Page 37 - 1962-06

L1

P r o l e t a r i d in t o a t e t a r i l e , v n i ţ i -v a / Mecanicul ş e f ———

al gospodăriei ?
*>

ia fâ fo ,w A in t
0
Era pe la începutul — De acum înco­ gură a mecanicului şef
• Sport (pag. 2-e);

• Toată atenţia organizării şi lunii aprilie. ‘Tractoa­ lo o să muncim îm­ intervine şi calitatea *
desfăşurării seminariilor şi con­ rele, plugurile, disctti- preună — spuse noul lucrării nu mai are dc 0
vorbirilor, recapitulative toarele, grapele şi alte venit. suferii. I se simte pre­ ,4
maşini agricola, aş­ zenta nu numai in
...Din prima îi după ?

(pag. 3-a); teptau gala reparate. sosirea in gospodărie, cîmp. Deseori, poate

Anul X IV . Nr. 2321 Marţi 12 iunie 1962 4 pagini 20 bani • Cronica unei călătorii Urma să sc înceapă Iov. Petre Vlail s-a fi văzut dinii indicaţii
(pag. S-a); lucrările de pregătire şi apucat serios ele lu­ muncitorilor ilin ate­
IKCTMtoWafflWMCBMMKMKMMBLtXMXOVBWHtlGMXE23BB> a terenului in vederea cru. A verijicat func­ lier pentru ca combi­
0 De peste hotare însnmînţărilor. ţionarea tuturor utila­ nele, presele ile puie
Prin muncă entuziastă (pag. 4-a) jelor. Defectele au şi celelalte utilaje ce.
Cu cîteva zile îna­ fost remediate pc loc. se vor folosi la recol­
şi bine organizată.., fi* SUCCESE ALE MiHBULOR inte de începerea cam­ tare să funcţioneze in
paniei de primăvară, Cu maşinile şi trac­ cele mai bune condi­
După cc au încheiat primele şi-a acumulat noi cunoştinţe Rezultatele bune Cu 70 la su tă mai pe poarta gospodăriei toarele bine puse la ţii. Este priceput me­
două luni ale anului cu o can­ profesionale reuşind să expioa. pe care le ob\in agricole dc stat din punct, pregătirea te­ canicul şef, cunoaşte
işi ele apreciabilă de fontă pro­ teze in condiţii tot mai bune cei doi şefi de rm siî Pclreşli a intrat un renului şi însărnînlăii- bine oamenii, fiecare
agregatele. Pe de altă parte fo­ brigadă Insif Par- Cunoscutul miner Bartha Dio- om dc statură mijlo­ le s-au făcut Iu timp tractoi şi maşină cu
dusă pesls sarcinile de plan, in tok şi loan Jurca n:-.:c-, specialist in lucrările de cie. S-a abătut mai şi de calitate. Acum, care este dotată gos­
le la mina Pchi­ săoarc si beiouare a puţuriIoi, întii pe la atelierul sc desfăşoară din plin podăria. De citul a
luna martie, furnaliştii secţiei losirea aglomeratului autoîon- la se datorase şi conduce aciiftii o brigadă la metanie. Aici, după lucrările dc întreţine­ venit, tuburile în sec­
a Il-a furnale a Combinatului dant şi a unui cocs cu rezisten­ faptului că-şi îmbo­ mina Dilţa. Vrednicii mineri din ce s-a cunoscut cu rea culturilor. Marc torul mecanic merg
siderurgic din Hunedoara au ţa ridicată, au determinat, de găţesc continua ni­ această brigadă s-au angajat sa mecanizatorii şi me­ bine Petic Ulad este
pierdut tot plusul de producţie asemenea sporirea producţiei. velul profesional. termine iu.amte de vreme lucră­ canicii din atelier, puric din ele se fac membru dc partid.
