Page 45 - 1962-06

PROLETARI Dm TOATE TARILE. VNÎŢl-VA
r Anul XIV. Nr. 2323
Unde duce nerespectarea
tehnologiei
Se părea că lucrurile merg
bine. In luna februarie, mai lip­
sise abia o zecime de procent
pentru, ca angajamentul să fie
realizat. „La noi în secţie — respunzătoare, ceea ce a influ­
obişnuiau oamenii de la oţelă-
ria Martin nr. 1 a C.S. Hunedoa­
ra să spună — problema rebu­
tului a fost rezolvată. L-am re­
dus sub admis şi acum ne stră­
duim să atingem angajamen­
tul“. Iată insă că la sfîrşitul
lunii mai, lucrurile au luat o
întorsătură neaşteptată. După
calculele controlorilor de cali­
tate, care în mod firesc cuprind
şi rebuturile reclamate de clienţi, la timp de organele competente
se constată că situaţia calităţii
n-ar fi tocmai strălucită. De
unde se sconta !;. circa 2,20—2,50
la sută rebut realizat, prin în­
globarea tonelor ,,
de oţel rebu-
tate la clienţi se Califatea — obiectiv tul că s-a scăpat
ajunge la un principal ai întrecerii din vedere în
procent de 3,17, socialiste
ceea ce repre- »"«¦¦Tininrm-ir-r.Tr
zintă depăşirea cifrei admise
(2,80 la sută) şi, după cum se
vede, nu cu puţin.
„Ghinion — încearcă unii to­
varăşi din secţie să motiveze
situaţia. Dacă clienţii ne-ar fi
încărcat cu acest rebut nu oda­
tă, ci eşalonat, am fi ieşit bas­
ma curată şi luna aceasta", in
realitate lucrurile nu se prezintă
tocmai aşa. Pe lingă făptui că
rebutul reclamat de clienţi a
fost produs in secţie atrage aten­
ţia dinamica crescîndă de Ia
lună la lună a procentului de
rebut realizat. Dacă în februa­
rie acest procent a fost de nu­
mai 1,51 la sută, în martie cres­
te la 2,20 în aprilie la 2,72, pen­ ficient de cald; la şarja nr.
tru ca în luna mai să se ridice,
aşa cum spuneam, la 3,17 la
sută.
Deşi această dinamică a fost
cunoscută, conducerea secţiei şi
comitetul de partid n-au tras
la timpul cuvenit concluziile ne­
cesare, n-au acţionat in conse­
cinţă. Este adevărat că acest as­
pect al muncii colectivului a
fost dezbătut : din păcate însă
nu cu destulă răspundere. Ur­
marea, abateri repetate de la Putea fi evitată această situa­
tehnologia de elaborare şi tu r­ ţie ? Răspunsul la această între­
nare prescrisă, cantităţi mari bare îl dau realizările unor echi­
de oţel rebutate.
Analizind cauzele depăşirii
procentului admis de rebut in
luna mai. constatăm că ele con­
stau In general in încălcarea dis-
ciplinii tehnologice, incepind de
la dozarea şarjelor şi pină la ca cele conduse de Gheorghe
turnarea oţelului in lingotiere. Safta, Dumitru Şerban, Gheor­
Srire exemplu, in luna respecti­
vă, din neglijenţă, grabă, sau
eUe motive, au fost 10 cazuri
de dozări incorecte a incărcă-
t urii cuptoarelor, 3 perfiirări de
prag care au dus la pierderea a
13.300 kg. oţel, 71 cazuri de ne-
inchideri de oale la turnare, sol­
date cu pierderea a 23.000 kg.
( ţel, 13 erupţii, 29 cazuri de so-
jjcUficare a oţelului pe oale cu
pierderea a aproape 50.000 kg.
oţel. Să adăugăm cele 5 şarje
de gradul II. 7 de gradul III,
cele 254 lingouri turnate direct,
numărul foarte mare de lingouri
crescute, cu scoarţe, cu stropi,
incluziuni, cu crăpături trans­
versale etc. şi vom avea imagi­ Unele trenuri ce sosesc în sta­ zeci de voluntari care ajută la
nea aproximativ exactă a con­
secinţelor abalerilor tehnologice.
