Page 43 - 1962-06

Nr. 2322 DRUMUE ’SO 'C m U S M U L V l pag. 3

C93 iRu»*yt-*A«aîtJWww wc^^-a»»í»w BSSSrnnBRfl

vr.'ty• TI Ql&ít

Informaţii de partid I • ' é& E E e 'M , lo

'»»i ¦^aTruiiWiirirmiiiTir«nrrrnnii«nmiitii—iumh Basa

C el m a i b un i din c e i m a i b u n i Petrolul Siberiei

în rîn d u rile p artid ulu i Pînă nu de mult, micul sat Markovo, proiectului noului Program al Partidă*

Studiată cu viu interes, Hotă- partid pentru a se pregăti te­ HUNEDOARA. ' * ‘J ' . ffm pierdut în îndepărtata Siberie, pe ma­ lui Comunist al Uniunii Sovietice pe­
rirea C.C. al P.M.R. din aprilie meinic din punct de vedere po­ rele fluviu Lena, nu se deosebea cu troliştii şi geologii din Siberia şi-au
litic şi ideologic in timpul sta­ iim WwMm% y ’ mFsMji i P s nimic de sutele de sate asemănătoare. exprimat dorinţa de a crea în Sibe­
a.c. cu privire la întărirea rin- ' ? 'm m m Astăzi însă, oamenii sovietici scrîu is­ ria o nouă bază petroliferă a Uniunii
durilov partidului, a găsit un giului care-1 au. r toria nouă şi minunată a acestui stră­ Sovietice. N-a trecut mult timp de
larg răsunet şi în rîndurile mem­ Recent, în adunarea generală vechi sat siberian. Autorii primelor atunci şi visul geologilor exploratori ai
rînduri ale acestui letopiseţ au fost subsolului siberian, a şi început să se
brilor şi candidaţilor de partid a organizaţiei de bază P.M.R.
din cadrul organizaţiei de bază s-a pus în discuţie cererea can­

P.M.R. a preparaţiei cărbunelui didaţilor de partid Gheorghe Noi blocuri date ' x , ' geologii sovietici care au descoperit realizeze. Marea sondă din împrejuri­
din Petrila. Man, Viorel Marincescu şi Dobre aici rezerve bogate le petrol. mile Irkutsluilui livrează în 24 de ore
După prelucrarea hotărîrii, în Ţigănuş de a fi primiţi în rîn­ in folosinţă anul i S l i 'i l ** peste 1.000 tone de ţiţei de calitate
Acum 30 dc ani, un mic grup dc

adunarea generală a organiza­ durile membrilor de partid. acesta. J » /, v g* geologi şi-au început explorările în superioară.

ţiei de partid, comuniştii s-au Dovedind prin fapte că ei sînt Siberia de est. propunîndu-şi să do- Important este că imensele rezerve

angajat că se vor ocupa eu mai luptători înflăcăraţi pentru tra ­ vedească, contrar afirmaţiilor unor oa­ de petrol sînt situate în apropiere de

multă perseverenţă de munci­ ducerea în viaţă a hotărîrilor meni de ştiinţă, că subsolul Siberiei căile de transport fluviale şi mai a-

torii care fac parte din activul partidului, că îşi îndeplinesc ascun.ie rezerve imense de petrol. Geo­ proape de artera feroviară. Pata aibă

îă ră de partid, de continua lăr­ cu cinste sarcinile care le pri­ — i n J H i WiMM. \ u / , ) y w >.< ; x i'"-'; " '" 'ß 'H ffik jx ,- logii au parcurs în căutarea pcirolu- de pe harta zăcămintelor de petrol din
gire a lui cu cei mai buni mun­ mesc din partea organizaţiei de iui sute de mii i.j kilometri prin tai­ Siberia devine tot mai mică, cedînd lo­
citori, fruntaşi în producţie şi partid, adunarea generală a vo­ mmM &m % it? '/;" ,/p |t> , '/, ' '<'•/v//' ' ' ' gaua siberiană şi t-au găsit. Nu de cul semnelor reprezentînd exploată­
viaţa obştească, aeordind tot­ tat în unanimitate primirea lor inult, toată ţara a aflat că în Sibe­ rile petrolifere care pătrund tot mai
în rindul membrilor de partid. WEEEEEEEEEEEËk ria, in apropiere de satul Markovo si­ adînc în taigă. S-a calculat că subso­

