Page 41 - 1962-06

PROLETAR/ D/F TOATE TĂR/LE. UFlŢI-VA!
Anul XIV. Nr. 2322
Nivelul de calificare
3 muncitorilor şi tehnicienilor
în pas cu progresul tehnic!
Industria patriei noastre cu­
noaşte un puternic avint. Pretu­
tindeni se înalţă fabrici şi uzi­
ne bazate pe tehnica cea mai
înaintată iar în vechile Între­
prinderi utilajcie şi procesele
tehnologice sînt modernizate.
Noile agregate siderurgice intra­
te in funcţiune la Hunedoara,
noile utilaje şi maşini introduse
în industria extractivă, în între­
prinderile constructoare de ma­
şini şi alte întreprinderi, dau
procesului de producţie o înfăţi­
şare cu totul nouă.
Partidul a pus in faţa orga­
nizaţiilor de partid, conducerilor
Întreprinderilor, organizaţiilor
sindicale şi tuturor oamenilor
muncii sarcina de a folosi cit
mai bine suprafeţele de pro­
ducţie, de a obţine de la fiecare
agregat şi maşină indici de uti­
lizare cit mai ridicaţi, de a rea­
liza o productivitate mai înaltă,
înfăptuirea acestei sarcini cere,
pe lingă o cit mai bună orga­
nizare a procesului de produc­
ţie, ridicarea necontenită a ni­
velului de pregătire profesională
a muncitorilor şi tehnicienilor.
Ridicarea calificării profesionale- doara s-au organizat cursuri de
este una din cele mai importări­
le cerinţe care se pun: în pre­
zent în faţa muncitorilor şi teh­
nicienilor, îndeosebi a tineretu­
lui. Oricine işi dă seama că teh­
nica nouă, care se dezvoltă cu
repeziciune In toate ramurile in­
dustriale, poate fi stăpînită nu­
mai de oameni temeinic pregă­
tiţi profesional. Numai cei care
sint bine pregătiţi un meseria lor
pot deservi î n ‘condiţii optime
noile'maşini-şi agregate, pot ob­ citorii, întreprinderii urinează
ţine produse de calitate superi-
, oară, pot contribui la perfecţio­ nerii care nu au pregătire me­
narea proceselor;. de. producţie •«.serată,sînt •încadraţi .în^-ceţe,!14
şi la dezvoltarea mişcării de ino­ H-i.c-sukjJrsMuíT, i de n,dr.e..are•S&avrZn- iVv'i-eAl,uvîvnv-V-'
vaţii şi raţionalizări, impingind
tehnica înainte.
Toţi cei care doresc să în­
veţe, să-şi ridice nivelul .profe­
sional, au create în regimul nos­
tru cele mai bune condiţii. In-
văţămîntul profesional şi de cul­
tură generală a luat o mare am­
ploare. In şcolile profesionale şi
medii tehnice din regiune, au
urmat cursurile în anul şcolar
care s-a încheiat zilele acestea,
pest-e 3.900 tineri, cu 3.234 mai
mulţi decit acum doi ani, iar
în şcolile medii serale işi com­
pletează cunoştinţele de cultură
generală, 7.401 muncitori din în-
n'tnJ/itttft. i I Rezultatul întrecerii
siderurgiştilor din Hunedoara
alsocialismului
oooooooooooo 000000000000
• De la fabrică la consumatori 0o ¦ Zilele acestea in toate secliile marelui Combinat siderurgic din Hnnc-9Y.
• Angajamentul va fi respectat' ^ cioara se desfăşoară o însufleţită întiacere pentru sporirea producţiei f/c-0
(pag. 2-a);
metal, pentru realizarea angajamentelor luate în întrecere. Roadele ci seO
o Note sovietice
concretizează în sute şi sutedc tone produsesiderurgice dale peste sarci-0
» In fata . h ărţii:. Republica
5 nile de plan. O
Senegal OO
(pag. 3-a) ; o Prin sporireaindicilor deutilizare 8
hotare
Miercuri 13 iunie 1962 4 pagini 20 (pag. 4-a). ş 6 vinci sprijinul co- Ic, au respectat cu Realizări frumoase ^
laBOMBOi .. leclivuliii fabri- strictele reţetele de in muncă au obţinut o2
dozare, procesul teli- echipele conduse de
6 cii de aglomerare u nologic, au urmărit prim topitorii Simian O
0 minereurilor, care in cu multă atenţie func­ furca, Alexandru Ola- O
b primele 10 zile ale a- ţionarea agregatelor,
0 ceslei luni au produs intervenind operativ O
ru, Petru Lipşa, Iova- O
peste plan aproape
O 3.000 tone minereu a- la . cea mai mică de­ ruşii Haralambie Co- o
X glomeral. jurnaliştii fecţiune. Rezultatul vulciuc, lonc! Lupa 0
v secţiei a ll-a furnale preocupării lor sc şi alin. o
X şi-au îndreptat .atenţia
In aceraşi perioadă, ^
^ înspre sporirea indici- concretizează ¦ în cele
treprinderi şi de pe şantierele de $OOOoo^oOOOoO
construcţii. Otel tot mai mult0 colectivul secţiei a Tu
furnale şi-a depăşit
Cunoştinţele căpătate în şcoli 0 sarcinile de plan cu
nu sînt însă deajuns pentru a lor dc utilizare. SSO tone -, fontă elabo­ peste 600 tone fontă.
