Page 4 - 1962-06
P. 4
m m iw n m e m m M m m Nr. 2312
WMBWrXiIWII'IWIliU
v.\» Solidari cu lupta eroică
apoporului spaniol
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I
MADRID 31 (Ăgerpres). — Franco şi Salazar. In manifest sc adu
Oamenii muncii din diferite ţări ce un salut călduros participanţilor
ale lumii continuă acţiunile de soli la „Mişcarea pentru libertate care în
daritate cu lupta eroică a poporului cepe să zdruncine temeliile ultimelor
spaniol împotriva asupririi, mizeriei regimuri fasciste din Europa“.
şi dictaturii fasciste a lui Franco. © La Casa Sindicatelor din Vicnatf
© „Sîntem solidari cu muncitorii a avut Ioc un mare miting de soli
Tratativele pentru dezarmare lurl G a g a rin s -a în a p o ia t spanioli caic duc o luptă eroică îm daritate cu eroicii grevişti din Spania,
de la Geneva la M o s c o v a potriva tiranici lui Franco“, ' se spune Alfrcd Ruzicka. rare a luptat în bri
printre altele într-o rezoluţie dc pro găzile internaţionale în timpul războiu
MOSCOVA SI (Ăgerpres). — TASS prietenie. La ultima intilnire a lui test adoptată de Sindicatul muncitori lui civil din Spania, a vorbit în faţa
lor pietrari din Norvegia. unui numeros auditoriu despre lupta
transmite: Iuri Gagarin cu locuitorii oraşului dreaptă a poporului spaniol împotri
© împotriva dictaturii fasciste a lui
GENEVA 31 '(Ăgerpres). — darea intr-un viitor apropiat a rect al propunerilor americane La 30 mai, tu n Gagarin s-a îna Sapporo au participat la miting apro Franco se pronunţă activ şi studenţii va terorii franchiste.
Comitetul celor 18 state pen pericolului unui război rache- privind dezarmarea, pînă Ia de- poiat la Moscova din călătoria do 9 ximativ 600.000 de oameni. norvegieni. Un mare grup de studenţi
tru dezarmare a reluat exami to-nuclear. săvîrşlrea ultimei sale etape, zile în Japonia. au organizat la Oslo o demonstraţie © „Confederaţia Generală a Mun
narea propunerilor referitoare adică în decursul a cel puţin Pilotul cosmonaut a luat de aseme parcurgînd străzile oraşului cu pan citorilor din Costa Rica salută cu căl
în special la etapa doua a de V. A. Zorin, reprezentantul so 10 anî. Ţoale cele şase oraşe pe care le-a nea cuvînlul în fata studenţilor in carte pe care sc putea c iti: „Liber dură pe fraţii lor dc clasă din Spania
zarmării generale şi totale. La vietic, care a luat apoi cuvîn- vizitat pilotul cosmonaut sovietic la stitutelor de învătămint superior din tate muncitorilor spanioli !“, „1962 să şi le doreşte victorie deplină în lupta
şedinţa plenară care a avut loc tul, a subliniat că propunerile * invitaţia Asociaţiei „Japonia—U.R.S.S.“ Japonia cărora le-a vorbit despre rea devină ultimul an al dictaturii fascis pentru îmbunătăţirea condiţiilor dc
la 30 mai sub preşedinţia repre sovietice sînt atrăgătoare toc l-au întîmpinat cit mari mitinguri de lizările ştiinţei cosmice sovietice. te în Spania „Jos fascismul!“. muncă, pentru libertate şi democraţie“,
zentantei Suediei au făcut de mai pentru că ele asigură lichi GENEVA 31 (Ăgerpres). — se spune printre altele într-o decla
claraţii delegaţii S.U.A., Polo darea efectivă a pericolului unui La începutul şedinţei plenare întrevedere Â. F. Dobrinin - D. Rusk © 100 de profesori dc Ia Univer raţie a muncitorilor organizaţi din
niei, R.A.U., U.R.S.S., Angliei şi război nuclear în aproximativ din 31 mai a Comitetului ce sitatea din Genova au semnat un Costa Rica cave îşi exprimă totodată
Italiei. un an şi jumătate, întrucît sta lor 18 pentru dezarmare, V. A. WASHINGTON 31 (Ăgerpres). să formuleze la această întreve manifest dc solidaritate cu popoarele solidaritatea cn muncitorii şi studen
In expunerea sa, delegatul tele nu vor mai dispune de mij- Zorin, reprezentantul U.R.S.S., TASS transmite : dere propuneri noi, întrucit spaniol şi portughez care luptă îm ţii spanioli împotriva asupririi şi mi
S.U.A., A. Dean a repetat argu loace de transportare la ţintă care a prezidat şedinţa a pre Washingtonul nu a elaborat potriva dictaturilor fasciste ale lui zeriei, împotriva dictaturii franchiste.