odată c atenţie sporită creşterii PETRU GĂINA - v V ', "'úM íém ' tuat în nordul regiunii Irkutsk, din lul siberian ascunde mai mult petrol
şi educării candidaţilor de m jm g m k m á W E Ë m M km ¦*1 m 1 1 w E m I s sonda forată la o adincime de mai bine dedt cel de-al doilea ilaku, cum i se
corespondent de 2.000 metri a erupt o coloană de spime zonei petrolifere situate intre
ţiţei înaltă cit o casă cu 13 etaje. Iu
în d ru m a re şl sp rijin p e rm a n e n t timpul dezbaterii de către popor a Volga şi Ural. Numai în Siberia de
vest rezervele de „aur negru" sînt eva­
Sub conducerea şi îndruma­ triotică, tinerii din oraşul Vul­ luate la multe miliarde de tone.
rea permanentă a Comitetului can au luat parte la acţiunile
orăşenesc de partid Vulcan, Co­ de înfrumuseţare a oraşului, în­ Destinafia pâmintalilor
treprinderilor în care lucrează. desţelenite
mitetul orăşenesc U.T.M. obţine Paralel cu aceasta, ei au colec­ Oraşul tot mai frumos

rezultate tot mai bune în munca Consumuri specifice micitat de la începutul anului şiDin iniţiativa Comitetului
orăşenesc de partid Brad şi a
de antrenare a tineretului la în­ pînă în prezent peste 130.000 Sfatului popular orăşenesc, a
avut loc de curind o consfătuire
deplinirea sarcinilor ce-i revin kg, fier vechi. a comitetelor de blocuri din Stepa flămîndă. Pe pămînturile ei timp a seminţelor, îngrăşămintelor,
oraşul Brad. Cu acest prilej a pustii n-a crescut nici iarba, nici pă­ tractoarelor, combinelor şi altor ma­
în producţie, la acţiunile patrio­ economii mariIn munca fiecărei organizaţii fost scoasă în evidenţă activi­ sările tiu şi-au făcut cuib. Acum, îu- şini în colhozuri şi sovhozuri. Ferovia­
tatea bună desfăşurată de către tîlneşti pretutindeni aşezări fru'moase, rii încheie contracte cu sovhozurile şi
tice, şi în educaţia comunistă U.T.M. se simte din plin spri­ comitetul de la blocul C6 din cu case confortabile, drumuri bune. colhozurile pentru confecţionarea unel­
jinul şi îndrumarea organiza­ cvartalul nou, de comitetele din Noile sovhozuri apărute aici au de pe telor necesare, pentru recondiţionarea
a tineretului. ^¦ cartierul Lenin nr. 20 şi altele acum, după primul an al existenţei lor, celor vechi sau pentru producerea de
Se poate arăta, de pildă, ac­ ţiilor de partid care, periodic, o înfăţişare frumoasă, iar peste cîţiva piese de schimb necesare maşinilor
analizează activitatea utemiştl- care întreţin bine apartamen­ ani, cînd vor mai creşte pomii, cînd agricole. Colectivul gării Ursatievska-
vor înverzi livezile, Stepa flămîndă va ia a format un grup de conducători de
lor, arătîndu-le lipsurile şi căi­ tele şi blocurile, amenajează deveni de nerecuuoscut. maşini de recoltat bumbacul. Cînd va
le de lichidare a lor. Amintim zone verzi etc. veni timpul, ei vor ajuta la recoltarea
aici îndeosebi sprijinul perma­ Numai anul trecut, pe terenurile cu­ bumbacului în două raioane. Muncitorii
IOAN FAUR cerite în pustiul ce se află la est de de la centrul feroviar Taşkent au con­
nent ce-1 primesc organizaţiile corespondent Samarkand s-a semănat cu bumbac o struit o linie electrică pînă la atelie­
U.T.M. din partea organizaţiilor suprafaţă de peste 7.000 hectare, cu rele de reparaţii ale colhozului pc
porumb 3.000 hectare, iar anul acesta care-1 patronează şi au reparat citeva
de partid de la Uzina electrică vor fi semănate alte 12.000 hectare de autocamioane ale colhozului.
terenuri noi.
Vulcan si exploatarea minieră. In sudul regiunii Surhandaria mai
D. ALBESCU O contribuţie importantă la acţiunea există încă pămînturi lăsate în para­
de valorificare cit mai grabnică a Ste­ gină. Nu demult în această regiune au
,ievr comanzi şi sarecorespondent pei flămînde o aduc şi feroviarii. Di­ sosit feroviarii pentru a contribui la
tivitatea fructuoasă pe care o U tilizîn d mai bine materia primă rectorul căii ferate Taşkent, Azis Ka- valorificarea acestor terenuri, pentru a
dîrov. Erou al muncii socialiste, spu­ le reda fertilitatea. Ei construiesc aco­
!depun tinerii în producţie la şi m aterialele nea că plenara din martie a Comite­ lo un bazin de retenţie. Apa din acest
tului Central al P.C.U.S. i-a însufleţii bazin va uda pămînturile pe care se va
mina Vulcan, uzina electrică, pe feroviari în lupta pentru noi suc­ cultiva bumbac cu fibre fine.
cese. De ei depinde transportarea la
I.I.L. etc. Problema obţinerii de econo­ cu cantităţi reduse de materiale,
In cele 37 cercuri de ridicare mii preocupă întregul colectiv al echipa tov. Schmidt Tomas a
economisit in această perioadă
a calificării din oraşul Vulcan, întreprinderii noastre. Ca ur­ 40 kg. vopsea email, 25 m. pînză
mare, în toate sectoarele de ac­
numeroşi tineri caută să-şi îm­ şi 23 m. stofă mobilă.
tivitate se găsesc noi soluţii de Economii însemnate au fost
bogăţească cunoştinţele profe­ economisire a materiei prime şi
a materialelor. Datorită acestui obţinute şi la secţia mecanică.
sionale pentru a stăpîni şi mai fapt, în primele patru luni ce Din materialele economisite aici,
S-au scurs din acest an, s-a în­ se pot confecţiona 120 kg. ron­
bine meseria aleasă. Organizaţi registrat o creştere a beneficii­ dele, partea metalică pentru 25
lor peste sarcina de plan cu bucăţi mese nichelate model I,
în brigăzi utemiste de muncă pa­ 74.000 lei şi o economie la pre­ iar cu electrozii economisiţi se
ţul de cost în valoare de 119.000 poate efectua sudura pentru 400
Vrei, nu
de lei. O bună parte din aceste de bănci şcolare.