face faţă cerinţelor mereu mai rate peste plan in pri­
mari pe care le ridică produc­ O Pentru aceasta ci au ma decadă a acestei
ţia. In afară de aceasta, alături luni.
de absolvenţii şcolilor profesio­ ridicat temperatura ae­
nale şi tehnice, in întreprinderi
intră anual un număr însemnat rului insuflat iu furna-
de tineri, fără calificare. Iată
de ce este necesar ca în fiecare Brigada de mi­ u fiecare şarjă scurtării duratei dc ficienle şi ritmice. ooo
întreprindere să se acorde o neri condusă de evacuată. : reali'- elaborare a şarjelor, o
mare atenţie cursurilor de cali­ loan Cîşlaru de lui zărilecolectivului oţc- măririi greutăţii acns- Deşi întreg colecti­
ficare de toate gradele şi celor­ sectorul III al Ex­ lariei Martin n r . ' l lora, respectării regi- vul a muncit bine. sc 8ooos
lalte mijloace de ridicare a ni­ ploatării minieri: inului termic, a leii- cuvine menţionat apor­
Pelrifa 1 'depăşeşte sporesc.' In prima de- nologiei.' Bineînţeles, tul calus dc echipele o
lunii de liniă sarci­
nile de plan şi ex­ cada a ' lunii curente
trage cărbune du
bună calitate. topitorii de aici au succesul a fost deter­ conduse de priin-tvpl- o
velului de pregătire profesio­ l.X FOTOGRA­ reuşit să producă pes­ minat în bună măsu­ torii Constantin Mogo- 8
nală. FIE': Uit schimb
din brigadă se iu- te sarcinile de^.plan a- ră şi de aproviziona­ nea, Siliiion Mărită. ¦g
Sub îndrumarea organizaţiilor ‘ dreaptă spre mină.
proa/ie. 1.300 Lonc otel. rea secţiei cu. cele. ne­ Traian Birlea, Danii- O
de partid s-au luat măsuri ca FOTO I. TEREK
anul acesta să treacă prin cursu­ Succesul sc daloreşlc cesare în cantităţi su- tru Şerbun şi alţii. <>
rile de calificare şi ridicarea ni­
velului de calificare circa 40.000 Sporind viteza de laminare
de muncitori. Numai în oraşul
regional Hunedoara, numărul 1 aminalorii cure accaslă culc şi- in pri­ reuşit să , lamineze in Y
celor care urmează aceste cursuri
se ridică Ia aproximativ 18.000. lucrează la la­ ma decadă a lunii ca­ perioada respectivă 336 O
In Combinatul siderurgic Hune­
minorul. de S00 mm. rente, traducîrid cu tone otel peste pre- a
s-au. convins de-a luii- consecventă in viată vederile planului de O
calificare şi de ridicarea califi­ •gul anilor că una din planul dc măsuri leb­
cării în fiecare secţie. O mare ede mai sigure căi de nico-organizaloricc şi producţie. o
atenţie se acordă ridicării nive­ creştere a producţiei dcsfăşitrînd pe scară
hi .acelaşi timp co- q
lului profesional al muncitori­ lectivul laminarului L
lor şi tehnicienilor la termocen­
trala electrică Paroşeni. Con­ blaming a laminat 163 8
ducerea. întreprinderii şi orga­ este sporirea vitezei tot mai largă întrece­ tone l,ingouri- d,c otel, Oo
nizaţiile de sindicat şi de U.T.M. oO
de aici' au’ liiat măsuri, sub în­ ,cle laminare. Urtnînd rea socialistă, ci an peste plan.
drumarea organizaţiei de partid,
ca întregul colectiv al acestei >O
¦OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo
mari uzine să se ridice la nive­
lul de calificare cerut de agre­ Rifm mai infens praşilei porumbului
gatele şi utilajele moderne cu pentru siloz
care este înzestrată termocen­ Unităţile agricole socialiste au noastră nu era prăşită decit
trala. Peste 29 la sută !din mun­
prevăzut ca in acest an să ob­ 45,3 la sută din suprafaţa cul­
ţină de la fiecare hectar cel pu­ tivată cu porumb; pentru siloz.