mentele de mult cunoscute ale a armei nucleare. Trei ani după zentat comitetului raportul re După o întrerupere de o lună, pină în prezent împreună cu
puterilor occidentale în proble Intrarea în vigoare a tratatului, comandat de cei doi copreşedinţi- la 30 mai la Departamentul de Bonnul şi Parisul o poziţie uni ÎL
mele supuse spre examinarea spre sfîrsitul etapei a doua a reprezentanţii U.R.S.S. şi S.U.A. Stat al S.U.A. a avut loc o în că în problemele examinate.
comitetului. Cuvântarea repre- dezarmării, pericolul dezlănt.ui. — ou privire la desfăşurarea lu trevedere între A. F. Dobrinin, Un deputat congolez
zentantului Poloniei a constituit rii unui război mondial ar dis crărilor Comitetului celor 18 în ambasadorul U.R.S.S. în Statele în legătură cu această situa despre arestarea lui Gizenga
o analiză temeinică a măsurilor pare în întregime şi pentru to t perioada 14 martie — 1 iunie Un" şi D. Rusk, secretarul de ţie, arată la so mai ziarele
legate de etapa a doua a dezar deauna. Statele nu ar avea mij 1962, care urmează să fie îna stat al S.U.A. La întrevedere a RABAT 31 (Ăgerpres). — Co mentelor progresiste capabile să
mării prevăzute în ambele pro loace materiale pentru a duce intat Comisiei O.N.U. pentru „Washington Post and Times respondentul TASS, A. Vasiliev, contribuie la îmbunătăţirea si
iecte de documente aflate pe un astfel de război. dezarmare si a propus ca acest continuat examinarea chestiuni Herald“ şi „New York Times“, transmite : tuaţiei poporului congolez.
masa comitetului. Subliniind di raport să fie pus în discuţie.
ferenţa profundă dintre măsu El a arătat totodată că pro După discuţii la care au luat lor legate de reglementarea paş săptămîna aceasta Statele Uni Anicet Kaşamura, fostul mi Aşa-zisul vot împotriva lui
rile etapei a doua prevăzute în punerile americane nu rezolvă parte delegaţii Canadei, Italiei, te vor organiza consultări supli nistru al Informaţiilor şl Cultu Gizenga din parlamentul con
proiectul sovietic de tra ta t şi în sarcina principală — sarcina li Indiei, U.R.S.S., Braziliei, An nică a problemei germane. rii în guvernul Patrice Luvnum- golez a fost realizat cu ajutorul
schiţa americană, el a arătat că chidării pericolului unui război gliei, S.U.W. şi Bulgariei, pro mentare cu R.F. Germană. Zia ba, deputat în parlamentul con intervenţiei dolarului în viaţa
soluţia propusă de Statele Uni iectul de raport, pus de acord In ajunul întrevederii de la rele relevă de pe acum tendin golez, care se află în Maroc, a politică a Congoului.
te nu poate duce la realizarea nuclear nici In prima, nici în a rie copreşedinţi, a fost aprobat ţa spre modificarea poziţiei făcut o declaraţie coresponden
de comitet cu modificări neîn 30 mai dintre A. F. Dobrinin şi S.U.A. în direcţia unei „flexibi tului TASS în legătură cu ridi Ca urmare, parlamentul con
scopului spre care năzuiesc toa- doua si nici în a treia etapă. semnate, îndeosebi cu caracter lităţi mai mici“. carea imunităţii parlamentare a golez a devenit Camera unor
D. Rusk, în presa din Washing liderului mişcării de eliberare grupări care se află în serviciul
te popoarele şi anume la lichi Pericolul dezlănţuirii unui răz redacţional. naţională şi continuator credin anumitor persoane şi unei anu
ton au apărut ştiri din cercuri cios al cauzei lui Lumumba, An- mite politici.