economii provin şi din reduce­ Un rol important în obţine­

Valentin Daneseu, gestiona­ car o zi, dar notele de coman­ S-o trec pe notă. Nu de alta, rea .consumurilor specifice de rea acestor succese l-a consti­ Luminile Armeniei
rul filialei cooperativei din dă pe care le întocmea gestio­ dar barem să călătorească „le­ cherestea, vopsele şi material tuit folosirea materialelor recu­
Demsuş, îşi întocmeşte notele narul din Demsuş erau exage­ gal“. feros. Astfel, în sectorul tîmplă- perabile. Problema reducerii Gâcîuîi uriaşe de zăpadă veşnică, vîr- din conducătorii şantierului, mi-a spus:
de comandă pentru mărfurile rat de ..sărate". De ce să de­ rie au fost economisite 2,7 m.c. consumurilor specifice rămîne şi
Pe peticul de hîrtis omul plăci aglomerate şi aproape 2
care-i lipsesc. Cîţiva colecti­ poziteze el atita sare aici cină nostru îşi mai nota citeva măr­ m.c. de cherestea de brad. Din pe mai departe ca o sarcină
furi de primă necesitate. Prin­ aceste materiale' se pot con­
vişti care se află de faţă păs­ magazia este aprovizionată cu principală ce stă în faţa colecti­
tre altele, şi 50 sticle pentru
trează tăcere ca să nu-l deran­ acest afticol ? Unul din cei. de felinare. Privi apoi cele scrise, vului nostru, sarcină de care
jeze pe om de la preocupările faţă n-a mai răbdat:
vom şti să ne achităm cu cin­
lui. — Auzi, Valentine, ce naiba sublinia sticlele de felinar, citi fecţiona 9 bufete, 9 mese de bu­
Comanăinău-şi mărfurile pe faci mă eu atita sare, că doar din nou şi mai sublinia. încă cătărie şi 40 de taburete. ste. furi ascuţite de stînci scăldate de ra­ Ne pregătim pentru a săpa în stinci un
zele soarelui, păduri dese pe povârni­ tunel lung de 18 !<m. S-au şi sfirşiiţ
sortimente, gestionarul ţine odată. Nu de alta, dar ca să-şi Prin efectuarea în bune con- ALEXANDRU SCURTU şurile munţilor. La lumina soarelui, lucrările de amenajare a viitorului bazin
diţiuni a operaţiilor ce-i revin, munţii Armeniei Se colorează în nu- de acumulare şi de construirea clădirii
| seama de specificul fiecărui dea seama tovarăşii de la de­ 'maistru la întreprinderea 'ahţe purpurii, violete, portocalii. "Deo- hidrocentralei. In acelaşi timp se zidesc
„I. G. lîriyju“ , Qfăşţie i;>sebit dfr- frumos--esle -aspectul munţilor casele noului oraş muncitoresc şi se
o.-v ,Urt depozit al Uniunii raionale şi, pozitul Uniunii că e vorba de în sudul Republicii, la Zarigezur. A- instalează liniile pentru transporta­
v 'pentru fiecare întocmeşte o sticle şi nu de felinare (ante­ de economii
Sursa noasfră principală
? notă aparte. In timp ce scrie, rior le-au confundat şi i-au