în reg istrat; mai mult chiar, au In luna trecută e- rile dc la puţul principal. Pen­ s-a interesat dc situa­
rămas sub planul primului tri­ In prezent, mai mult ca ori- chipele conduse de tru aceasta ei folosesc cu mul­ ţia reparaţiilor utilaju­ mecanizat. Dacă vreo P. HOMCIU
mestru cu peste 1.600 tone fontă. cînd poate, în secţie domneşte ci au dat peste tă pricepere cofrajele mobile şi lui agricol.
un entuziasm deosebit, indife­ plan circa 300 şi greiicru1:. Aşa se face că zi dc maşină nu este re­ corespondent
respectiv peste MO zi realizează randamente spo­
tone cărbune de bu­ rite. In luna trecută brigada glată corect, nuna si­
nă calitate. a depăşit planul cu 70 la sută.
Tk-*k--Ţ^-î*. -Vc -<4.-'*. *i>-
IX FOTO: cei Im o rfa n ie depăşiri
Se punea deci cu multă tărie rent că e prim-topitor, lăcătuş doi şefi de briga­ de p/an ŞTIRILE ZILEI
dă studiind manua­
problema recuperării urgente a sau inginer, fiecare om şi a pus le tehnice de spe­ Sînt multe brigăzi de mineri
minusului dc producţie, intra­ In centrul preocupărilor spori­ cialitate. fruntaşe la E.M. Deva. Cele
conduse de Mireea Botar, loan
rea in ritmul normal al mun­ rea producţiei. De unde înainte Jurca III şi Ilaric Morea n slut Două no! cinematografe Noi locuinţe
cii, în vederea îndeplinirii anga­ vrememaşina de astupat se doar cîteva. Ele au depăşit pla­ săteşti
jamentelor luate în întrecerea schimba în 5-6 ore, ceea ce pre­ nul în luna trecută cu 8-11 la „Pe nlaiurile In oraşul Sinii, a
sută.
socialistă. Or, acest lucru nu se supunea reducerea mersului fur­ Hunedoarei“ a fost dat in folo­
Pe exploatare planul la ex­
putea realiza decit prin respec­ nalului, acum această operaţie tracţia de minereu a îost de­ Duminică, 10 iunie a.c., au fost inaugu­ sinţă un nou bloc
tarea riguroasă a păşit cu 12 la sută.
se face între Astăzi dupâ-a- rate două cinematografe săteşti la Ho- dc Iociiuite i ii trei
Minereu da bună
tehnologiei de A ~ două descărcări, caHfafe miază. la Clubul morod, raionul Orăştie, şi lotoi raio­ etaje. Printre ceh
elaborare a fon­ A n g a j a m e n t u l Cu ajutorul unui muncitoresc al sin­ nul Albi. Cu acest prilej s-au prezen­ 24 dc lamiUi care
La E. M. Barza s-a acordat dicatelor din De­ tat filmele artistice „Cîntecul între­ au primit aparta­
tei, prin pune­ v a fi în d e p iin it dispozitiv con­ în luna mai o atenţie deosebită va se va dcsfăflcra rupt“ şi „Iub'rc încătuşată" precum şi mente se numără
rea în valoare a —n ; ceput de oame- calităţii minereului. In abataje familia turnătoru­
noi şi noi re- nii secţiei (un s-a ales cu grijă sterilul, pu.ş-
carca selectivă a fost practicată
zerve interne. Principalul însă cărucior), prin pregătirea ope­ pe scară mai largă. faza orăşenească a filme documentare. Ele au fost vizio­ lui Xicolar llodca.

