Page 42 - 1962-06

png. 2
De la fa brică la consumatori Angajamentul
Zorii zilei abia se ivesc cină
pe. poarta fabricii de pline din
Hunedoara un grup de maşini
se îndreaptă spre diferite cen­
tre de desfacere din oraş, du-
cind plinea proaspătă. Cînd si-
derurgiştii şi constructorii merg
spre locurile de muncă, in drum,
ei îşi pot procura pîinea rume­
nă. proaspătă. Şi dacă în ulti­
mul timp consumatorii din ora­
şul Hunedoara au avut de făcut
aprecieri bune asupra calităţii
plinii, se datoreşte hărniciei de
care a dat dovadă colectivul fa­
bricii de aici, entuziasmului cu
care lucrează pentru a da viaţă
sarcinilor reieşite din Scrisoa­
rea C.C. al P.M.R, adresată mun­
citorilor din sectorul de pani­
ficaţie şi morărit cu prilejul
concursului ..Pentru pîinea de
cea mai bună calitate“.
La fabrică.,.
îmbunătăţirea calităţii plinii
este o preocupare de fiecare zi
a tuturor lucrătorilor. In acest
scop, in cadrul fabricii se iau
noi şi noi măsuri tehnico-orga­
nizatorice care să ducă la reali­
zarea unei producţii pe gustul
consumatorilor. Astfel, în secţia
de frămîntat este afişat un re-
ţetar. Pentru făina introdusă în
procesul de fabricaţie se stabi­
lesc cantităţile de făină, apă.
maia, sare necesară iniei, şarje
de pline, cit şi durata de fer­
mentaţie. coacere etc. Aceste cri­
terii se stabilesc în baza ana­
lizei de laborator a conţinutului
făinii. In afară de aceasta, la
fiecare lot de făină intrat in fa­
brică se face analiza de laborator
privind conţinutul de gluten,
amidon şi umiditate.
In scopul respectării cu stric­
teţe a timpului afectat fiecă­
rei operaţii în parte (prepara­
rea maielei, frământatului etc.),
de curînd, a fost făcută o cro-
nogramă. Cronograma este un
tablou pe care sînt scrise numă­
rul fiecărui malaxor de frămîn­
tat şi un cadran orar. Cu aju­
torul unei săgeţi, se stabileşte
pe grafic ora şi minutele la cure
a început o fază din procesul
de fabricaţie şi cînd trebuie să
se termine. In felul acesta se
^ = = 1» = = ^ = -
• La întreprinderea de /danie medicinale din Oraştie se depune o acti­
vii ale susţinuta pentru a trimite farmaciilor cit mai multe plante.
IN FOTOGRAFIE: Iov. laan Olani, şef de schimb la uscăloric, ve-
lificind stadiul de uscare a plantelor.
Căminul cultural-factor activ in răspîndirea
Colectiviştii s-au obişnuit să-şi reau la planul de producţie al
petreacă timpul liber la căminul
cultural pentru că aici desprind,
din conţinutul numeroaselor ac­
ţiuni organizate, cunoştinţe deo­
sebit de folositoare privind agri­
cultura şi zootehnia. Aceste in­
stituţii culturale îi ajută in
munca pe care o desfăşoară in
cadrul gospodăriei colective pen.
tru obţinerea unor producţii ri­
dicate, pentru sporirea avuţiei
proprietate obştească şi a veni­
turilor personale.
Tocmai de aceea, conducerea
căminului cultural din Cristur
şi-a îndreptat in mare măsură
atenţia spre răspîndirea cunoş­
tinţelor agrozootehnice in rindui
colectiviştilor prin manifestări
cultural-’educative bogate în
conţinut, atrăgătoare. Astfel,
aici au fost organizate expu­
neri pe teme agricole şi de zoo­
tehnie, au fost prezentate fil­
me documentare agricole, re­
cenzii ale unor cărţi agrozoo­
tehnice etc. Expunerile însoţite
de explicaţiile inginerului agro­
nom Liviu Alemán de la G.A.C.
din localitate sau ale profesoa­
rei de ştiinţe naturale Jok Tu­
lla na pe teme cum sînt „Com­
baterea •gândacului de Colorado“,
„Creşterea oilor cu lină fină şl
semiflnâ“, „Creşterea puilor
al ac venituri importante în
G.A.C.“, ş,a„ au trezit un viu
interes printre participant!
