Page 36 - 1962-06
P. 36
psf. * T)RVMUlî ’S'O'cmiTSMUfflT l' Nr. 2320
im n m a m mmm irar m w '?jBJwrzmstm »W3BCCCCTSmDHn«C»BaB«3R^^M rD i n Q l n i a fi e a S o o ie i i <*ă
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMEIS Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I
Cea de-a 16-a sesiune Lucrările Comitetului celor
a Consiliului de Ajutor 18 state pentru dezarmare
Eeonomic Reciproc GENEVA! 9 (Agerpreş). — dum nu există nimic asemă
Comitetul celor 18 state pen nător.
Reprezentanţii Poloniei şi Ce
La 7 iunie 1962, la Moscova a avut loc cea de-a 16-a sesiune extra tru dezarmare s-a întrunit din hoslovaciei au arătat că acest IMAGINE INFĂŢIŞÎND LAMINORUL „260“ DIN CADRUL UZINEI SIDERURGICE DE LA CEREROVEŢ.
ordinară a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. nou în după-amiaza zilei de 8 mod de a pune problema nu are
iunie pentru a continua discu nimic comun cu cauza dezar
La lucrările sesiunii au luat parte delegaţiile ţărilor membre ale tarea problemei lucrărilor sub mării. Declaraţiile făcute de re
consiliului : Republicii Populare Bul guria, Republicii Socialiste Ccho- comitetului pentru interzicerea prezentanţii ţărilor neutre au
s’ovacc, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Repu experimentării armei nucleare. fost caracterizate pvintr-un sen
blicii Populare Romîne, Republicii Populare Ungare şi Uniunii Republici La această şedinţă au luat cu- timent de profundă îngrijorare
lor Sovietice Socialiste. vintul reprezentanţii Angliei, Po şi dezamăgire provocat de faptul
loniei, Indiei, Cehoslovaciei, Bir- că experienţele cu arma nu
La lucrările sesiunii au luat parte, de asemenea, reprezentanţi ai Re maniei, Mexicului şi Braziliei. cleară continuă. în timp ce lu
publicii Populare Mongole. crările subcomitetului nu înre
Delegatul englez a încercat să gistrează rezultate pozitive.
Sesiunea Consiliului dc Ajutor Economic Reciproc a elaborat măsuri prezinte într-o lumină falsă dis Subliniind că se pronunţă îm
practice pentru traducerea în viaţă a recomandărilor Consfătuirii repre potriva efectuării oricăror ex
zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la cuţia care s-a desfăşurat în sub perienţe nucleare, reprezentan
consiliu, care a avut loc la 6—7 iunie 1962, pe linia dezvoltării şi per ţii ţărilor neutre şi-au exprimat
fecţionării continue a organizării colaborării economice între ţările mem comitet în legătură cu prezen speranţa că, după pauza in lu
bre ale consiliului.
tarea memorandumului celor crările comitetului, puterile nu
Sesiunea a adoptat hotăriri pentru întărirea organizatorică şi intensi opt ţări neutre.
ficarea activităţii organelor consiliului, constituind un Comitet Executiv al
consiliului, alcătuit din vicepreşedinţi ai Consiliilor dc Miniştri ale ţărilor In acelaşi timp, el a cerut
membre ale C.A.E.R., şi totodată a hotărit să constituie noi comisii perma
fără nici un pic de jenă con-
nente ale consiliului pentru standardizare, pentru coordonarea cercetărilor simţămintul Uniunii Sovietice cleare vor găsi căile spre înce
ştiinţifice şi tehnice şi pentru statistică, precum şi un Institut al C.A.E.R. pentru crearea unui „sistem in tarea cursei înarmărilor nuclea La Varşovia: a IV-a îniîlnire a Organizaţiilor Declaraţia Comitetului
pentru standardizare. ternaţional de detectare“ şi pen re şi spre încheierea unui acord studenţeşti din Europa Politic al P. C.
tru „inspecţia obligatorie la cu privire la încetarea expe
Sesiunea a subliniat că dezvoltarea colaborării multilaterale a ţărilor faţa locului“, deşi în memoran rienţelor cu arma nucleară. VARŞOVIA 9 (Agerpreş). — unităţii mişcării studenţeşti din Eu din Marca Britanic
membre ale Consiliului, va contribui la consolidarea continuă a puterii ropa, precum şi alte probleme.