enunţă cele aşternute pe hîr- trimis felinare in loc de sticle). îndeplinirea ritmică a sarcinilor de flacoane de 30 ml. şi cu 0,537 kg. la cesta este locul preferat al pictorilor, rea energiei electrice. Hidrocentrala
Pe lingă sare şi felinare, la plan pe anul 1962 şi realizarea anga­ 1.000 de bucăţi flacoane de 10 ml. In alpiniştilor şi vînătorilor. Tatev va avea cea mai înaltă cădere
tie. jamentelor luate în întrecerea socialistă felul acesta s-au economisit 928 kg. po-' de apă din cîte există la hidrocentra­
— Aşa, care va să zică, am filială se mai află şi vreo 15 constituie obiectivul principal al colec­ listiren din care se pot executa 285.000 Acum cîţiva ani am fost aici îm­ lele din Uniunea Sovietică : apa se
kg. de melci achiziţionaţi care, tivului nostru de muncitori, ingineri şi preună cu cunoscutul scriitor armean va rostogoli de la o .înălţime de 000
notat o ladă cu biscuiţi, două­ nepredaţi la timp, circa 5-4 zile tehnicieni. Experienţa anului trecut a bucăţi flacoane de 10 ml. Vahtang Ananian, vînător pasionat. metri şi va pune .în funcţiune turbi­
zeci cutii conserve, patruzeci de regim sever, au „evadat“ dovedit însă că la noi sînt posibilităţi Ne-ani urcat împreună pe una din cul­ nele hidrocentralei. Ea va constitui
de kilograme orez. două sute din lada in care se aflau. De Asigurînd un debit constant de aer mile sţîncoase. De acolo, de sus, am prima unitate a cascadei de hidrocen­
Mie de zahăr şi... (aici oftează, asemenea aici se mai. găsesc comprimat în cuvele de reacţie, înlă- văzut contururile unei clâd:ri cu tur- trale de pe rîul Voratan şi va con-
dar continuă să scrie) 500 kg. achiziţionate citeva sute de ouă nuri şi cupole. Tovarăşul meu de drum
de sare ! turînd ştrangulările la spălarea preci­

Oamenii ce stau alături, se care nu au fost predate. şi de realizarea unor însemnate eco­ pitatului de oxid galben, prin mărirea mi-a explicat: este mînâstirea Tatev. tribui la dezvoltarea accelerată a in­

socotesc şi se-ntreabă ce-o fi n-ai fi vrînd să muţi depozitul Ocupat cu servitul unor nomii. Intre acestea, reducerea consu­ suprafeţei de filtrare şi modificînd am­ In secolul al V-lea aici, pe malul riului dustriei miniere în sudul Armeniei, pre­
< cu sarea că doar mai are vreo din Haţeg la Demsuş ? clienţi, gestionarul n-a obser­ mului specific la materiile prime ocu­ plasarea ciupercilor de dispersare a Voratan, se afla unul din cele mai cum şi la irigarea a zeci de mii de
/ 50 de saci. Gestionarul nu le Ştergînău -şi. transpiraţia, vat cum unul din cei de faţă pă tin loc de frunte. De aceea, încă de aerului, am redus consumul specific de renumite centre ale Armeniei.. La mî- hectare de terenuri care n-au fost fo­
' observă uimirea, schimbă hir- gestionarul le explică pe scurt a luat creionul şi, dedesubtul la începutul anului, am şi luat în acest sulfat feros cu 0,017 kg. ,şi cu 0,004 kg. năstire funcţiona o universitate. îşi fă­ losite de veacuri.
unei note de comandă a făcut scop o serie de măsuri tehnico-orga- sodă calcinată pe kilogramul de pro­ ceau aici studiile viitorii slujitori ai
tia şi începe o altă comandă. ceea ce — tot pe scurt — ii următoarea însem nare..T ova­ bisericii şi dregători ai statului. Ascultînd Hidrocentrala Tatev este-una din nu­
— Deocamdată cinci jerseie, „explicase“ şi iui tovarăşul meroasele centrale electrice ale Ar*