Multe asemenea expuneri au fost
urmate, de discuţii ce se refe-
stabil şte precis timpul de lu­
cru pe fiecare fază.
Dar, în cadrul fabricii s-au
luat şi alte măsuri pentru îm ­
bunătăţirea calităţii plinii. Un
accent deosebit s-a pus în ulti­
mul timp pe ridicarea califică­
rii brutarilor. Ca atare, în toam­
na anului trecut s-a organizat
un curs de ridicarea calificării
linele au participat 30 brutari.
La începutul lunii aprilie, u fost
organizat un curs de calificare
la locul de muncă. Cursul cu­
prinde un număr de 38 tovarăşi
care lucrează in fabrică fără a
fi calificaţi. Cursanţii vor în­
văţa meseriile de frămîntători,
„Pentru pîinea de cea
mai bună ca lifate'i i
modelatori şi cocători. Aici sînt
predate lecţii de către inginerii
şi tehnicienii fabricii.
Totodată pentru urmărirea cu
rigurozitate a calităţii plinii, în însă, se constată existenţa unor
cadrul fabricii s-a format o co­
misie din şeful C.T.C.-ului, un
şef de echipă, laborantul şi doi
muncitori care analizează fieca­
re şarjă de pline, dindu-i cali­
ficativul meritat. In baza con­
statărilor făcute, se întocmesc
punctaje care folosesc la cla­
sificarea fiecăruia în cadrul în­
trecerii socialiste.
Este meritul întregului colec­
tiv că în ultimul timp calitatea
plinii s-a îmbunătăţit substan­
ţial.
...şi în magazine
Nu numai procesului de fabri­
caţie a plinii i s-a acordat o
atenţie deosebită, ci şi modului în
care acesta ajunge la consumatori.
Şi. în această direcţie. în ultimul
timp s-au luat unele măsuri.
Fabrica de pline a fost dotată
cu un parc de 6 maşini, cu aju­
torul cărora pîinea se poate
transporta în bune condiţiuni la
toate centrele din oraş. De ase­
menea, pentru ca transportul
plinii să se facă în tot mai bune
condiţiuni, s-au confecţionat
1:000 lăzi speciale.
gospodăriei colective, la modul
în care cunoştinţele transmise
cu acest prilej pot fi aplicate
cu suces in munca de zi cu zi
a fiecărui colectivist.
Tot pentru răspîndirea cunoş­
tinţelor agrozootehnice, condu­
cerea căminului cultural din
Cristur s-a preocupat ca în faţa
colectiviştilor să fie aduse filme
documentare agricole. Acestea,
dintre care amintim „Valori­
ficarea păşunilor“, „Creşterea pă­
sărilor", „Mai mult porumb
¦însilc. .t" ele, au fost pe larg
explicate de către inginerul a-
gronom şi legate de realităţile
gospodăriei colective din loca­
litate.
Una dintre acţiunile cele mai
mobilizatoare organizate de că­
min, în vederea .scopului amin­
tit mai sus, a fost călătoria pe
hartă intitulată „Prin gospodă­
riile agricole colective fruntaşe
rin regiunea noastră. Cu acest
prilej, colectiviştii nu au aflat
numai despre belşugul gospodă­
riilor colective din Pricaz, Cli­
nic. Girbova, Apold şi altele,
ci şi despre felul cum muncesc
colectiviştii de acolo, despre me­
todele agrozootehnice care, apli­
cate de aceştia, au dus la rezul­
tate deosebit de frumoase.