economice a lagărului socialist, la întărirea unităţii şi coeziunii ţărilor so Pentru f o lo s ir e a s p a fiu lu î cosmic După cum transmite agenţia PAP, LONDRA 9 (Agerpreş). —
cialiste şi, implicit, la grăbirea victo riei sistemului mondial socialist în în în scopuri paşnice la S iunie s-a deschis la Varşovia, La lucrurile întilnirii iau parte In seara zilei de S iunie Co
trecerea economică cu capitalismul. în Palatul culturii şi ştiinţei, cea de-a delegaţii din Anglia. Austria. Belgia, mitetul Politic al P.C. din Aflarea
Tratativele sovieto-am ericane da la G eneva tV-a întîlnire a Organizaţiilor studen Bulgaria. Cehoslovacia. Elveţia, Fran Britanie a dat publicităţii o de
Sesiunea a aprobat modificările clin statutul consiliului, care prevăd ţeşti din Europa, consacrată proble ţa, R.D. Germana, R.F! Germană, Ita claraţie în care se subliniază
posibilitatea alăturării la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc şi a ţărilor GENEVA- 9 (Agerpreş). - TASS iiărţi a lumii ridicata cu azimut mag melor colaborării dintre organizaţiile lia, Iugoslavia, Olanda, Polonia, Ro- că după cum au arătat tra ta
neeuropene care împărtăşesc ţelurile şi principiile consiliului. transmite : netic şi în domeniu! telecomunicaţiilor studenţeşti. Intilnirea a fost convocată minia, Scoţia. Ungaria, U.R.S.S. La tivele oficiale cu privire la ade
cu ajutorul sateliţilor. la iniţiativa Uniunii studenţilor po întîlnire participă Jiri Pelikăn. pre rarea Angliei la Piaţa comună,
Sesiunea a examinat şi satisfăcut cererea Republicii Populare Mongole In continuarea schimbului dc păreri lonezi şi a Uniunii naţionale a stu şedintele Uniunii Internaţionale a „conservatorii vînd ieftin drep
de a fi primită ca membră în Consi liul dc Ajutor Economic Reciproc. In comunicatul cu privire la trata denţilor francezi. Studenţilor, precum şi un reprezen tul guvernului englez de a în
dintre N. S. Hruşciov, preşedintele tive, dat publicităţii ia 8 iunie dc acad. tant al Secretariatului dc coordonare făptui controlul asupra poli
Sesiunea s-a desfăşurat înlr-o atmosferă dc prietenie frăţească şi cor A. A !Blagonravov, şeful delegaţiei La întîlnire vor fi discutate proble al uniunilor studenţeşti nafionle. De ticii sale economice şi externe“.
dialitate. Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi mele colaborării internaţionale şi ale legaţia studenţilor din R.P.R. este con
I. Kennedy, preşedintele S.U.A., în
Deschiderea Festivalului international dusă de t.ov. Marţian Dan, membru Comitetul Poliţie al P.C. din
al filmului la Kariovy Vaty supleant al Biroului C.C. al U.T.M.. Marea Britanie declară că in
secretar al Comitetului U.7.M. al cen acelaşi timp se săvirşeşte un act
PRAGA 9. — Corespondentul Ager- {ările care şi-au cîştigat recent inde problema colaborării in domeniul cer U.R.S.S., şi dr. H. Drydcn, şeful de Sesîmiea Adunării ţi ului universitar Bucureşti. Conferinţa de trădare faţă de Common-
pres transmite: pendenta. cetării şi folosirii spaţiului cosmic in legaţiei S.U.A., se arată printre altele o fost. deschisă dc Gzeslaw Wisznicw- wealth-: va urma o creştere a
scopuri paşnice, între 29 n:aî şi 8 iunie că s-au discutat planurile extinderii Naţionale a Pakistanului shi, preşedintele Consiliului principal preţurilor produselor alimen
La 9 iunie s-a deschis la Kariovy Paralel cu festivalul internaţional au avut loc la Geneva tratative între treptate a schimbului de informaţii ob al Uniunii studenţilor polonezi. Intil- tare.