era supravegherea atentă a raţiei pină în cele mai mici amă­ Ga urmare, conţinutul dc me­ Festivaluiui regio­ nate de peste 700 de spectatori. a mecanicului de
tal in minereu a spor;l cu 7,3 nal „Pe plaiurile ' Ambele unităţi cinematografice au locomotivă Cîiilay
funcţionării agregatelor, deoa­ nunte. Bineînţeles, mersul fu r­ la sută. Hunedoarei“. Vor fost 'dotaie cu aparate dc proiecţie
rece o cit de mică perturbare nalului nu se mai reduce. Vor­ participa brigăzile rornineşti T. 10. Konrad, a liidrotch-
.era urmată de pierderi de pro- bind de acest lucru, trebuie să artistice dc agitaţie nicimuiliti Vasilc
ducţie. Pentru a înţelege mai mai amintim că timpul de mers dc la lntrcprinde- A. MARDAR1
bine cele spuse, să dăm cuvân­ redus a fost aproape eliminat corespondent Rota şi altele.
tul tovarăşului Gheorghe Ro­ Înainte şi după evacuarea fur­
man, şeful secţiei. I.PP.ICOP

corespondent

nalului. Au fost reduse de ase­ r e a ..Marinina", Spectacol pentru colectivişti
—¦La 2 august anul acesta, menea pierderile dc aer prin l.C.R.A:, P.T.T.R.
furnalul nr. 5 intră In al 7-lea şi ' orchestra de
an de funcţionare ; la 13 aprilie, etanşarea mai corectă a conduc­ mandoline a Clubu­ Formaţia de teatru ,.Escu“ de Tudor Mii-
furnalul nr. 6 a împlinit 6 ani telor, a fost redus la circa 15-20 lui muncitoresc al a Casei raionale de
de la ultima reparaţie capitală, sindicalelor din De­ cultură din Ilia a pre­ şatescu. Spectacolul a
înseamnă deci că ele au funcţio­ de minute timpul de schimbare va.
nat o perioadă relativ lungă, a unei guri de vînt. zentat in sala căminu­ fost mult apreciat de
timp în care s-au uzat. In con­ lui cultural din • Bră- cei peste 200 de spec­
secinţă, la ora de faţă, un bucluc Concomitent cu aceste măsuri, nlşca pentru colecti­ tatori.
cit dc mic înseamnă multe tone a fost impulsionată activitatea
de fontă pierdute.- Incidentul din sectorului de întreţinere, în ve­ viştii de aici piesa M. ŢIC
luna martie, cînd am pierdut derea reducerii la maximum şi
aproape 3.000 tone fontă, e cit chiar a evitării opririlor acci­ corespondent
se poate de semnificativ in acest dentale, s-a pus un accent deo­
sens. Pentru a preveni repeta­ Campania agricolă de vară -- Expunere
rea unor asemenea situaţii, au sebit pe respectarea reţetelor de
fost luate, r.tit la nivelul com­ dozare, întrecerea socialistă a temeinic pregătită! In faţa a peste S0 de lincri din pic viaţa şi opera lui I I Carapi.de.
binatului cit şi a secţiei noas­ devenit tot mai animată. crasul Simeria. Iov. Zsigmond Aurelia Participanţii au audiat cu mult interes
tre, mai multe măsuri, a căror expunerea prezentată.
eficienţă se poate constata ori- Zi de zi noi şi noi cantităţi de oooooooooo oooooooooo proles. la Şcoala medic mixtă
cind. Pină în prezent nu numai fontă produse peste plan. vin să
Întregească realizările furnaliş- V In aceste zile. in gospodăriile agricole de stat, în gospodăriile colective j din loc.-ilb.iic. a limit o expunere des-
că am recuperat pierderea res­ tilor.- Tn fruntea întrecerii s-au
pectivă, ci am şi produs peste situat deocamdată furnaliştii Xşi in S.M.'J. sc desfăşoară o muncă asiduă pentru aplicarea în cele mai
plan mai bine de 1.000 tone care deservesc furnalul nr. 6.
fontă. Consider că ne aflăm pe Maiştrii Gheorghe Cismaş, Vic­ ' bune condiţii agrotehnice a lucrărilor de întreţinere Ia culturile prăsitoare. 0
tor Pali, prim-topitorul Petru
drumul cel bun, că la sfîrşitul Lipsa, furnaliştii Simo Francisc. ¦ Paralel cit aceste lucrări. în unităţile agricole socialiste, se depun eforturi q
anului vom putea raporta că an­ loan Ciolacu. dozatorul loan
gajamentul ce ni l-am luat a Szaiosi, Ionel Lupu mecanic la 5 susţinute pentru pregătirea temeinică a campaniei dc vară. O
fost îndeplinit.- postul B, sînt doar cîţiva dintre
cei mai merituoşi oameni de la p Citi va exemple ne ilustrează pregătirile cc sc fac i.i vederea strîn- o
Intr-adevăr, furnaliştii acestei acest agregat Se pare insă, după
secţii a combinatului se află primele rezultate din această b gerii recoltei. $
îună, că cei de la furnalul 5 nu
pe drumul ce! bun. Şi pentru a vor să se lase mai prejos. Şi OOOO0"XS< O tOOOOOOOOe
iniări cele spuse de tovarăşul sutele c!e tone fontă date pes­
Roman, să dăm cuvântul cifre­ te plan pină in prezent arată c3 G ata pentru a în c a p e re c o lta re a
lor. Faţă de realizările primelor Alexandru Olaru, Simion Jtircă.-
Samoiiă Cacso, pun sub semnul Pregătirea din timp a utilaju­ vizuirea utilajelor şi la repara­
5 luni ale anului trecut, in pe­ întrebării cîştigătorii întrecerii lui necesar pentru stringerea rea lor.
rioada corespunzătoare a aces­ pe această lună. recoltei a constituit pentru co­
lectivul de muncă, dc la S.M.T. Pină in prezent, mecanizatorii
tui an colectivul secţiei a pro­ Cert este faptul că întrecerea din Alba Iul ia o preocupare per­ au reuşit să repare şi să pună
dus cu peste 9.000 tone fontă manentă şi de mare răspundere. in bună stare de funcţionare în­
treg utilajul cu care se va lu­
Harnicii mecanizatori, sub în­ cra in campania de vară. Con­

drumarea permanentă a organi­ comitent cu reparaţiile, condu­

zaţiei de partid, au fost orga­ cerea staţiunii a stabilit pentru

nizaşi in 15 brigăzi de repa­ fiecare brigadă itinerariul şi vi­

raţie şi au lucrat cu spor la re- teza zilnică de lucru.