U c en icii m e ta lu lu iSe constată, de asemenea, că
una din laturile deficitare aie
activităţii colectivului de oţelari
de la această secţie a combina-
Oraşul siderurgiştilor, Hunedoara, Îşi schimbă pe zi ce trece înfăţişarea. Aici. se constru­
iesc blocuri moderne ca şi cel care se vede in fotografia noastră.
Joi 14 iunie 1962
tului hunedorean este întreţine­
rea şticurilor. Din această cauză
s-au înregistrat 17 cazuri de ră ­
cire a oţelului şi turnări neco­
enţat in mare măsură — şi nu
pozitiv — calitatea oţelului.
La rebutarea unor cantităţi
însemnate de metal a contribuit
şi activitatea defectuoasă a co­
lectivului halei de pregătire a
ansamblelor de turnare. Frec­
venţa cazurilor de necurăţire a
lingotierelor şi neuscarc corectă
a maselotelor şi pîlniilor, a fost
mare, fapt din păcate nesesizat
ale secţiei. Trebuie sa adăugăm
de asemenea numărul mare de
cazuri de nerespectare a regi­
mului termic, lucrul necores-
. punzâtor pe fa­
zele şarjei, fap­
repetate rin-
duri importanţa
menţinerii corecte a profilului
vetrei cuptoarelor.
Bineînţeles şi partea de Între­
ţinere (mecanica şi electrică)
şi-a adus contribuţia la crearea
situaţiei de care ne ocupăm.
Iată deci că nu numai „ghi­
nionul", „rebutul reclamat de
clienţi", a generat înrăutăţirea
calităţii oţelului în luna trecută.
Şi pentru a concretiza şi mai
mult, să dăm citeva exemple :
şarja nr. 19576 a fost evacuată
rece şi turnată in întregime di­
rect : la şarja nr. 19.687 s-au re. carea la timp a lucrărilor dc între­
butat aproape 11.000 kg. oţel
din cauză că oţelul a fost insu­
19.753, oalele 1 şi 8 n-au închis,
turnarea s-a făcut cu viteză
mare, şi pentru aceasta, s-au re-
butat 18.600' kg. o ţe l; la şarja
19.706 s-au rebutat 34.100 kg.
oţel din cauză că a fost rece la
evacuare, din cauză că zgura fi­
nală a fost necorespunzătoare...
Subliniem, aceste exemple nu
epuizează nici pe departe lista
deficienţelor care au avut loc
luna trecută.
pe cum ar fi cele conduse de
Constantin Mogonea, de la cup­
torul IH, Traian Birlea, de la
cuptorul IV, care au încheiat lu-
'n a respectivă cu rebutul sub ad­
mis. Ce păcat insă că alte echipe,
ghe Andruţ, Petre Forţu, au de­
păşit cu mult admisul, trăgind
înapoi realizările întregii secţii.
Vina, in mare măsură, revine
şi conducerii secţiei, care n-a
acţionat cu suficientă fermitate
pentru respectarea tehnologiei,
pentru urmărirea îndeaproape a
rebutului şi luarea măsurilor
A. JURCA
(Continuare :n pag 3-a)
Puterea colectivului
ţia Petroşani trebuie imediat
descărcate. Uneori se intîmplă
insă ca oamenii care iac această
muncă să nu poată face faţă
cerinţelor. Munca nu rămîne
insă neterminată. In ajutorul
celor de la magazie se prezintă
Siniem pregaéi$8 penirai
4 pagini 20 bani
La gospodăria agricolă colectivă din Geoagiu s-a terminat a doua pra­
vilă mecanică şi manuală pe întreaga suprafaţă de Si ha.
cultivată cu porumb şi destinată obţinerii unei producţii dc ă.OUO kg.
boabe la ha. Plantele s-au dezvoltat bine, sini viguroase. Lucrările dc între­
ţinere sini bune.
Lucrărilor de întreţinerea
culturilor - atenţie sporită !
