aceasta, pentru ar­
De asemenea, noi obişnuim să nul pe luna aceea.: la fel şi orta­ marea provizorie am folosit Şi mai e ceva : la noi în brigadă
organizăm scurte consfătuiri ori cii mei. Iar acum brigada nou mai mult de 50 la sută din ar­
de cite ori se sim te nevoia. Aşa form ată este una dintre fru n ta ­ măturile ră-pite. toţi oamenii învaţă. Toţi urmea­
am procedat şi cină am introdus şele sectorului. Dar nu ne pare
armarea metalică. Am discutat rău chiar dacă ne va întrece... Noi realizăm însă şi economii ză cu regularitate cursul de ri­
cu oam enii despre avantajele ce de exploziv. Pentru aceasta
ni le oferă noul procedeu de l u ­ NAGY ANDREI aplicăm un nou sistem de per­ dicarea calificării, căci numai
forare. Şi anum e: atunci cind
miner, şef de brigadă la E.M. Iiupeni se ridică remonăzile pentru co~ cunoscind bine meseria poţi
frag, se lasă o porţiune libe­
ră de la ultimul cofrag pînă aplica procedee tehnice avan­
la frontul de lucru de cea. 40- sate.
50 cm., unde se bat găuri ori­
zontale. De notat că, înainte SOMOGYI IULIU
găurile pentru lărgire se bateau
vertical. Procedind în acest fel, miner, şef de brigadă
am redus numărul de găuri de
la 40-60 Ia cel mult 15, iar Ia E. M. Petrila