douăzeci perechi de pantofi, o loan Babeş, merceologul coo­ răşi de la U.R.C.C. Haţeg ! nizatorice, prin a căror aplicare am dus finit. In aceeaşi perioadă consu­ aceste explicaţii m-am gîndit la oa­ menişi. Au şi intrat în funcţiune cas­
Fiţi mai serioşi la studierea reuşit ca, în perioada primelor patru mul specific de polietilenă a fost re­ menii care cu 15 secole în urtnă au cadele hidrocentralelor de pe lacul Se-,
sută metri de olanăină, ciorapi, perativei din Berthelot. comenzilor şi gîndiţi-vă la me­ tuni ale ar 'ui, să înregistrăm, pe dus cu 0,050 kg. pe tona de produs părăsit mînăstirea devastată de cuce­ van şi rîul Razdan. Acum se constru­
batiste şi... (oftează şi mai tare — Ca .să vină maşina cu toda aprovizionării In circuit“. scama reducerii consumului specific, o finit. ritorii străini. Desigur că oamenii nu iesc în Armenia primele termocentrale
ca înainte), mai trece 500 kg. marfă aici trebuie să aibă ¦,to­ economie de peste 20.000 Iei. Econor se vor mai întoarce niciodată în aces­ alimentate cu gaze naturale. Anul
de sare. Din nou îşi dau coate naj“ corespunzător capacităţii Omul s-a grăbit şi pentru cei miile înregistrate la întreaga producţie Rezultatele obţinute pînă acrim sînt te locuri — m-am gîndit eu. Dar m-am acesta la Erevan, capitala Armeniei,
cei din fur neînţelegind ce i-o ei. Şi cum tonajul acesta nu de la cooperativa din Berthe­ marfă se rid1-" Ia cifra de 937.000 tei. bune. Noi vom acorda şi în viitor o înşelat. va începe să dea curent prima turbi­
fi căşunînd ăstuia cu atita sare. se realizează cu nasturi ori cu lot n-a scris nimic, dar citind atenţie mai mare reducerii consumu­ nă a unei astfel de termocentrale.
Gestionarul nu-i vede, sau se lame de bărbierit, la depozi­ rîndurile de faţă este bine ca Sa urmare a refolosîrii polisfirenului rilor specifice de materii prime, sursa Acum o săptămînă am revăzut rui­
şi aceştia să tragă învăţămin­ prin măcinarea deşeurilor, consumul spe­ noasfră principală de economii. nele şi locurile din împrejurimile mî- Frumoşi sînt noaptea munţii Arme­
face că nu-i vede, continuînd tele U.R.C.C. Haţeg se comple­ tele cuvenite. cific la polistiren a fost redus cu 1,4 năstirii. In vecinătatea ruinelor, pe
kg. Ia 1.000 de bucăţi cutii sarpagan STELIAN BRAICA niei. Nenumărate lumini electrice în­
să-şi scrie cea de-a treia notă: tează diferenţa de greutate cu PETRE FARCAŞIU malul riului Voratan, a început con­
saci de sare. Eu n-am nevoie şeful serviciului plan struirea unei mari hidrocentrale, nu­ văpăiază cerul deasupra satelor din
— ...cuie, sîrmă neagră, sape, de ea şi nu aş cere-o, pentru munţi. Pe an ce trece, creşte numărul
acestor lumini.
htrleţe şi... (de pe frunte i se că am destulă. De primit însă

preling broboane de sudoare), sînt nevoit, s-o primesc pentru de 30 ml., cu 0,970 kg. la 1.000 bucăţi Fabrica chimică Orăştie mită Tatev. inginerul Zaharia, unul 'N. ZARUBIN