Praşila a M-a terminată la unele cuîfuri
Ţinînd seama de faptul că dc apli­ ma praşila pe întreaga suprafaţă ocu­
pată cu porumb, iar în aceste zile sc-
ţinere a culturilor depinde în bună incepc şi cea dc a I l-a praşila. Toto­
măsură sporul dc recoltă, colectiviş­ dată, colectiviştii au plantat tutunul
tii din Pctrcşti. raionul Sebeş acorda şi au aplicat prima sapă la vie, ui­
toată atenţia efectuării la timp a mind ca în curînd să termine şi stro­
praşilclor. Datorită faptului că au pitul ei. Paralel cu aceste lucrări sc
fost mobilizate toate forţele şi s-a fo­ iccoltează şi se însilozează furajele.
losit din plin timpul prielnic dc lu­ In primele zile au fost însiloztţlc peste
cru pentru întreţinerea în bune con- 10 tone dc trifoi. La efectuarea aces­
diţîtmi a culturilor prăşitoarc, colecti­ tor lucrări muncesc cu bune rezultate
viştii, mobilizaţi dc către organizaţia colectiviştii din brigada l-a condusă
dc partid, au terminat praşila a Il-a dc Ilisei Fioca.
la floarca-soarehii, sfeclă furajeră şi
cartofi. Dc asemenea, s-a efectuat pri­ P. VASILE
corespondent
Rezulfafe bune
Cu bune rezultate la întreţinerea aplicat pc întreaga suprafaţă ocupa­
culturilor muncesc şi membrii gos- tă cu cartofi, pc 25 ha. cu sfeclă dc
podărici agricole colective din Tc- zahăr şt pc mai bine de 100 ha. cu
iuş, raionul Alba. După ce au ter­ porumb. Printre brigăzile evidenţiate
minat praşila l-a pe cele 307 ha. cul­ în efectuarea la timp şi dc calitate a
tivate cu porumb. 50 ba. cu sfeclă de lucrărilor dc întreţinere a culturilor
zahăr. 30 ha. cu cartofi. 19 ha. cu se numără şi cele conduse de Teodor
ftoareu-soarclui, au trecut la efectua- Opriţa şi Aurel Lazăr.
ica celei dc a II-a prăşite la aceste
culturi. Pină acum. praşila lî-a s-a T. NEACŞU
corespondent
Trebuie grăbită praşila porumbului
Membrii gospodăriei agricole colec­ lui, sfeclă şi mentă, iar la cartofi a
tive din Ilia au cultivat anul acesta începui şi ce-a de-a doua prăşită.
suprafeţe întinse cu porumb, sfeclă, Praşila l-a este însă întîrziată la cul­
floarca-soarelui şi alte culturi prăşi- tura porumbului, unde această lucrare
tcarc. De pc aceste suprafeţe, colec­ s-a executat pe mai puţin dc 100 ha.
tiviştii şi-au propus să obţină recolte Dc aceea, este dc datoria organizaţiei
sporite dc cereale. Dc aceea, dc în­ dc partid şi a consiliului de conducere
dată ce au terminat cu insăminţărilc a! gospodăriei să ia măsurile
ei au început întreţinerea culturilor. corespunzătoare in vederea mobilizării
Pină acum, colectiviştii de aici au ter­
minat prima praşila Ia floarea-soarc- tuturor forţelor pentru efectuarea la
ess: timp a lucrărilor dc întreţinere a cul­
turilor prăşitoarc.
N. TROFIN
corespondent
descărcarea mărfurilor. Numai O oooooooooooe
in luna mai a.c. au fost descăr­ 0
cate prin muncă patriotică 50 o00
Pe masa maistrului
vagoane cu o greutate de 320 Ştefan Tripşa, in mi­
tone mărfuri.
nuscula încăpere de, cea mai bună pro­
I. CRI ŞAN
pe platforma oţelă- moţie pe care a dat-o
corespondent
ooo riei, o foaie de pre­
coooo0c zenţă colectivă aş­
teaptă să fie comple­
tată. De sub stiloul, ca­ dc nădejde. Avem
re aleargă grăbit, răsar
unul cite unul nume­
le : Borăscu Constan­
tin, Călugării Ioan.