boi mondi- ’ în orice moment, Comitetul a discutat în conti-
oficiale, din care reieşea că p ar toine Gizenga. După cite ştiu eu, a declarat
în orice clipă este însoţitorul di- tinuare măsurile prevăzute de Kaşamura starea sănătăţii lui
tea americană nu intenţionează Arestarea samavolnică a lui Gizenga este foarte proastă, cu
planurile de dezarmare aflate în Gizenga este o manevră a gru toate că declaraţiile oficiale con
J_O__S_____E_X__P___E_R__I__E_N__Ţ7__E_L__E____N__U___C__L_E__A__R__E_ I S e s iu n e a C n n s iliu lu i e x e c u tiv purilor financiare care şi-au în tinuă să afirme contrariu. Mă
examinarea Comitetului. a l U . RL E . So € . O .
şf-a în c h e ia t lu c r a d le
O demonstraţie a femeilor elveţiene Mod bo Keifa şi-a îachs'af PARIS 31 (Ăgerpres). — dierea de către U.N.E.S.C.O. a urmări tins tentaculele asupra Congo- tem că tratam entul prost apli
v.zita în Uniunea Sovietică La Paris şi-a încheiat lucrările cea lor economice şi sociale ale dezarmării, ului şi al căror scop este dis cat lui Gizenga poate duce la
GENEVA 31 (Ăgerpres). — dului Muncii din Elveţia, acti de-a 61-a sesiune a Consiliului execu o rezoluţie prin care cheamă să se trugerea fizică a tuturor ele rezultate tragice.
„Jos experienţele nucleare !“, viste ale asociaţiilor şi uniuni intensifice activitatea îndreptată împo
triva propagandei dc război, de agre
„Vrem să trăim 1“ — sub aceste lor de femei, soţii de pastori, MOSCOVA 31 (Ăgerpres). — tiv al U.N.E.S.C.O. (Organizaţia Na siune, vrajbă şi ură între popoare, pre Acord între Adoula şi Chombe
lozinci a avut loc la 29 mai în reprezentante ale organizaţiilor La 31 inai preşedintele Republicii ţiunilor Unite pentru problemele învă- cum şi o rezoluţie cu privire la popu
faţa clădirii Palatului Naţiuni Mali Modibo Kcita a părăsit Mosco (ămînluliii, ştiinţei şi culturii). Sesiu larizarea în rîndurilc tinerelului a idei LEOPOLDVILLE 31 (Ăgerpres). — miercuri — se va face prin inter
lor din Geneva o demonstraţie de tineret. La demonstraţie, care va pe bordul unui avion IL-18. nea a luat in discuţie probleme care lor păcii, respectului reciproc şi în După îndelungi împotriviri şi nia- mediul unei comisii militare katango-
a femeilor elveţiene Împotriva a durat mai mult de o oră, au Pe aeroport se afla aliniată o gar sint de o mare însemnătate pentru ţelegerii între popoare. In afară dc şinaţiuni, separatistul katanghez Chom- congolezc şi cu sprijinul O.N.U. Co
continuării experienţelor nucle participat de asemenea turiste dă de onoare. consolidarea păcii şi îmbunătăţirea în aceasta, la propunerea Uniunii So bc, care participă la convorbirile cu misia sc va ocupa, de asemenea, dc in
le americane aflate la Geneva. N. S. Hruşciov şi Modibo Keita, au ţelegerii între popoare. Sesiunea a vietice. pe ordinea de zi a celei dc-a premierul congolez, Adoula, în pro tegrarea trupelor din Kassaiul de sud
are, in apărarea viitorului co Organizaţia de femei „Răspun- ri 1it cuvîntări. blema curmării secesiunii provinciei precum şi a tuturor trupelor care nu
piilor. derea femeilor în era atomică“, adoptat o rezoluţie eu privire la slu- 12-a conferinţe generale a U.N.E.S.C.O. Katanga, „a căzut dc acord asupra respectă autoritatea guvernului cen
iniţiatoarea acestei demonstra integrării jandarmeriei katangheze m tral.