Vary, cel de-al 13-lea Festival inter de la Kariovy Vary, în întreaga R.S. reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. care ţinute cu ajutorul sateliţilor artificiali KARACI 9 (Agerpreş). —
naţional al filmului. La festival parti Cehoslovacă va avea loc un festival au discutat o serie de amănunte refe ai pămîntului, urmărinciu-se ca pini La 8 iunie s-a deschis în ca nireu va dura trei zile.
cipii 48 de ţări din patru continente, cinematografic muncitoresc, care are la urmă sa-se ianseze de comun acord pitala Pakistanului prima se
printre care şi cinematografiile din ritoare la posibilităţile colaborării în asemenea sateliţi. Au fost discutate de siune a Adunării Naţionale a
de asemenea un caracter internaţional. domeniul meteorologici, întocmirii unei
asemenea' planurile unor măsuri co Pakistanului. In legătură cu in
mune în domeniul’întocmirii unei hărţi trarea în vigoare a noii consti
Exploziile ia mare altitudine — o încălcare grosolană a lumii cu folosirea azimutului mag
netic. S-a hotâ'ît ca discutarea pro tuţii şi cu începerea lucrărilor A uforifăfile spaniole intensifică represiunile
Adunării Naţionale, in Pakistan
blemelor legate dc colaborarea -inter a fost ridicată starea de ase
a normelor generai-umane naţională 5h domeniul ' telecomunica diu instaurată în anul 1968. îm poiriva oam enilor muncii
"MOSCOVA 9 (Agerpreş) — puri paşnice au fost doar un Orice fel de acţiuni ale state ţiilor cu am torul sateliţilor artificiali La 8 iunie Ayub Khan a de. MADRID 9 (Agerpreş). — agenţiei France presse, acear
TASS transmite : lor care pot duce la perturba să se continue în timpul următoarelor pus jurămîntul, preluîndu-şi Autorităţile fasciste din Spa tă măsură, este Îndreptată îm
truc propagandistic pentru a.şi rea condiţiilor normale in spa în mod oficial postul de preşe nia intensifică acţiunile repre potriva conducătorilor mişcării
Ropdrul sovietic ai cărui tri camufla acţiunile lor agresive“. ţiul oceanic sau cosmic, a sub iuti! rări. dinte al Republicii Pakistan. sive împotriva patrioţilor spa greviste şi democrate cărora
liniat ţ •noşcutui jurist sovietic, Cele două delegaţii, se spune în nioli. După arestarea a 35 de practic li se fixează domiciliu
mişi au pătruns primii în Cos G. Sultanov, directorul obser specialist" in drept internaţio . Adunarea, .Naţională- se va in.- grevişti din oraşul Bilbao. la 8 forţat pe un timp neliiîtităt.
nal, trebuie să fie puse de acord Comunicat, au trimis,,,guv,en,i,elpjy,sesp- iunie Direcţia generală a sigu
mos, este profund indignat de vatorului de astrofizica, din A- cu toate ţările. El a amintit că maiidaril.e corespunzătoare-în legătură truni-din-nou •la J L iunie -şî îşi ranţei spaniole a anunţat ares *
zşrbaidjan consideră c ăv ,.E x reprezentanţii a 24 de ţări, prin cu problemele discutate. va alege preşedintele. tarea „unui număr de condu
intenţia S.U.A. de a efectua ex ploziile la mare altitudine con tre care şi S.U.A., s-au călăuzit cători ai Frontului popular de MADRID 9 (A.gerpres). —
plozii' nucleare la mare altitu stituie o barbarie care poate tocmai de acest fapt cind au Bandele O. A. S. continuă operaţiunea eliberare“. Cei arestaţi sint.acu
dine. adoptat cu o jumătate de an în zaţi de „atentat la siguranţa in ciuda valului de represiuni
avea consecinţe grave pentru urmă, la cea de-a 16-a sesiune fi,ipămîntului p îrjo liti( în Algeria statului“. care s-a abătut asupra Spaniei,
Oamenii de ştiinţă sovietici tot ceea ce este viu pe pămînt". a Adunării Generale a O.N.U., oamenii muncii spanioli conti
califică aceste planuri ca o în- rezoluţia cu privire la colabo ALGER 9 (Agerpreş). — cetat la Alger O.A.S.-iştii au re Pe de altă parte agenţia Fran nuă să acţioneze cu curaj pen
„încercările Statelor Unite de rarea paşnică în Cosmos. Operaţiunea „pârnîntuluj pîr- luat metoda incendierii clădi ce Presse relatează că guver tru dreptul Iot la o viaţă mai
caloare fără precedent a norme a efectua o explozie atomică in rilor. Pentru a patra oară în nul franchist a "hotărît să sus bună. In oraşul Bilbao unul
lor general-umane. Profesorul Cosmos constituie o încălcare „încălcarea normelor dreptu jolit“ continuă în marele Al timp de o lună ultracolonialiştii pende articolul J4 din aşa numi din cele mai importante cen
grosolană a normelor dreptului lui internaţional de către Sta au trecut Ia incendierea cartie ta „Cartă a spaniolilor“ cu p ri tre industriale ale Spaniei —
B. Alexanian, directorul Insti internaţional", a declarat unui tele Unite în domeniul soaţiu- ger, O.A.S.-ul punlndu-Şi in a- rului Bab-ei-Oued. Incendiul a vire la libera alegere a domi muncitorii de Ia două uzine me
tutului de fiziologie din R.S.S^ lui interplanetar se transformă cuprins Casa de asigurări, clă ciliului pe întregul teritoriu ai talurgice au intrat in grevă la
Armenia declară : „Aceste in redactor al agenţiei TASS, Ev. într-un sistem“, a declarat, sa pljcare planul criminal dc dis direa Asociaţiei studenţilor din Spaniei. In baza suspendării a r 7 iunie.