Utilaje noi Festivalul bienal C re ş te n u m ăru l d ep u n ăto rilo r ţin 40.000 . kg. masă verde. In Mai avansată şe prezintă lucra­
De curind, Ex- „l. L. Caraglaie“ la C. E, C. scopul realizării acestei produc­ rea în gospodăriile agricole co­
cursurile şcolii medii serale. Ti­ . ploalurca minieră Tot mai mulţi oameni , ai Jiului cu 3.150 faţă dc ace­ ţii, lucrătorii de pe ogoare au lective din raioanele Orăştie şi
7 eline a !ost do­ muncii dfn (Valea Jiului îşi eaşi perioadă: a anului tre-
die şi: nu urmează şcoala .medie taţii cu luci t ‘au- Pc scena Casei raionale dc cultu­ exprimă dorinţa dc a-şi druetp'f,u' s•vea'lfoiia•nrde"a'-eu—eacpornooampei*il.o2i:).' sarcina de mare răspundere de Sebeş. Nejustificată este cauza
ră., din Sebeş s-a desfăşurat faza re­ -păsTfîr-r ia1“ <@iE.Ckr- s u rp te ti milioane mai marc faţă de
lo'.uiifnoa/fr¦>- '....Ta- dc venituri băneşti. Pen­ aceeaşi perioadă. , a efectua praşiia la timp şi la rămînerii in urmă a praşiiei po.
gionalii., a .(aUfcrtyfej&ylHnj'oa'. Festival tru a satisface- această: do­
ira" de 10 tone, 2 bienal 3c-'fcatfiTÎTon. Lucă'Căiiîg'î’atc“. rinţă, în ultimul ; timp au Dalele statistice arată că attua&M&fetfi n* ,(;r!uffiJ}jiJj.ţLpLţştra'. siloz_ in gospo­
excavatoare şi 2 Au prezentat spectacole reuşite' for­ mai fost înfiinţate in întţc- în: Valea Jiului ‘un libret
de calificare care funcţionează perforatoare sovie­ maţiile teatrale ale Casei de cultu­ de economii sc găseşte la praşile se distrug buruienile, dăriile colective din raioanele
în uzină, ţinindu-se seama de tice de ultimul tip 1,8 locuitori, ceea cc do­
profesia şi gradul de pregătire ră şi ale fabricii „Ardeleana“ din vedeşte o creştere însemna­ cel mai aprig duşman al plan­ Alba, Brad şi ilia. Nesatisfăcâ-
a fiecăruia. Organizaţia de tă ă numărului depunători­
partid veghează ca lecţiile care lor la C.E.C. telor de cultură, se sparge crus­ tor se desfăşoară praşiia po­
se predau la aceste cursuri să
se ridice la nivelul corespunză­ care au o viteză dc oraşul Alba lu lia, precum şi echipa , pri.ndevi încă 5 ghişee C.E.C.- ta care favorizează pierderea rumbului pentru siloz în gospo­
tor, să fie strîns legate de pro­
blemele pe care le ridică pro­ pei forare de SO cm. căminului cultural din comuna Ciu- eu gestiune proprie, numă­ apei clin sol şi afinează soiul, dăriile Colective de pe raza ora­
ducţia. Pentru îmbogăţirea cu­
noştinţelor tehnice ale muncito­ pe minut. gud. rul acestora ajungînd piuă dînd posibilitatea apei şi aeru­ şelor regionale Deva şi Hune­
rilor care urmează liceul seral,
în întreprindere se ţin periodic Au terminai praşiia ll-a acum la 29. lui să pătr.—.dă cu uşurinţă şi doara. Pînă ia aceeaşi dată, in
conferinţe şi expuneri cu carac­ In primele 5 luni ale
ter tehnic. să îmbunătăţească regimul de gospodăriile colective din Deva
anului, numărul depună­
La gospodăria agricolă colectivă din Gcoagiu, raionul torilor a crescut in Valea C. BADUTĂ hrană al plantelor. praşiia nu era efectuată decit
Orăştie, s-a cultivat cu porumb destinat obţinerii unei pro­ corespondent
ducţii dc 5.000 kg. porumb-boabc la hectar în teren ne­ Excursie Deşi necesitatea aplicării la în proporţie de 37,2 la sută.