1 Stavciu Eugen. Po-
ooooc povici, 'Ambros... Să
nu le căutaţi insă in
evideniele servi,ciului
oooÔoocooocoo ..personal" al combi­
natului. deoarece nu
le veţi. găsi. Foaia
consemnează prezenţa
în oţelărie a elevilor
din anul III-oţelari
de la şcoala profesio­
nală a grupului şco­
lar din Hunedoara.
..Buni băieţi, de nă­ Acest fapt şi-a pus triei noastre siderur­ practică ! Cărările de
dejde", a fost scurta amprenta pe chipul gice ! Dar Hunedoara argint ale munţilor.
caracterizare pc ca­
re maistrul a dat-o
ucenicilor săi. Cea a
tovarăşului Abel Mu-
reşan. directorul, gru: este caracterizat prin gic avi auzit pe cine­ siderurgişti, Se vor
pului şcolar, a fost seriozitate, simţ de va spunind : „anul I întoarce şi mai vioi.
ceva mailungă. „Du- răspundere, temeini- — Galaţi“. Aici se şi mai veseli, şi mai
pă părerea noastră, ce cunoştinţe, perse- pregătesc două clase puternici,
a tuturor, absolvenţii verenţă, curaj. Toate speciale de muncitori
!OOOOOOOOOOOOOOOCCc COOOOOOOOOOOOOOOCÎ eoooocooooc OO >OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC<
r„ *¦ w * strângerea, recoltei
faJÎhîfehgtjm
• Producţii sporite Qe lapte şi la Stringerea la timp şi fără ele va recolta suprafaţa ce o are
im preţ de cost scăzut: pierderi a recoltei constituie prevăzută in planul de produc­
• Cei mai tineri constructori; pentru noi o preocupare de sea­ ţie. Ele se vor ajuta atit cu bra­
pag. 2-a mă. în acest scop organizaţia ţe de muncă cit şi cu atelaje
de bază şi consiliul de con­
o Cunoştinţele tehnice, experienţa ducere, consultindu-1 pe ingi­ de transport. Km stabilit de
înaintată — cit mai larg răspindite! asemenea, locurile unde se vor
nerul agronom, pe brigadieri şi face ariile şi cine răspunde de
• Gînd totul este bine pregătit; pe organizatorii grupelor de amenajarea lor. De amenajarea
pag. 3-a partid pe brigăzi, au elaborat ariei nr. 1 răspunde tov. Elena
• De peste hotare un plan de măsuri concret şi au Homorodeanu şi Ioan Cindea,
stabilit sarcini precise, încadra­ organizatori ai grupelor de
pag. d-a te în timp, privind desfăşura­ partid şi brigadieri. De amena­
rea tuturor lucrărilor de pre; jarea ariei nr. 2 răspunde tov.
gâtire a campaniei de recoltare. Nicolae Cindea şi Ioan Borza,
Astfel, de repararea atelajelor brigadieri la brigada a V-a şi
pentru transportul cerealelor respectiv a III-a.
răspunde comunistul Lazăr Gro-
za, de la atelierul de lemnărie, Biroul organizaţiei de bază a
şi Toan Drăgoi, din activul fă­ Instruit grupele de partid pe
ră dc partid, de la atelierul de brigăzi pentru ca acestea să mo­
bilizeze întreaga masă de colec­
fierărie. De revizuirea şi repa­ tivişti în executarea la timp şi in
rarea celor două batoze ale gos­
podăriei se ocupă preşedintele bune eondiţiuni a tuturor lucră­
rilor de recoltare. Tot în scopul
gospodăriei. De asemenea, s-a bunei desfăşurări a lucrărilor de
tiecut la curăţirea, dezinfecta­
recoltare, au fost stabiliţi dele­
rea şi văruirea spaţiilor de in- gaţii de batoză şi coşarii. Prin
magazinare. Pină acum s-au
executat aceste lucrări la trei
magazii, cu o capacitate de 32 măsurile pe care le-am luat,
vagoane. Cintarele au fost veri­ vom asigura ca recoltatul, tran­
ficate şi sînt în bună stare de sportul la arie şi treierişul să se
funcţionare. De asemenea, s-a
facă in mod ritmic, în cel mult
8-10 zile. Noi nu vom precupe­
ţi nici un efort pentru ca lucră­
trecut la repararea sacilor rupţi. rile de pregătire să se termine
Gospodăria dispune de 400 saci în maximum două săptămini,
care satisfac pe deplin cerinţe­ iar cele de recoltare în timpul
le noastre. stabilit pentru ca astfel gospo­
dăria noastră să devină frunta­
Din cele 340 ha. cultivate cu
griu, 150 au fost contractate şi şă în executarea lucrărilor de re­
vor fi recoltate cu combinele coltare.