tenţii ale S.U.A. constituie o ghem Korovin, preşedintele Co vantul sovietic. In legătură cu trugere a obiectivelo- economi Algeria, subsolul Delegaţiei ge ticolului nr. 14 nici o persoană
nouă dovadă a faptului că asi misiei pentru problemele drep aceasta el a amintit încercările nerale in care se află biblio nu va mai avea voie să-şi schim Agenţia France Presse relatea.
gurările date de americani cu tului spaţiului cosmic, a Acade S.U.A. de a crea în jurul Pă- ce. Ultracolonialiştii fac să sară teca principală. be domiciliu. Potrivit relatărilor
mîntului o centură de ace me in aer şi incendiază şcolile, ză că 35 de muncitori de la a-
privire Ia necesitatea de a fo miei de Ştiinţe a U.R.S.S. talice, precum şi lansările sis Agenţia France Presse arată,
losi spaţiul cosmic numai în sco tematice de sateliţi spioni. primăriile, birourile de poştă de asemenea, că ultracolonia ceste două uzine au fost aves-
şi alte instituţii. liştii au organizat explozii în taţi de poliţie.
Apelul adresat de J . Iernai partizanilor „Oamenii de ştiinţă sovietici, centrul Algerului, în apropierea
alături de oamenii de ştiinţă din Ca şi în cursul zilei de joi, agenţiei companiei aeriene Air-
păcii din S. 0 . A. numeroase ţări, a arătat Ev. scrie agenţia France Presse, ac Algerie şi în apropiere de co
gheni Korovin, cer guvernului misariatul central din Alger.
NEW YORK 9 (Agerpreş). — gentă sarcină a timpurilor noa american să renunţe la aventu ţiunile teroriste au început la Doua obuze de mortiere au ex Adevărul fără transistori
La 8 iunie, ziarul „New York stre“. rile atomice în spaţiul cosmic1'. Alger vineri Ia ora prînzului, plodat vineri seara în clădirea
Times“ a publicat apelul semnat prin explozia a trei încărcături radiodifuziunii din Alger pro- -V W W V V W \ jandarmi vor însoţi devin surzi, atunci
de John Bernal, preşedintele Indemnîndu-i pe americani să de frig în Turcia vocînd o întrerupere a emisiunii distribuirea generoase cum mai pot ei auzi
executiv al Prezidiului Consi participe în număr mare la Con de plastic într-o şcoală din cen şi rănind două persoane. Explo S Exasperaţi probabil lor daruri americane: „vocea adevărului“ ?