La demonstraţie au partici ţii, a adresat membrilor Comi Cambodgia va continua politica sa care va avea loc în curînd, a fost Alinata Naţională Congoleză“.
tetului celor 18 state pentru de de neutralitate Deşi acest acord reprezintă un oare
pat femei de diferite convingeri inclusă problema rolului U.N.E.S.C.O. Această integrare — se subliniază care pas înainte în convorbirile Adou
zarmare un mesaj în care se în comunicatul dat publicităţii după la — Chombe, el este departe dc a
politice, membre ale parlamen în ceea ce priveşte acordarea inde
cere interzicerea armei nucleare.
telor cantonale din partea Parti
Manifestaţie de protest la Viena PNOM PENH 31 (Ăgerpres). — Luind cuvinlul la deschiderea celui pendentei fărilor coloniale. întrevederea Adoula — Chombe dc rezolva problema scindării Congoului.
VIENA 31 (Ăgerpres). — Co se putea citi : „Războiul atomic După cum anunţă corespondentul de-al X lll-le a Congres naţional al S c u r te ştiri © S c u r te ştiri © S c u r te ştiri
respondentul Ăgerpres trans înseamnă moarte“, „Noi vrem din Pnom Penii al agenţiei France Cambodgiei, Sianuk a acuzat Vietna
mite : să trăim“, „Energia atomică să Pressc, la 30 mai prinţul Norodom mul dc sud şi ‘Taiianda că desfăşoară MOSCOVA. — Anul acesta statul Irianul de vest, partizanii din Irianul Lao“ transmite că la Rai Huei Sai a.u
fie folosită in scopuri paşnice“. Sianuk. şeful statului Cambodgia, a o campanie propagandistică împotri sovietic a alocat 8,5 miliarde ruble de vest au ocupat oraşul Samsapor, si sosit venind din Tailanda trei batas
La Viena a avut loc o mani Demonstranţii au împărţit în declarat că tara sa va continua să va Cambodgiei, pentru a justifica o pentru asigurările sociale. In ultimii tuat Ia 110 km. dc Sorong. Trupele lioane de ciankaişişti şi un batalion de
festaţie de protest împotriva promoveze o politică de strictă neu agresiune împotriva acestei lari. şase ani din bugetul de stat al asigu olandeze an fost nevoite să se retragă rebeli care efectuează în prezent ope
efectuării experienţelor cu arme staţiile de tramvai manifeste tralitate. rărilor sociale au fost cheltuite pentru în regiunea nordică a Irianului dc vest. raţiuni de pedepsire în împrejurimile
nucleare. într-una din circum plata pensiilor 24 miliarde de ruble. oraşului.
scripţiile capitalei Austriei o care cheamă la luptă împotri Demisia guvernului fure NEW YORK. — 400 de lucrători din
coloană de manifestanţi a de va efectuării de experienţe cu BUDAPESTA - La 31 mai Ia Bu domeniul asigurărilor sociale din KOLN. — La 30 mai a avut loc şe
monstrat cu pancarte pe care
arme nucleare.
Protestul guvernului japonez AN K ARA 31 (Ăgerpres). — toreşte ridicării fără încetare de către dapesta şi-a început lucrările cea dc-a S.U.A. au dat publicităţii în ziarul dinţa de închidere a Congresului parti
Corespondenţii din Ankara ai agen partidul jusli(iei (care cuprinde nu 25-a sesiune a Comitetului Executiv „New York Times“ o declaraţie în care dului .'ocial-democrat din Germania. In
TOKIO 31 (Ăgerpres). — tudini, deasupra insulei John- ţiilor occidentale de presă anunţă că meroşi membri ai fostului partid al lui al Federaţiei Sindicale Mondiale. Co sc pronunţă in favoarea tratativelor în cadrul comisiilor congresului au fost
După cum anunţă agenţia ston în Pacific. (Ambasadorul guvernul turc prezidat de Ismet Inonu Mcndercs NR) a problemei amnis mitetul Executiv al F.S.M. va analiza scopul reglementării problemelor inter adoptate peste 20 de rezoluţii în di
Associated Press, guvernul ja japonez, menţionează agenţia, a demisionat miercuri noaptea. Agen tierii foştilor demnitari şi funcţionari situaţia internaţională şi îndeplinirea naţionale litigioase. ferite probleme ale politicii internaţio
ponez a dat instrucţiuni amba va informa guvernul S.U.A. că ţia France Presse relatează, că Ismet ai partidului lui Menderes, fapt care programului de acţiuni şl rezoluţii nale şi interne. Cea mai mare parte
sadorului său în S.U.A. să adu Inonu, după ce a prezentat demisia a paralizat de mai bine de o lună adoptate de cel dc-al V-lca Congres GlUDAD DE MEXIGO. - După a rezoluţiilor au fost întocmite de con
că la cunoştinţa guvernului guvernul Japoniei îşi rezervă preşedintelui Gursel a luat cuvîntul întreaga activitate guvernamentală şi mondial al sindicatelor. cum anunţă agenţia United Press In ducerea P.S.D.G.