Trebuie să mai arătăm că la
căminul cultural se recenzează
cu regularitate cărţile agroteh­
nice şi zootehnice ă căror conţi­
Important este şi faptul că
asemenea măsuri care să ducă
la o tot mai bună servire a oa­
menilor muncii s-au luat şi de
către O.C.L. Alimentara Hune­
doara. Astfel, au fost deschise
două centre model, unul în Piaţa
Unirii, iar altul în O.M. Totoda­
tă, în marea lor majoritate, cen­
trele de pline au trecut la pro­
gram lungit, în două schimburi.
Pentru o mai bună servire cu
pline a oamenilor muncii, in ora­
şul Hunedoara funcţionează 33
centre de desfacere, repartizate
in mod clestul de judicios.
Cert este că datorită măsuri­
lor luate în ultimul timp. atît
de către conducerea trustului de
panificaţie, cit şi de O.C.L. Ali­
mentara Hunedoara, servirea oa­
menilor muncii s-a îmbunătăţit
substanţial, Lucrătorii din uni­
tăţile de desfacere servesc în
mod conştiincios, au o atitudine te. Ei au pre- "1
cuviincioasă,
fin in d seama de cerinţele
crescînde ale consumatorilor
deficienţe atît la fabrică dar mai
ales la magazine. Astfel, deşi 2.400 litri lapte. Analizînd posi­ trodus şi cîte două kg. uruială
între trustul de panificaţie şi bilităţile de care dispun în pre­ • - administrată dimineaţa — iar
O.C.L. s-a stabilit un grafic zent, colectiviştii s-au angajat seara ia grajd, fiecare vacă pri­
orar •privind aprovizionarea cu ca in acest an să sporească pro­ meşte cîte 6-7 kg. secară masă
pline a centrelor de desfacere, ducţia de lapte a vacilor la verde. Pentru ca în tot timpul
acesta nu a fost îndeajuns de peste 3000 litri în medie de la verii animalele să aibă sufi­
minuţios studiat. Ca urmare, o vacă furajată. Angajamentul cientă masă verde, colectiviştii
sînt perioade cînd unele centre pare la prima vedere destul de au hotărît ca după recoltarea
nu sînt asigurate la timp cu îndrăzneţ, dar ţinind cont de secarei să însămînţeze porumb
pline, creîndu-se anumite go­ posibilităţile existente, el este furajer.
luri. Deşi centrele asigură ne­ pe deplin realizabil.
cesarul de consum al populaţiei,
faptul că se creează la anumite
ore goluri în aprovizionare, duce
ulterior la aglomerări.
Prea puţin s-a făcut şi în ce
priveşte lărgirea sortimentului
de produse de panificaţie. In
magazine există doar 3-4 sorti­
mente şi acestea din produse
simple. Lipsesc uneori cozonaci
şi împletituri cu ouă, lapte, unt,
mac şi altele, produse cerute de
consumatori. Rău este că la
unele centre ca de pildă cel din
O.M. (nr. 58) prezentarea specia­
lităţilor este slabă, Covrigii, cor-
nurile şi baloanele sînt ţinute
intr-o ladă aşezată în loc ne­
potrivit.
La unele centre de desfacere,
cum sînt cele din O.T, tabăra
Sluţit şi bluming, nu se acordă
toată atenţia depozitării plinii.
In loc ca aceasta să fie aşezată
în rafturi, se aruncă în lăzi, din
care cauză se deformează, pre-
zentînd un aspect ur.it. Nici în
ce priveşte curăţenia, la centre­
le amintite nu se acordă atenţia
cuvenită.
Deficienţele constatate în des­ ţ
facerea plinii sînt mărunte. Ele
pot si trebuie să fie înlăturate Prefaţă de Si. M. Miicu. Editura Academiei R.P.R., 172 pagini)
pentru ca şi în acest sector sa­
se desfăşoare o activitate tot
mai bogată, cu rezultate din cele
mai bune.