1.000 kg. de sare! că altfel e buclulc. Acum, fiind-

Sarea este un aliment de care că tot mi-o trimite, ori vreau{

omul nu se poate lipsi nici mă- ori nu vreau, ce mi-am zis Fi / M a u vi » Republica Senegal

t. O C iflN C t } 'A/ , n
&
S P O R T | SPORT SPORT
yA T L A N T I C \a
Campionatul regional de fotbal SENEGAlD s i j a r ^ desăvirşire. Doar dependenţa economică. Actualul ghează la respectarea constitu­ sătoarea dominaţie a monopolu­
J in capitala ţă­ guvern ai Senegalului a elabo­ ţiei, semnează şi ratifică acor­ rilor imperialiste. Mamadu Dia
CATEGORIA II-a rat un plan de dezvoltare a eco- durile internaţionale, comandă a declarat că Republica Senegal
\ rii — Dakar — miei naţionale pe o durată de forţele armate ale ţării, numeşte se pronunţă pentru tratative,
Voinţa Ilia — Metalurgistul l i Cugir 2—0 (1 —0) Jp L -'v ^ b > <r şi în împrejuri­ 4 ani (1961—1964). Se prevăd să pe primul ministru. dezarmare, neamestec în trebu­
mile ei există cî- fie construite o serie de între­ rile interne ale altor state, ne-
In prima parte cugirenii au iniţiativa şi majorează scorul prinderi ale industriei prelucră­ Partidul de guvernămînt este participare la blocurile militare,
jucat mai legat, dar nu au avut prin N. Petcu. S ; . * v r T * V * . « . A * teva întreprin­ toare ; printre care o importan­ Uniunea progresistă din Sene­ In acelaşi timp el a subliniat că
finalitate în acţiuni. Voinţa Ilia tă rafinărie de petrol la Dakar. gal. El deţine toate mandatele ţara sa va putea obţine progre­
a atacat periculos, reuşind să In general meciul a fost spec­ 5 Guineea deri mici — pre­ Finanţarea acestor proiecte va fi în Adunarea Naţională şi toate se sociale doar urmînd calea de
înscrie prin Poleacu. taculos. se de ulei, mori, realizată cu ajutorul investiţiilor portofoliile ministeriale. Léopold dezvoltare pe baze socialiste.
şi creditelor din afară. Senghor şi Mamadu Dia sînt li­ Fără îndoială că de la vorbe la
Apoi, după pauză, gazdele au I. ISPAŞANU V fabrici de con­ derii acestui partid. fapte mai este mult, iar viitorul
In perioada iunie—august 1960
corespondent serve şi textile, Senegalul a făcut parte, împreu- Politica externă a Senegalului va verifica în ce măsură aceste
să cu Sudanul (actualmente Re­ se bazează pe o strînsă alian­ bune intenţii exprimate de con­
Senegalul este aşezat in partea care se află în miinile monopo­ publica Mali), din Federaţia ţă economică şi politică cu Fran­ ducătorul senegalez vor fi trans­
Mali. După dezmembrarea aces­ ţa, care-şi menţine poziţii des­ puse în viaţă. Totuşi, faptul că
Constructorul Hunedoara—Ardealul Teliuc 3-0 (0-0) de vest a continentului african. lurilor străine. Bogăţiile ţării teia, în august 1960 a fost for­ tul de puternice In această ţară. Republica Senegal tinde să se
mată Republica Senegal. Pre­ dezvolte pe o cale necapitalistă,
Joc frumos, interesant ca lurile au fost Înscrise de Fekes, Ocupă o suprafaţă de circa sînt foarte puţin explorate. şedinte al Consiliului de Miniştri Republica Senegal încă nu are dovedeşte că în interiorul aces­
desfăşurare şi ca acţiuni. Go. Bartoş şi Bîrlad. 197.000 km.p. pe care locuiesc al Republicii a fost ales Ma- legături diplomatice şi econo­ tei ţări cresc forţe sociale care
Singura sursă de existenţă a madu Dia. mice cu ţările socialiste. Totuşi, urăsc exploatarea capitalistă şi
Victoria Dobra — Aurul Certej 1—0 (1—0) 3,1 milioane oameni. Populaţia populaţiei o constituie cultura Uniunea Sovietică şi celelalte luptă pentru dreptate şi progres.
este alcătuită din mai multe alunelor de pămînt (arahide), Conform prevederilor consti­ state socialiste au recunoscut de Aşa cum arăta N. S. Hruşciov,