nord-american protestul Japo în faţa grupului parlamentar al parti parlamentară . ternational, în încheierea congresului
niei împotriva experienţelor nu dreptul de a cere compensaţii dului republican, declarînd că demisia HAVANA. — După cum transmite său, Federaţia naţională a cultivato LONDRA. — La 30 mai a sosit îa
cleare pe care urmează să le cabinetului său dc coaliţie (partidul „Nu există altă cale de ieşire din agenţia Prensa Latina, comitetul na rilor de trestie de zahăr din Mexic n Londra pentru o vizită de două săp-
efectueze S.U.A. la mari alţi- pentru eventualele daune şi pa republican şi partidul justiţiei) se da- impas decît demisia“ — a declarat ţional de pregătire a Festivalului mon cerut naţionalizarea industriei zahăru tămiui Menzies, primul ministru al
în încheiere Inonu. dial al tineretului şi studenţilor de Ia lui în această ţară. Australiei. EI va duce tratative cu pri-
gube survenite in urma aces Helsinki a început să aleagă pe cei mul ministru Macmillan şi cu alţi mL
270 de tineri care vor reprezenta Cuba PARIS. — Secretarul general al Aso niştrî. Tratativele Iui Menzies se vor
tor explozii nucleare. Ia Festival. In fabrici, gospodării agri ciaţiei Internaţionale a juriştilor de referi mai ales la pericolul pe care îl
cole de stat, cooperative, centre stu mocraţi, Nordman a protestat împo implică pentru Australia aderarea An
C ă ile d e d e zv o lta re a fă r ilo r blicat recent documentul „Calea Bir- denţeşti, au loc adunări generale care triva interdicţiei impuse avocaţilor din gliei la „Piaţa comună“.
maniei spre socialism“. In acest do aleg pe tinerii cei mai harnici la stu BarcMona de a avea întîlniri cu in
re c e n t e lib e ra te cument se afirmă că „omul nu poate dii şi în producţie pentru a face parte culpaţii pe care îi apără — un număr BERLIN. — Asasinatul, banditismul,
Ii izbăvit dc relele sociale atîfa timp din delegaţia ce va fi trimisă Ia Hel de 100 muncitori şi studenţi, arestaţi furturile, violenţa sînt fenomene coif-
Pe ce drum se vor dezvolta ţările guri şi imnuri proprii“, colonialiştii ţâri s-au realizat progrese însemnate cit dăinuie nefastul sistem în care un sinki. recent la Barcelona. dienc în Berlinul occidental, oraş caic
recent eliberate de sub jugul colonia vor căuta pe toate căile să menţină pe drumul nou ales de ele. In cursul om exploatează pe alţi oameni şi tră ocupă unul din primele locuri în lume
lismului — iată o problemă de mare ţările respective în situaţia actuală, vizitei întreprinse în Uniunea Sovie ieşte pe seama acestui mod de însu NEW YORK. - Potrivit Anuarului XIENG K l’ANG. — Postul dc radio în ceea ce priveşte numărul dc infrac
aclualitate pe care şi-o pun astăzi adică să le interzică accesul spre in tică, şeful statului Mali, Modibo Kei şire“. Consiliul revoluţionar, sc spune statistic af Organizaţiei Naţiunilor Uni ţiuni de acest gen.