V. FURIît
N iv e lu l ele c a lif ic a r e a m u n c ila c ilo r şi te lm ic ie n ilo i
ass p a s cis p r o g r e s u l
(Urmare din pag l-a)
O preocupare asemănătoare
pentru ridicarea nivelului de ca­
lificare a muncitorilor se mani­
festă şi la fabrica „Sebeşul“,
unde s-au luat măsuri ca toţi
muncitorii întreprinderii să fie
încadraţi în cursurile de ridica­
re a nivelului de calificare. Me­
rită să fie date ca exemplu în
această privinţă şi comitetele de
sindicat şi U.T.M. de la mina
Uricani care, pornind de la ce­
rinţele vieţii, au iniţiat organi-
ice
nut este strâns legat de preocu­
pările colectiviştilor din Cristur,
de planul de producţie al gos­
podăriei colective. „Cultura flo-
rii-soarelui", „Cum se pot obţine
3.800 litri lapte pe cap de vacă
furajată“, „Cultura cartofului"
sînt doar citeva dintre cărţile a
căror recenzii au fost expuse
in ultima periodă de timp, bu-
curîndu-se de o largă partici­
pare.
Desigur că pe lingă toate
aceste acţiuni, conducerea că­
minului cultural are posibilităţi
să organizeze şi altele, la fel de
atrăgătoare. Dintre acestea a-
mintim : o seară de calcul, sau
jurnale vorbite pe teme agricole
şi zootehnice, seri ale metodelor
înaintate de muncă, expoziţii de
cărţi .agrozootehnice, seri de în­
trebări şi răspunsuri etc.
Răspîndirea cunoştinţelor a-
grozootehnice este o sarcină deo­
sebit de importantă ce revine
căminului cultural. De aceea,
conducerea căminului cultural
din Cristur va trebui să vădeas­
că preocupări şi mai intense în
această direcţie, să găsească
mijloace noi şi atrăgătoare pen­
tru realizarea scopului propus,
să folosească orice prilej pentru
îmbogăţirea cunoştinţelor profe­
sionale ale colectiviştilor, con­
tribuind in acest fel din plin la
întărirea puterii economice a
G.A.C., la creşterea bunăstării
colectiviştilor.
V. CHIŞ
DRUMUL '{füüPXUSMULUI
va fi respectat
Dezvoltarea sectorului zooteh­
nic constituie un mijloc impor­
tant de a spori necontenit ve­
niturile gospodăriei colective şi
ale colectiviştilor. Ţia-tnd sea­
ma de acest fapt şi bazîndu-se
pe experienţa căpătată în anii
trecuţi, consiliul de condueere
al gospodăriei colective din Tur-
daş, îndrumat de către organi­
zaţia de bază, a prevăzut la în­
ceput de an în planul de pro­
ducţie creşterea numărului de
animale şi sporirea productivi­
tăţii lor. Efectivul bovinelor va
ajunge la 195 capete din care
77' vaci de lapte,
al ovinelor la
3.000 litri lapte
peste 450 iar al
scroafelor la a- pe cap de vacă furajată ganizat păşuna-
proape 40 cape­
văzut apoi măsuri pentru spo­
rirea continuă a producţiei de
lapte. In anul trecut, vacile gos­
podăriei colective, fiind bine În­
grijite, au dat o producţie de
Iată care sînt factorii care
ajută pe colectiviştii din Turdaş
să-şi respecte cuvîntul dat.
Sectorul zootehnic al gospodă­
riei respective este format în
prezent numai din animale de
mare productivitate. Selecţia
lor a început să fie făcută cu
şase ani în urină. Acum, aproa­
pe toate vacile au determinate
caracterele de producţie şi fe­
lul cum ele reacţionează la a-
plicarea diferitelor metode de
hrănire şi îngrijire. Brigadierul
zootehnic al gospodăriei, aju­
tat permanent de către tehni­
cianul agronom Ştefan .loca, a
aplicat hrănirea animalelor în
funcţie de producţie, suplimen-
tîncl raţia acelora care produc
mai mult. Şi rezultatele hrăni-
..-wwv-v -wv^ IN L IB R A R II
i ŞTIINŢE NATURALE
/ OCROTIREA NATURII. Buletinul comisiei pentru ocrotirea
<monumentelor naturii. Editura Academiei R.P.R., 212 pagini — t
/.î5,50 iei. ........