Ultima etapă a categoriei sarcina apărării la contra ata­ triburi, care vorbesc limbi înru­ care constituie în acelaşi timp tuţiei adoptate la 23 septem­ la bun început Republica Se­ numai bizuindu-se pe aceste for­
'doua a adus prima victorie a curile organizate de ei. dite. In afară de africani, în Se­ principalul articol de export. brie 1960, organul suprem al pu­ negal. Succesele uriaşe obţinute ţe, conducătorii noilor ţări inde­
echipei din Dobra din acest cam­ negal trăiesc 500.000 de străini, Arahidele au început să fie cul­ terii in Republica Senegal este de ţările socialiste, precum şi pendente pot obţine rezolvarea
pionat. Gazdele au dominat In min. 78 gazdele au ratat îndeosebi francezi şi emigranţi tivate incă pe la mijlocul se­ Adunarea Naţională, formată politica lor de sprijinire a noi­ în interesul popoarelor a proble­
de-a lungul întregului meci. Go un 11 metri. colului trecut şi în scurt timp dintr-o singură cameră. Ea este lor state independente au o în- melor sociale fundamentale.
Iul victoriei a fost înscris în din ţările Orientului Apropiat. aleasă pe termen de cinci ani rîurire tot mai mare asupra po­
A arbitrat corect Al. Pataki şi este alcătuită din 80 de depu­ poarelor africane care-şi dau Ţara noastră, ca şi celelalte
(Simeria). Timp de trei veacuri poporul s-au întins pe suprafeţe mari seama cine le este prieten şi cine ţări socialiste privesc cu sim­
taţi. Funcţia de preşedinte al re­ duşman. Sosirea la Moscova, în- patie şi sprijină eforturile Re­
min. 13 de Lupeneiu cu un şut T. OLARU din Senegal s-a aflat sub stăpi- (în prezent sînt cultivate cu ara­ tr-o vizită oficială, a lui Ma­ publicii Senegal şi a celorlalte
de la 14 metri. Pînă la sfîrşit se nirea colonialiştilor francezi. In hide circa un milion de hectare). publicii o deţine, începînd de la state africane care luptă pentru
mai ratează citeva ocazii. Oas­ corespondent condiţiile creşterii avîntului miş­ Deoarece constituie aproape sin­ madu Dia, primul ministru al întărirea independenţei lor na­
peţii au greşit înghesuind jocul cării de eliberare naţională, stă- gurul mijloc de subzistenţă, lo­ 5 septembrie 1960, Leopold Se- Republicii Senegal, şi declara­
pe centru, lucru ce a uşurat -k cuitori numesc arahidele „aur ţionale şi -pentru progres social.
dar Senghor. El este ales pe o ţiile acestuia la sosire, consti­
Mureşul Vinţ nu s-a prezentat pînitorii colonialişti au fost ne­ senegaTez“. Dar cultivarea lor tuie semne că şi Republica Se­ I. LAZAR
la Petroşani pentru întîlnirea cu perioadă de şapte ani şi este in­ negal tinde să se scape de apă-
Ştiinţa din localitate. voiţi să bată în retragere şi din in fiecare an pe aceleaşi supra­
vestit cu prerogative larg i: ve-
Recolta Miercurea - Aurul Zlatna 1 - 5 ( 1 - 3 ) Senegal, care in anul 1960 a ob­ feţe a făcut ca terenul să secă-
ţinut independenţa politică. tuîască şi mari întinderi de pă­
Fotbaliştii din Miercurea au fost şurat tot timpul celor 90 minute. Pri­ mînt din Senegal să se transfor­
nevoiţi sa părăsească terenul învinşi ma repriza s-a încheiat cu un scor fa­ Datorită îndelungatei domina­ me în pustiuri neroditoare.
datorită faptului că au jucat în com­ vorabil oaspeţilor.
pania unei echipe mai bine pregătită, ţii coloniale, Senegalul este o Ca şi alte foste colonii, Re­
hotărîtă să obţină două puncte în de­ In pariea a doua a meciului, oas­
peţii continuă să domine, şi reuşesc să ţară înapoiată, în care predo­ publica Senegal tinde să înlă­

plasare. Echipa din Zlatna a reuşit să mai înscrie două goluri cîştigînd astfel mină mizeria, bolile, incultura. ture înapoierea moştenită de la
in urma unui joc bun, desfă­ întîlnirea cu scorul de 5—1. Industria lipseşte aproape cu colonialişti şi să-şi asigure in­