C o n c o m ite n t cu p răşitul culturilor

mai mult. Despre acelaşi lucru dintre colectivele celor două fu r­ La gospodăria agricolă colec­ sare stringerii recoltei de griu.
vorbeşte şi creşterea indicelui de nale, alături de măsurile ce se tivă din Sîntandrei se munceşte Au reparat batoza şi au pus la
vor lua în viitor (amintim nu- în aceste zile cu intensitate spo­ punct atelajele. Nici pregătirea
utilizare in luna aprilie a.c. cu rită la prăşitul culturilor. Co­ spaţiilor de înmagazinare nu a
151 kg. fontă, comparativ cu mai reparaţia capitală a cau- fost neglijată. Magaziile sint cu­
1961. perului nr. 3 de la furnalul 6 cu lectiviştii şi-au făcutînsă timp
un nou sistem de cărămizi, care şi pentru pregătireacelor nece răţite şi reparate.
Meritul este al colectivului, va duce la mărirea suprafeţei de
care a aplicat noi procedee teh­ încălzire), vor avea darul să de­ A u ren a ra t în tre g utilajul ag ric o l Se apropie examenul de ma turîtate, iar chimia, are multe
nologice (amintim doar elabora­ formule care trebuie să fie cun oscule şi aplicate practic! O re­
rea fontei cu mangan redus), a termine obţinerea unor noi suc­ In vederea recoltării Ia timp tei luni să se pregătească şi petare a cunoştinţelor dobindite in decursul avilor, prinde
spaţiile de depozitare a cereale­ foarte bine acum, citul a răni as mai puţin de o lună pină la
ridicat temperatura aerului in­ cese şi în final, îndeplinirea an­ şi fără pierderi a cerealelor, lor. La reparatul utilajului ne­ examenul de maturitate. De acest lucru sint convinşi şi elevii
suflat in furnale (la furnalul nr. gajamentului. s.au pregătit temeinic şi lucră­ cesar in campania de vară, prin­ din clasa Xl-a A de la şcoala medie din Orăştie. Iată-t in la­
torii gospodăriei agricole de stat tre alţii s-au evidenţiat meca­ boratorul de chimie, urmărind cu multă atenţie experienţele
5 s-a ajuns şi la 900 grade C.), A. JURCA din Bîrcea Mare. Astfel, pină şi. explicaţiile date de prof. Li viu Tit Mizgan.
acum a fost terminată reparaţia nicii din atelier Ilie Totoi şi
Noi construcţii zootehnice combinelor, preselor de balotat Aurel Telman, precum şi meca­
paie. a maşinilor şi remorcilor nizatorii Gheorghe Moldovan şi
Anul acesta membrii gospodă­ turilor corespunzătoare pentru
riilor agricole colective de pe ra­ întregul efectiv de animale, in pentru transportul cerealelor şi llie Onescu.

za comunei Berthelot, raionul acest' an au fost luate măsuri a celorlalte utilaje. De asemenea,