MEDICINĂ
Ruxandra Holbam SÎ.NGELE Şl GLANDELE ENDOCRINE^
9,45 lei.
j GEOGRAFIE
MIC ATLAS GEOGRAFIC. Editura ştiinţifică.
$•+ 46 hărţi — 25 lei (pînzat).
' ' A A . X- V W .
OMltCOI *
zarea unui „cerc de citire a mo­
nografiilor de armare“ în care
sînt încadraţi şefii de brigăzi.
Lecţiile predate la acest cerc
înarmează pe brigadieri cu no­
ţiuni despre geologia zăcămin­
telor de cărbuni, de matematică
şi geometrie. îi iniţiază în cu­
noaşterea diferitelor genuri de
lucrări miniere cu monografiile
de armare întîlnite la mina
Uricani.
Ridicarea nivelului de califi­
care prin cursuri de diferite gra­
de nu se bucură însă pretutin­
deni de atenţia cuvenită. La
unele exploatări miniere din Va­
lea Jiului conducerile întreprin­
derilor şi organizaţiile de sindi­
cat şi U.T.M. nu se îngrijesc de
cuprinderea unui număr cit mai
mare de muncitori în astfel de
cursuri. La mina Lupeni, de pil­
dă, această sarcină nu este pri­
vită cu toată răspunderea de că­
tre factorii corespunzători. Des­
chiderea cursurilor de ridicare a
calificării a fost multă vreme
tărăgănată la această mină. Slab
se preocupă, de ridicarea cali­
ficării muncitorilor şi unele or­
ganizaţii de sindicat şi U.T.M.,
precum şi conducerile adminis­
trative de pe unele şantiere de
construcţii cum sînt cele din
Deva, Petroşani şi altele.
Insuficienta calificare sau
chiar lipsa de muncitori califi­
caţi constituie principala frî-
nă în realizarea sarcinilor de
:-wa=
Sa! a rii cu 3 0 ia sută mas m a ri
.V'V
Brigada sondei 14.121 din ca­
drul şantierului Glielar — secto­
rul Poiana Rusca — şi-a depăşit
!danul de producţie pe ultimele 4
luni cu 5 la sută, execulind lu­
cruri de bună calitate, caracterizate Erouin Poienaru şi Stan Angliei,
prin x-crlicalilalea sondei şi recu­
perai peste cel contractual. In zona
mineralizată brigada a obţinui un
procent de recuperaj de 96 faţă
de Hi cit prevedea sarcina contrac­
tuală.
Folosind în mod chibzuit mate­
rialele, brigada a realizat din fe­
rii diferenţiate nu au întirziat
să se arate. Vacile au început să
producă cite 8-10 sau chiar 13
litri lapte zilnic. Deşi bună, pro­
ducţia nu i-a mulţumit. Oame­
nii au chibzuit ce măsuri ar pu­
tea lua ca aceasta să crească şi
mai mult. Accentul l-au pus pe
furajarea animalelor. Conside-
rind că In cea mai mare
parte a anului animalele stau
pe păşune, colectiviştii s-au în­
grijit ca ea să fie productivă.
In primăvară au curăţit-o, su-
praînsămînţat-o şi au îngrăşat-o
ou îngrăşăminte chimice. Pen-
.„m, ........ ..... tru folosirea cit
mai chibzuită a
paşunn, au or-
tul raţional, pe
... —- tarlale. Aşa se
face că pe această păşune ani­
malele au iarbă bună şi sufi­
cientă. Dar numai păşunea nu
asigură necesarul de hrană. De
aceea în hrana vacilor s-a in­
Paralel cu preocuparea p en ­
tru asigurarea animalelor cu
hrană abundentă şi de bună
calitate, consiliul de conducere,
îndrumat, de către organiza­
ţia de bază, s-a îngrijit şi de
permanentizarea îngrijitorilor
mulgători. Avînd în vedere că
şi felul cum sînt îngrijite ani­
malele constituie un factor im­
portant în sporirea producţiei
de lapte, conducerea gospodă­
riei a dat vacile pe mina celor
mai harnici şi mai pricepuţi
gospodari. Viorel Bulz, Avram
Jurj şi alţii şi-au îndrăgit me­
seria de îngrijitori-mulgători şi
de patru ani ei muncesc numai
în acest sector. Alături de ei,
toţi colectiviştii din Turdaş se
străduiesc ca în acest an să-şi
respecte angajamentul luat.