cercuri şi paturi largi ale opiniei pu dustrializare, spre reforme sociale pro ta, şi-a afirmat convingerea că „sin în continuare în document, „este ferm te pe 1961, Ia mijlocul anului 1960 al patrioţilor laoţieni „Vocea Pafet
blice mondiale. Fără îndoială, răspunsul funde, spre cultură, pentru a perpetua gura cale pentru popoarele care s-au hotărît să păşească neabătut împre populaţia globului se ridica la
la această problemă trebuie să-l dea şi dependenţa lor faţă de imperialişti. Se eliberat din robia colonială este înfăp ună cu întregul popor al Uniunii Bir- 2.995.000.000 oameni, procentajul me -W i
îl vor da chiar popoarele din ţările găsesc, din pacale, în ţările Asiei, Afri tuirea ideii socialismului“. tnane spre înfăptuirea socialismului“. diu anual dc creştere a populaţiei fiind
eliberate, căci în primul rînddeele de cii şi Americii Latine conducători im Iată o declaraţie de intenţii care nu de 1.8 la sulă. Cel mai ridicat procen Cea mai mare parte a bugetului Angliei este desti
puşi de colonialişti, care fac jocul aces Despre socialism se vorbeşte mult poate fi decît salutată. Dar, deşi taj de creştere a fost înregistrat în
pinde să evite chinuitoarea cale capi tora si sînt obişnuiţi cu pomenile lor. în toate ţările eliberate. Aproape nu mulţi conducători din ţările eliberate America centrală: 2,7 la sută. Asia, nată scopurilor militare. (clin ziare)
talistă de dezvoltare şi să aleagă, de Un exemplar tipic în acest sens esle esie conducător al unui stat nou, în- îşi consacră forţele luptei pentru li în afara părţii asiatice a Uniunii So
va fi nevoie cu arma în mină, calea Chombe, marioneta katangheze, dar el cepind cu Nchru, Nasscr şi alţii, ca bertatea şi fericirea popoarelor tor, nu vietice, avea 1.680.000.000 locuitori — ' *rv»uninrtfct*.»%
unui progres mult mai rapid pentru a nu csle singurul. „Nu numai Congo, ci re să nu-şi propună să ducă ţara sa întotdeauna ei îşi dau scama de ade mai mult de jumătate din populaţia
lichida astfel într-un termen istoric şi alte stafe africane, arăta N. S. Hrnş- pe o cale „proprio“ spre socialism. văratele forţe motrice ale societăţii, totală a globului. PARTEA LEULUI..,
scurt seculara lor rămînere în urma. ciov la milingul consacrat prieteniei Este evident că şi în acest caz se fac ignorează lupta dc clasă şi se situea
dintre U.R.S.S, şi Republica Mali, îşi simţite influenţa uriaşă a victoriilor ză pe o poziţie intermediară, „în afa DJAKARTA. — După cuni anunţă
Pentru aceasta există astăzi condiţii au pe Chombe al lor“. Pentru ţările cu dobândite de socialism pe arena in ra claselor“, ceea ce nu poate duce postul dc radio al combatanţilor din
internaţionale deosebit dc favorabile. asemenea conducători lupta dc eliberare ternaţională, precum şi faptul că este Ia succes lupta lor. In cazul cel mai
naţională este abia la început. gtcu, dacă nu imposibil, pentru con rău, unii dintre aceşti conducători _• __
De o importanţă holăritoare este fap ducătorul unei ţări eliberate din ro sfîrşesc prin a capitula în faţa forţe
tul că în prezent principalul conţinut, Există însă .şi ţări care au dobîndit bia colonială să se prezinte în faţa lor reacţionare interne şî a imperia Franco trim ite frupe
principala direcţie şi principalele parti o independenţă reală. E'e se bucură poporului făgăduindu-i pentru viitor lismului, cuvîntul „socialism“ în gu
cularităţi ale dezvoltării istorice a ome de simpatia fierbinte şi de sprijinul nedreapta orînduire capitalistă. Dar ra lor ne mai fiind altceva decît o în colonia Ifni...