S.M.T. Restul de 190 ha. vor fi
IOAN BĂTRÎNA
secretarul organizaţiei dc bază
recoltate cu alte mijloace. Fie­ P.M.R.
care brigadă ştie ce sarcini are
în această campanie. Fiecare din AUREL PERA
>(S5Sf preşedintele G.A.C. Geoagiu
LW<Tt>- -fc, ^ ŞTIRILE ZILEI
4
I O nonă Bun pentru cereale - 1962 J
^ Au îndeplinit planul semestrial
j O corespondenţă sosită la redacţie ne infor­ fabrică La revizia dc vagoane Sinieria-
mi mează că colectivul întreprinderii „Marmura" de pîine triaj s-a format o echipă complexă
de reparaţii care, dc la 1 ionic
din Simeria şi-a realizat planul semestrial de ..o n s t r u c t u r iii. a.c. a început lucrările de reparaţii
i producţie la data de 11 iunie. Succesul se dato- T.R.C.il. ;ui înce­ şi ctanşare a vagoanelor dc marfă
J reste întrecerii socialiste avîntate desfăşurată care vor li folosite la transportul
ţ de muncitori, introducerii de noi maşini şi uti put în oraşul Si­ cerealelor din recolta acestui an.
4 laje, reorganizării întreprinderii, cît şi înfăptu menii, cu diva Vagoanele poartă şablonul cu in­ 4
4 ivii planului de măsuri tehnico-organizatorice. timp în urmă, lu­ scripţia „Bun pentru cereale —
crările la o nouă 1962“. Pină acum, ceferiştii simeri- 4
cni au reparat şi etanşat un număr f
{ Concursul strungarilor fabrică dc pi inc. dc peste 70 dc vagoane. 4
4
In după-amiaza rezultate au fost Noua fabrică, pla­ S-au evidenţiat în mod deosebit
zilei de 12 iunie obţinute de strun­ nificată să intre in lăcătuşii Gheorghe Prcdoni, Ocoli- 4
a.c., la Atelierele garii Gheorghe Cri- funcţiune în acest şan Zelea, Florea Găină, tîmpla-
şan şi Ion Spinean. an, va avea o ca­ ml Nicolae Brăloi şi alţii. 4
R.M.R. Simeria a Ei au prelucrat pacitate dc 12 tone
avut loc un con­ piesele prevăzute, în 24 dc orc şi va t4
curs al strungari­ pentru concurs in fi dotată cu utilaj
termenul cel mai şi instalaţii moder­ 4
lor. Au participat ne. t
strungari de la sec- scurt şi de cea mai 4
ţ'ia I-a locomotive. bună calitate. 4
! Cele mai bune A udifie muzicală \
14
Azi după-amiază. biblioteca centrală 4
regională organizează, in sala de lec- J
tură, o audiţie muzicală în cadrul că- ş
JLa Deva: Tragerea pe ţară la Pronoexpres reia vor fi prezentate: Simfonia a V-a ţ
dc Ccaikovski, — Concertul nr. 2 pen- 4
4 Ieri după-amiază pcsle 5UU dc oa­ in zilele dc 15 iunie la Hunedoara tru pian şi orclicshă de Rahmaninov 4
i» (Loto central). 20 iunie la Alba Iu-
4 meni ai muncii din Deva au asis­ lia (concursul special Pronoexpres) şi Concertul în re major pentruvioa- p
I tat la tragerea pe ţară a numere­ şi in 22 iunie la Orăştic (Loto cen­
I lor câştigătoare la concursul nr. 24 tral). ru şi orchestră dc lieolhoven. 4
4 „Pronoexpres". Asemenea trageri vor Audiţia pc discuri este prezentată
4aI*HV mai avea loc în legiunea noastră de dr. Constantin Grămadă.