I. COSTEA
S
<;
$ lingotierelor,
> 1 maistru tîmplar.
200 p ag in i'
80 I C
plan, în obţinerea unor indici
mai buni de folosire a utilajelor,
în ridicarea productivităţii mun­
cii şi mai ales în îmbunătăţirea
calităţii produselor. Se ştie că
neindeplinirea planului construc­
ţiilor de locuinţe în anul trecut,
precum şi slaba calitate a unor
apartamente se datoresc în mod
deosebit neasigurării şantierelor
cu mină de lucru calificată, sla­
bei calificări a unor construc­
tori. Cu toate acestea conduce­
rea Trustului regional de con­
strucţii, conducerile unor şan­
tiere, cum sînt cele din Lupeni,
Deva şi altele, manifestă o preo­
cupare încă scăzută pentru ri­
dicarea nivelului de calificare a
muncitorilor. Slabă preocupare
pentru ridicarea calificării se
manifestă şi la unele exploatări
miniere din Valea Jiului.
Este necesar ca, sub îndruma­
rea organizaţiilor de partid, în
întreprinderi să se dea o mai
mare atenţie organizării cursu­
rilor de calificare şi de ridicare
a calificării, să se asigure aces­
tor cursuri conţinutul corespun­
zător, să se vegheze ca materii­
le predate să fie însuşite de că­
tre cursanţi. Trebuie manifesta­
tă, de asemenea, o grijă deo­
sebită ca cei care urmează cursu­
rile de calificare şi de ridicare
a calificării, să aplice in prac­
tica producţiei cunoştinţele teh­
nice acumulate la cursuri.
bruarie şi pînă în prezent economii
de peste 11.200 lei.
S-au evidenţiat în mod deosebit
şefii de schimb Petre Rădulescu,
precum şi maistrul de foraj Petre
Cărunta, care a asigurat o bună
aprovizionare cu materiale şi a dat
indicaţii tehnice bine chibzuite.
Frumoasele rezultate obţinute au
făcut ca membrii brigăzii să pri­
mească salarii cu 30 la sută mai
mari ca salariul de bază.
Nr. 2322
¦»/—' r ' n n ' ' yt— —i p p r n p p
LOTO CENTRAL
Ş, ţ
i Tragerea pe ţară din 15 iunie 1962 are loc la Hunedoara la ^
L orele 18,30 la Grădina de vară a I.C.S.H 1
1
t
1
N U U IT A Ţ I !
La fiecare tragere din luna iunie 1962, în afară de cîştigu-']
t rile obişnuite, se atribuie şi cîte un autoturism „MOSKVICI“J
C '1
asigurarea
fa c u lta tiv a
pentrw
c o le c tiv iş ti
® ASfCVPARţ« » N im i& O tt,
9 ASIGURAM*
cuiruRţion AGR/roeu
a, flSICURARfA . ..
eu/vutyioR om gospcoar/e
dă ASIGURAM» .
PfJVJRU CATURUt M ACfWlf/n
OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo
o
Combinatul siderurgic Hunedoara <0
OO
ANUNŢA
O Ţinerea unui concurs pentru ocuparea posturilor He maiştri 9,
cîu următoar specialităţi:. L
3 maiştri cocsari, 14 maiştri de schimb,
10 maiştri lăcătuşi, 2 maiştri turnare,
10 maiştri mecanici, 1 maistru calcinator.