nirii sînt determinate de sistemul so puternic material, politic şi moral al a vorbi despre socialism nu înseam grosolană mistificare. Viitorul va cla
cialist mondial, dc forţele anthmperia- statelor socialiste, ceea ce Ie fereşte nă încă a construi socialismul. Unii rifica multe lucruri în această pri RABAT 31 (Ăgerpres). -r-
Iisfe, progresiste, care luptă pentru re de atacurile imperialismului, de încer conducători sînt bine intenţionaţi, do vinţă. Dar de pe acum un lucru este Referindu-se la cercuri bine infor
construcţia socialistă a societăţii ome cările disperate ale colonialiştilor de resc progresul ţării lor, au o atitudine absolut sigur, aşa cum sublinia tova mate, agenţia MAP anunţă că autori
neşti. Ideile şi victoriile socialismului a le înrobi din nou. Aceste ţări pot antiimperialistă fermă. Alţii însă fo răşul N. S. Hruşciov la mitingul dc tăţile spaniole îşi întăresc trupele la
exercită o influenţă uriaşă .şi care va alege, înlr-adevăr, drumul pe care vor losesc cuvîntul „socialism“ în scopuri la Sofia : „Conducătorii cărora Ie sînt Ifni — colonie spaniolă situată pe
creşte continuu, asupra popoarelor eli merge în viitor. Şi unele dintre ele au diversioniste pentru a înşela masele. într-adevăr scumpe interesele poporu coasta dc vest a Africii. In ultima
berate. Dimpotrivă, capitalismul consti şi ales, rcspingînd ferm calea capitalis Desigur că în India, unde burghezia lui. ale m a'c’or de oameni ai muncii vreme cilcva nave au adus la Ifni
tuie pentru ele în multe privinţe, un tă de dezvoltare. Este în primul rînd este relativ puternică, (nu însă pe vor trebui mai devreme sau mai lîr- tancuri, autocamioane blindate şi tu
cuvînt sinonim cu colonialismul odios vorba de Cuba. Cuba a păşit pe catea deplin consolidată nici aici) şi unde nuri.
dc care îşi amintesc cu groază şi ură. socialismului, hotărită să reziste tutu influenţa capitalului internaţional este ziu să înţeleagă că numai bizuindu-
De aici nu trebuie însă să se fragă ror atentatelor imperialismului ameri încă mare, problemele sc pun altfel ...şi banii
concluzia pricită că aspiraţiile, adesea can la independenţa şî suveranitatea decît în Indonezia unde burghezia es se pe clasa muncitoare ca pe cea mai
confuze, ale maselor din fosfele colonii sa naţională. Ea se bucură de ajuto te mult mai slabă şi controlul exerci în străinătate
spre drepfaie socială şi progres îşi vor rul neprecupeţit al tuturor ţărilor so- tat de clasa muncitoare, în frunte cn consecventa şi cc.a mai revoluţionară
găsi rapid şi lesnicios o întruchipare cîalisfe, al opinie? publice progresiste MADRID 31 (Ăgerpres). —
fericită în regimurile instaurate în aces din America Latină şi din lumea în partidul ei comunist şi dc masele ţă clasă a societăţii, în alianţă cu ţără Agenţiile de presă relatează că dic
te ţări. In primul rînd, aceasta depin treagă. tatorul spaniol Franco şi principalii
de de raportul forţelor de clasă din răneşti, asupra conducerii statului, este nimea şi cu sprijinul tuturor forţelor politicieni ai regimului său, şi-au tran
inferiorul statelor nou create, de gra In Gh.ana. Guineea, Republica Ma- sferat în ultimul timp importante su
dul mai mare sau mai mic de indepen 1i, forlele progresiste desfăşoară cu efectiv. Alta este, dc asemenea, situa progresiste se poate obţine victoria me dc bani in străinătate şi în special
denţă dobîndit, de poziţiile pe care Ic succes lupta peniru alegerea unei căi in Maroc şi Venezuela.
mai deţin imperialiştii în fostele colonii. necapitalisie de dezvoltare, şi se poa ţia în R.A.U., alta în Birmania. In şi rezolvarea justă a problemelor so Observatorii politici sc întreabă
Desigur că, acolo unde independenţa te afirma de pe acum că şi în aceste dacă nu cumva Franco sc pregăteş
este fictivă şi se reduce doar la „stea Bîrmnnia, de pildă,, Consiliul revolu ciale fundamentale. Sau ci vor înţe te pentru eventualitatea că va fi si
lit să fugă din fără.
ţionar care a preluat puterea a pu lege aceasta, sau după ci vor veni (Desen 'din „Pravda“).
alţi oameni care vor înţelege mai bine
imperativul vieţii“.
N. POPESGU
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelo.i: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar co„foni. aprobăm Direcţiei Generale IM.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai'r — Deva.