Ü Ä lii
¦ V. * j
'\ ’
Ii i 8 i ¦ >I -! *
Colectiviştii din sulul Pricii:,
raionul Orăştic, acordă in per­
manentă o marc grijă dczvvlltt-
rii sectorului zootehnic. In ca­
drul acestui sector, creşterea oi­
lor ocupă un loc important. In
prezent, gospodăria deţine in
proprietate obştească 770 oi.
In foto : O parte din oile
gospodăriei la păşuna/.
aceste calităţi, puse siderurgişti care vor
din anul acesta ai \in slujba construc­ lucra in marele com­
clasei de oţelari sint ţiei socialiste, sint binai dc pe malul
garanţia că tinerii vor Dunării,
şcoala profesională pi­ face faţă cu cinste in Numele celor mai Zi de salariu
nă acum. Sint de pe anii de muncă încor­ buni elevi, scrise sub la Petriia
acum muncitori buni. dată care ii aşteap­ fotografiile lor te in-
tă. limpină pe ..aleea La ghişeul, casieriei s-au -j
mare încredere in ei". fruntaşilor" din curtea
Şcoala profesională prezentat şi ortacii şefu- -j
In cei trei ani de şcolii. Nu este cinste lui de brigadă Vasile Za- ~)
şcoală, elevii au ajuns are 874 de elevi din­ mai mare pentru un harie de la sectorul II al i
tre care 221 vor ab­
elev ăecit aceea ca minei Petriia. Pentru 25
să-şi însuşească me­ solvi zilele acestea. Ini­ fotografia sa să apară
ma de oţel a patriei. de zile lucrate şi o de­
seria intrutotul. De Hunedoara, va primi acolo. Ts privesc pe păşire de 5.5 la sută a
unde vin ei ? Mulţi, un nou flux în ar­ alee ochi limpezi, se­ planului de producţie, tov.
foarte mulţi, sint co­ terele ei. 221 de oţe­
pii de ţărani. Alţii nini, ochi care pri­ V. Zaharie îşi primeşte
drepturile băneşti: 2.711 lei.
sint fii ai muncito­ lari. Jurnalişti, lăcă­ vesc cu încrede via­
rilor din combinat sau tuşi. strungari, zi­ ţa. Ceilalţi, membri ai brigă­
din altă parte. Aici, dari şamotori, meca­ zii au ridicat şi ei salarii
in vecinătatea furna­ nici, sudori, lamina- In aceste zile, „mlă-
tori, vor fi de acum diţelc" îşi trec ulti­ de peste 2.000 lei. 'Astfel,
lelor şi a cuptoare­ înainte membri cu mele examene. îşi fac tov. Victor Haiduci a pri­
drepturi depline ai practica de produc­ mit 2.191 lei. tov. Petru
lor Hunedoarei s-au clasei muncitoare. ţie. In curînd, sule Bendea. ajutor miner, o
din ei vor pleca prin luat 2.064 lei ş.a.m.d.
format ei ca munci­ Mlădiţe ale indus­ toată ţara. Nu. nu la
tori şi ca cetăţeni.
pregăteşte viitorul nu Delta, marea, marea
lor. Schimbul cel mai numai pentru' ea în­ cu aurul şi smaralde­ Munca însufleţită şi li­
proaspăt, cel mai tinăr săşi. La o şedinţă a le ei. vor auzi glasu­ chidarea absenţelor nemo-
al clasei muncitoare consiliului pedago­
rile şi risul tinerilor tivate ii ajută pe minerii 1
lui Vasile Zaharie să obţi­
nă lună de lună succese
în muncă şi cîştiguri tot
mai frumoase.
G. R. CHIROVICI R. BALŞAN
corespondent
.7e Ju Jc JiJU v !'—J\—fi