10 maiştri electricieni, 1 maistru ajustaj,
2 maiştri strungari,
3 maiştri apaducteri, 2 maiştri sudori,
6 maiştri chimie, 4 maiştri încărcători
4 maiştri oţelari, 3 maiştri reparaţii.cup-
3 maişiri-macarale,
15 8 maiştri luminători, toare,
° 4 maiştri zidari,
® 4 maiştri termo-tehnicieni,
® 1 maistru reparat vagoane,
a 4 maiştri furnalişti,
e 1 maistru turnător-oţel,
0 1 maistru turnător piese
de oţel,
g
2 maiştri reparaţie-gaz, g
1 maistru fenofăiii-*fur ua1, b
Ttv.c\rv» *» V
4 maiştri de întreţinere, g
1 maistru Ia pregătire a 6
O
g
5 Concursul va avea loc la sediul combinatului în zilele deg
¦C3 si 4 iulie 1962. <>
Cererile de înscriere pentru concurs se vor depune la se-L
diul combinatului, serviciul de cadre, cu cel puţin 10 zile înainte o
de data ţinerii concursului, im preună cu următoarele acte : o
— Certifice.! denaştere tip R.P.R. (copie) o
— Diplomă de absolvire (copie) a unei şcoli tehnice de mai- 6
ştri de specialitate sau a unei şcoli echivalente, sauf*
alte acte din care să rezulte că la data de 1 Iulie 1956,!
candidatul a avut 12 ani vechime in funcţia de maistru.!
— Autobiografia
— Certificat medical g
Cererile care nu vor fi în soţite de acte nu se iau în con- g
îsiderare. 9
Combinatul siderurgic Hunedoara oooo9
mai angajează de urgenţă: o0
20 tehnicieni I,
10 tehnicieni II,
30 şoferi, - * s000
50 paznici, 0
5 dactilografe.
Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul organi- 0
zarea muncii şi la serviciul per sonal din Combinatul siderurgic o
LHunedoara. g
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 c-
întreprinderea industrială de stat
de cultura şi fermentarea tutunului
O cn a M ureş
G .A.C. -uri, ingineri agronomi, colectivişti!
urinaţi exemplul G.A.C.-urilor:„Drum nou“ din Cucerdea, ra­
ionul Tîrnăveni, „înfrăţirea“ din Sîmpaul, raionul Luduş, „Dru
mul socialismului“ din Gîrbova , raionul Sebeş, Miraslău, raio
nul Aiud, „Partizanul roşu“ din Apoldul de Jos, raionul Sebeş
care în anul trecut printr-o mai bună, şi mai atentă îngrijire a
plantaţiilor de tutun au obţinut recolte sporite cu respectiv 13S
ia sută, 80 la sută, 29 la sută, 27 la sută şi 26 la sută şi deci
venituri sporite. De asemenea, potrivit H.’c. M. 1551/1980 au
fost premiate de Ministerul Industriei Alimentare.
TRANSPORTAŢI IMEDIAT RĂSADURILE DE TUTUN, pe în­
treaga suprafaţă contractată — şi chiar mai mult — acum fiind
timpul optim de transplantare pentru a obţine recolte bogate,
de bună calitate.
PRĂŞIŢI TUTUNUL DE CEL PUŢIN TREI ORI, iar cu oca­
zia praşilei a treia executaţi şi politul. O dată cu politul înde-
părtaţi de pe plante toate foile bolnave şi îngropaţi-le adînc în
pămînt pentru a nu se infecta întreaga plantaţie.
CÎKNIŢI ŞI COPILIŢI PLANTAŢIILE LA TIMP ŞI LA IM.
| TREAGA SUPRAFAŢĂ CULTIVATĂ.
SUPRAVEGHIAŢI CULTURILE, atent şi în caz de apariţie a
1peronosperei sau thripsului aplicaţi imediat tratamentele in-
\ dicate de inginerul agronom şef şi de tehnicienii noştri.
1 PREGĂTIŢI DIN VREME, condiţiile de recoltare, precum şi
1 gunoiul de grajd, mustul de bălegar, îngrăşămîntul verde, ce-
| nuşa şi îngrăşămintele chimice indicate de tehnicienii noştri şi
: de inginerul agronom pentru fiecare sol în parte.
NU UITAŢI: cultura tutunului vă aduce venituri impor.
1tante în gospodărie.