irigat o suprafaţă dc 21 ha. Colectiviştii de aci acordă
timp a praşilei la porumbul si- Efectuarea la timp a praşilei
o deosebită atenţie întreţinerii . acestei culturi. In numai Duminică şi luni, elevii Deva. unde au vizitat clife- loz este cunoscută în toate uni­ porumbului siloz trebuie să fie
o zi şi jumătate, colectiviştii din brigada a If-a. a tov. şcolii de -i ani clin 7 îmava. rile întreprinderi şi jnstitu-
Elena Homorodeanu, şi brigada a l-a, a tov. Iona Cin- comuna Brănişca. raionul iii. cetatea şi- muzeul regiu- tăţile agricole din regiunea noa­ privită cu toată răspunderea
dca, au terminat atit praşiia mecanică, cit şi cea manuală. llia. au făcut <i excursie Ia nai.
stră, totuşi acestei lucrări, nu deoarece de aceasta depinde în
i se acordă importanţa cuvenită. cea mai mare parte obţinerea
La data de 8 iunie, in unităţile unei producţii sporite de masă
(Continuare in pag. 2-a) agricole socialiste din regiunea verde.
EXAMENE 996
Elevii claselor a Vll-a dit, prin răspunsurile da­ grafie pc elevul Nicolae rahţă o notă bună.
au aşteptat desfăşura­ te, că in decursul anilor 7 adorau din clasa a. ¦I. Şi lot o notă bună
rea examenelor dc ab­ dc şcoală au muncit, sub Vll-a. E de la Şcoala clc
solvire cu multă ne­ îndrumarea profesorilor, S. ani „dr. Petru Grota". va primi şi eleva Kclc-
răbdare şi cu }i mai cu neobosită rivnă pen­ men Margareta din clasa
multa... emoţii. Emoţii fi­ tru a-şi bisaşi materia 2. Pregătirea unui su­ a Vll-a A dc la Şcoala
reşti, dacă avem în ve­ predată şi că au reuşit, pc biect la istorie, desigur, ¦de 3 ani Peloji Sondor“
dere pe de o parte fap­ ¦deplin acest lucra. Fo­ au e uşoara. Dc aceea pentru cunoştinţele temei­
tul că examenele amin­ tografiile de mai jos re­ elevul Pervain Francisc, nice cc le dovedeşte rc-
tite constituie pentru ei dau eftevu aspecte din să­ din clasa a Vll-a. B de zolvînd !a matematică o
o temeinică verificare a lile de examene (de şco­ la Şcoala pedagogică, sc ecuaţie complicată.
tuturor cunoştinţelor acu­ lilor din Deva. concentrează cu atenţie
mulate in decursul a trai asupra problemelor pe 5. — 10!
ani de studii, iar pc de 1¦ Cu alilea bilete in care trebuie să la trateze. Acestea au fost primele
altă parte faptul cu pro­ faţă ai puica fi nefiotu- cuvinte rostite dc Zorelei'
movarea lor deschide in rit. Aceasta, in iazul cind, 3. „Industria tării in Bogdan, elevă în clasa
Iala elevilor larga per­ nefiind suficient de pre­ trecut şi azi“ — acesta, a V ll-a B la Şcoala
spectivă a alegerii profe­ gătit, ai dori un bilet este subiectul despre care medie ..Deccbal“. la ie­
siunii preferate. care să conţină cel mai vorbeşte in fata hărţii şirea ele la examenul de
uşor subiect. Dar cind loan Popa din clasa a geografie. Şi, după cum
...In faţa comisiilor exa­ ştii întreaga materie ici Vll-a B dc la Şcoala vedeţi, felicitările colegi­
minatoare majoritatea r- primul bilet ce-ti cade clc 8 ani .,ilr. Petru Gro- lor nu s-au lăsat aştep­
Icvilor s-au prezentat bi­ sub ochi. aşa cum il ve­ za", la examenul dc geo­ tate.
ne pregătiţi. Ei au dove­ deţi procedind in foto­ grafic. Pentru răspunsul
bun, ¦va primi cu sigit- ¦ Foto: V. ONOIU '
Text: G. VAS1LE
sas