liului Mondial al Păcii în spri gres, prof. Bernal scrie : „Dina ANKARA 9 (Agerpreş). — trul oraşului. Puţin mai tîrziu zia s-a produs în timpul tran s L că în ciuda unor im „Nu este adevărat că Poate că vajnicii partí ¦
mismul şi activitatea multila strada Sadi-Carnot, artera prin misiei cuvântării generalului de nu aveţi ce nilnca. zani' ai „adevărului“
jinul Congresului mondial pen Agenţia France Presse relatează cu Gaulîe. O.A.S.-iştii au atacat, presionante desfăşu Dacă ma(cle voastre se vor gîndi să furni
terală desfăşurată anul trecut cipală a oraşului era devasta de asemenea unităţi mobile de rări dc forte militare chiorăie de foame, a- zeze alături de apara
tru dezarmare generală şi pace. după canicula care a domnii citeva jandarmi din Alger, doi jandar nu reuşesc să răpună ceasta este propagan tele de radio cu tran
de grupurile de partizani ai tă de exploziile bombelor, vitri mi fiind răniţi. forţele patriotice care da comunistă. N u vă sistori şi dispozitive
In apelul său adresat tuturor păcii din S.U.A., provoacă en zile in Turcia, asupra acestei ţări s-a nele şi faţadele unor case fiind se împotrivesc dictatu lăsafi păcăliţi. Apro acustice speciale, bi
tuziasm şi admiraţie în întrea O dată cu creşterea numărului rii sîngcroasc a lui piaţi mai bine urechea neînţeles tot cu. tran
partizanilor păcii din Statele abătut în prezent un val neobişnuit total distruse. Un imobil cu 10 atentatelor cu plastic şi a in Ngo Dinii Diem. ofi de aceste cutii vorbi sistori... Şi atunci pe
ga lume. O discuţie mondială etaje, construit la începutul se cialităţile Pentagonu toare şi vefi afla că bună dreptate se va
Unite, John Berna] arată că „de pe tema păcii, nu poate fi de dc frig. colului, a fost devastat de cendiilor provocate de O.A.S.- lui s-au gi/idit că nu sinteţi sătui. La ce bun putea spune posesori
Potrivit agenţiei citate, în ultimele O.A.S.-işti. Aproximativ 50 de ar strica să adopte o lor lo r : „Vedeţi, cei
zarmarea generală, totală şi con plină fără participarea poporu işti. aceştia au operat numeroa nouă metodă. Notă externă ce afirmă că sinteţi
lui american“. 24 de ore in turcia temperatura a kg de plastic au distrus com surzi, vă mint“.
trolată, inclusiv distrugerea ar plet birourile poştei din estul Ziarele americane au
scăzut cu, aproximativ 25 de grade. făcut mare publicitate
mei nucleare, este cea mai ur Algerului. Acesta este cel de-al declaraţiilor u n o r
In regiunea Konya din sudul Anka cincilea birou de poştă distrus funcţionari sus puşi ai
in ultimele 48 de ore. Centrala
telefonică interurbană din El
Biar, un cartier al Algerului, a
fost distrusă, de asemenea.
Spre seară, arată agenţia
rei a nins. France Presse. cind ploaia a în se furturi. acestei respectabile in Cit se poale dc ni
_•••*•••« stituţii. printre care să vă ridicaţi împo merit reprezintă tra
însuşi McNamara, mi triva părintelui vostru, gicomicul situaţiei
create, o caricatură a-
S c u r te ş tirh S c u r te ştiri »S c u r te ştiri nistrul dc război al preşedintelui Diem ? părută în ziarul aus
S.U.A. şi generalul Cutiile trimise de pes triac „Arbeiter Zei-
LONDRA. — In diferite regiuni ale Consiliului militar suprem al Lao- că în urma hotăririi autorităţilor, pri Harkins, comandantul te ocean vă spun că lung", care înfăţişea
trupelor americane din el vă vrea numai bi
Angliei au fost aleşi peste 50 de de sului. marul suburbiei lkeia a oraşului Pireu Vietnamul de sud şi nele, să duceţi o viată ză un crainic militar
legaţi la Congresul Mondial pentru ROMA. — După cum scrie în săp- şi preşedintele Consiliului municipal 7 ailanda, că în vede fericită...''. vorbind la o staţie a
Pasul ,.jandarmului internaţional“. dezarmare generalii şi pace care se tămînalul „Rinascita“, cunoscutul re al acestei regiuni au fost suspendaţi rea combaterii propa- Păcat însă că între „Vocii Americii“ in
va deschide la Moscova în luna iulie, gizor de filme italian, Cesarc Zavat-. pentru trei luni din funcţie pentru că gandei comuniste“ se acţiunile conducători stalată în junglă.