Haţeg, vor mări numărul bovi­ pentru a se construi încă două s-au format echipele de lucru Printre muncitorii forestieri
nelor de ia 635, la 855 capete, din grajduri a cite 100 capete bovine şi s-a stabilit pianul de lucru
care al vacilor de lapte de la al tractoarelor şi maşinilor a- rlul Sebeş sosesc zilnic, lui sau să nu corespundă di­ nar, Traían Greuruş şi alţii, De la buştenii de răşinoase
?09 la 561 capete şi al ovinelor fiecare, două maternităţi pentru gricole pentru perioada de re­ la sectorul de industrializare mensiunilor. sint exemplu şi îndemn in nu se pierde aproape nimic.
de la 1.270,1a 1.987 capete. Va scroafe, coteţe pentru păsări şi coltare. Totodată, s-au asigurat a i.F. sebeş, sute de buşteni muncă, fiind întotdeauna in Nu de mult a luat fiinţă o sec­
r ?ste de asemenea numărul por- saivane pentru oi. sacii necesari pentru boabe, ur- de ruşinoase. Urmină drumul, O dată ce buştenii sint rete­ fruntea luptei pentru o valo­ ţie de talaj. Aici, maşini noi,
c'mţlor şi al păsărilor. mind ca pină la sfirşitul aces- o dată cu şuvoiul nestăvilit al zaţi la lungimea cerută de be­ rificare superioară a masei de mare productivitate, „aş-
A. MAGUREANU apei, buştenii ajung in faţa neficiar, ei sint stivuiţi şi aş­ lemnoase şi obţinerea unei chiazâ.“ fiecare bucată de lemn
Jn scopul asigurării adăpos­ barajului de oprire de unde teaptă să ia drumul gaterelor. cantităţi sporite de cherestea. răşinos care provine de la re­
corespondent sint dirijaţi pe un canal cu In echipa care asigură aprovi­ Ca in toate lunile acestui an, tezatul buştenilor şi produsul
apă. De-a lungul acestui canal, zionarea gaterelor cu material, şi in luna mai. secţia i obţi­ — dalajul — este împachetat
Peieaf humăorean : oaupereie secţiei a II-a furnale. muncitorii din brigada lui Va- lucrează, mulţi muncitori. Prin­ nut rezultate frumoase. Peste mecanizat in baloturi. In acti­
sile Fonai, folosindu-se cu. pri­ tre ei amintim pe Ana Marin, sarcina de plan, muncitorii au vitatea lor rodnică, toţi mun­
cepere de tapine, fac trierea. o femeie cu multă dragoste produs 35 m.c. de cherestea şi citorii de aici. mobilizaţi de că­
Ei scot buştenii subţiri, cei faţă de muncă. lată de ce ga­ au dat cu 8 la sută mai multe tre organizaţia de partid, luptă
rupţi din cauza plutirii, buş­ terul aprovizionat de harnica sortimente de calitate superioa­ cu abnegaţie pentru a da viaţă
tenii pentru bilele manele şi muncitoare are tot timpul ce pre­ ră. Deşeurile ce provin din sarcinilor trasate de Congresul
lemnul de mină. Buştenii mai lucra. In hala (ie gatere îşi des­ producerea buştenilor nu sint al Ill-lea al P.M.R. Şi munci­
groşi sint lăsaţi să ajungă la făşoară activitatea mulţi mun­ aruncate, ele iau drumul sec­ torii care lucrează la confecţio­
partea de jos a canalului unde, citori. pricepuţi in meseria de ţiei. de freze unde, se rencle- narea de binale, lăzi, desfăşoa­
prin nişte porţi speciale, sint. gaîerist. Unul dintre aceştia lează coaja, apoi sînt balotate ră larg întrecerea socialistă
scoşi şi stivuiţi. De aici sint este comunistul Nicolae Petreci şi trimise fabricilor ele celu­ pentru valorificarea superioară
transportaţi la cobza de rete­ de la gaterul nr. 2, care in loză. şi complexă a masei lemnoase.
zat. Brigada condusă de Gheor­ fiecare lună îşi depăşeşte sar­
ghe Oltean, care lucrează in cinile de plan. Nu odată, el Cheresteaua, atit de necesa­ Depunind eforturi susţinute,
acest punct de hieru, este una poate fi văzut printre gate- ră ridicării construcţiilor care muncitorii de la sectorul de
din brigăzile fruntaşe ale sec­ riştii mai tineri arătindu-le răsar peste tot in patria noa­ industrializare a I.F. Sebeş au
torului. In luna mai, brigada a practic cum se face şpanin- stră, o dată ce iese din hala obţinut, rezultate frumoase.
retezat la dimensiunile cerute gul la gater, cum se aşează gaterelor este stivuită pe „ram­ Astfel, sarcinile de plan au fost
5.000 m.c. buşteni faţă de 3.500 buşteanul la intrarea în gater, pa verde“. Cei care lucrează îndeplinite ritmic in fiecare
m.c. cit. avea in plan. Dar nu dacă acesta are o fisură cu la sortare trebuie să cunoască lună la toate sortimentele, au
numai atît. Lucrind cu multă scopul de a se obţine cit mai bine S.T.A.S.-ul, să aibă simţ fost reduse la maximum defec­
atenţie, membrii brigăzii nu multă cherestea de calitate su­ de răspundere şi multă aten­
lasă să treacă nici un buştean perioară sau cum se face o de­ ţie. Comuniştii Petru ştirb şi tele de fabricaţie şi a fost ob­
bitare corectă El. împreună cu loan Tothozan sint pătrunşi de
prin mina lor care să aibă pie­ importanţa sarcinii încredinţa­ ţinut numai in primele 4 luni
tre înfipte la capătul trunchiu- ceilalţi comunişti de aici, te. Ei nu au primit mei o re-
clamaţie de la beneficiari. ale acestui an, un beneficiu de
>AV"'s/'V'V O-V VbV Gheorghe Hăprian, loan Pie-
peste un milion lei.
~-/w- s.'vn., v -•'w vv*'
S. CERBU

1