scrie ziarul „Daily Worker“. Printre tini, „peste trei-patru luni, în cinema la şedinţa Consiliului s-au pronunţat impune să se distri lor Pentagonului nu Crainicul se adresează
delegaţi se află reprezentanţi ai fa tografele din Roma, va începe să ru pentru amnistie generală. buie în mod gratuit există o mai strînsă astfel ascultătorilor
bricilor şi uzinelor, ai celor mai dife leze „Jurnalul păcii nr. 1“. Subliniind locuitorilor din regiu coordonare. In zilele săi: „Aici postul de
rite grupuri de oameni ai muncii, că în actualele jurnale cinematografice HAGA. — In rea dc a doua Ca nile rurale ale Viet cind McNamara şi radio „Vocea Ameri
ai organizaţiilor care luptă pentru italiene ..nu se vorbeşte despre pace“, meră a Parlamentului olandez a în namului de sudtl cit Iîarkins îşi expuneau cii“. Transmitem pen
Zavatlini propune să se elaboreze un ceput discutarea proiectului de lege mai multe aparate de noul lor plan, agen tru ascultătorii noştri
pace. jurnal cinematografic consacrat exclu a i privire la majorarea de la K iulie radio cit transistori. ţiile de presă transmi din jungla sud-viclna-
MOSCOVA. — Pianistul american siv temei păcii. a chiriilor pentru locuinţe cu 10—12 Sătenii din Vietnamul teau. că forfele ameri meză, care şi-au pier
la sută Incepînd din anul 1951, chi-, de sud vor putea as cane aflate în jungla dut auzul, emisiunea
Van Gliburn, laureat al primului con LONDRA. — Delegaţii la confe riile locuinţelor construite înainte dc culta. in acest' mbd din Vietnamul de sud intitulată „Pentagonul
curs internaţional „Ceaikovski“, care rinţă anuală a secţiei din Scoţia a război an fost majorate de patru ori. „vocea adevărului'' şi folosesc o nouă armă: şi umanitarismul“...
a avut loc la Moscova în 1958, a sindicatului naţional al minerilor din dubîîndu-sc. Aceasta va fi cea de a se vor convinge tît „grenadele asurzitoa
sosit în' Uniunea Sovietică la invita Anglia, care se desfăşoară în pre cincea majorare a chiriilor. de putină dreptate au re“, aruncate din a- Da. Populaţia Viet
ţia ministrului culturii al U.R.S.S., zent la Rothcsay, au adoptat în una cei ce afirmă că viata vion. Acestea fac o namului de sud s-a
F.kateriria Furţeva.' Gliburn va parti nimitate o rezoluţie in care se pro BERLINUL OCCIDENTAL. - In lor c mizerabilă şi că larmă atît de. marc in convins de mult care
cipa la primul festival unional de mu nunţă pentru transformarea Berlinu dustria vcst-berlineză primeşte tot mai jandarmii lui Ngo cit oamenii aflaţi pîna e adevărul, s-a con
zică contemporană care se va desfă lui occidental într-un „oraş liber“. Au puţine comenzi atît din R.F. Germană, Dinii Diem au instau la o distanţă de mai vins de „umanitaris
şura în oraşul Gorki. torii rezoluţiei cheamă, de asemenea, cît şi din alte ţări capitaliste. Potri rat un regim de crîn- multe sute de metri m ul“ celor ce îşi zic
O.N.U. să garanteze frontierele exis vit relatărilor ziarului „Der Tag“, nu de locul exploziei de ..consilierii“ lui Diem.
•PHENIAN. — După cum anunţă: mărul comenzilor a scăzut în Berli cenă teroare. Se poa- Si n-a avut nevoie dc
Agenţia Centrală Telegrafică Core tente ale Gcnnpniei şi cer ca Germa nul occidental în luna aprilie cu 4 vin surzi pentru toa transistori pentru a-
eană, la invitaţia Ministerului Apărării la sută faţă dc luna martie. Redu | ie imagina un mic ceasla.
naţionale al R.P.D. Coreene, la 8 iu nia occidentală să nu fie înzestrată cerea volumului comenzilor faţă de tă viata. Dar dacă
nie a sosit; într-o vizită la Phenian luna aprilie a anului 1961 a fost dc ' discurs a i care aceşti R. CĂPLESCU
o delegaţie militară laoţiană în frun cu arma nucleară.
(Desen din „Izvescia"). te cu generalul Kong Le, preşedintele ATENA. — Ziarul „Avghi“ scrie 23,1 la sută. 'w vw vw vvw w v
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr 9. i -i • . iso, 180. 75, 67*1. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale IM .!,R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Roit grafică „1 Alai" — Deva.