Page 46 - 1962-06
P. 46
p f. 2 DRÜMU1') 'SÓUFXirSMVLUl Nr. 2323
ir^caip-fssrami:mwwt;ofg/gt^mBnaBemBOBimKBKaaaai^^^mxamiHiaeaBiimMaaaiiiKaiimvaaaBamm o^tatewsrsrxaa
,,Pe plaiurile Producţii sporite de lapte Seminar cu a cfivişfii
Hunedoarei“
şi la un preţ de cost scăzut culturali
OOOOO ooooo
ooo Zilele trecute, la căminul cul
• Pe scena căminului La trupul Lăpuşnic, aparţi lozat o însemnată cantitate de Cit timp sint întreţinute în ta tural din Sintandrei a. avut loc
cultural din Ohaba, raio nător gospodăriei agricole de mazăre. O deosebită atenţie s-a bără, animalele au asigurată un seminar cu directorii de fa
stat din Mintia, creşterea ani acordat administrării raţiilor in apă la discreţie. Mulsul se face mine culturale şi bibliotecarii
nul Sebeş, s-a desfăşurat malelor a luat o mare dezvol de două ori pe zi, iar vacile care din oraşul regional Deva. Cu
tare, mai ales în ultimii doi- tainuri la ore fixe, pentru for acest prilej a fost predată o lec
recent faza raională a Fes trei ani. De la 40 de bovine, cu marea reflexelor condiţionate. dau o producţie de peste 10 li ţie metodică privind sarcinile c.c
cite am pornit la început, am Adăpatul s-a făcut, de aseme revin unităţilor culturale in ve
tivalului regional al cinte- ajuns ca in prezent să deţinem nea, la timp, de două-trei ori tri lapte se mulg zilnic de cite derea întăririi economico-orga
184 bovine, din care 96 vaci de pe zi. trei ori, la ore fixe, după pro nizatorice a. gospodăriilor agri
cului şi dansului „Pe pla lapte, iar pină la sfîrşitul anu gram. In afară de cele 50 Kg. cole colective. In continuare, au
lui efectivul bovinelor va creşte Ridicarea calificării şi perma masă verde asigurate de iarba fost tratate temele „Lupta P.M.R.
iurile Hunedoarei“. !n faţa la 242 capete, din cave HO vaci nentizarea îngrijitorilor-mulgă- de pe păşune, în raţia zilnică se pentru rezolvarea marxist-leni
de lapte. mai administrează în medie şi nistă a problemei naţionale în
unui numeros public au tori a fost o altă problemă de ţara noastră“. „Despre structu
Paralel cu sporirea efectivului care ne-am ocupat cu toată răs cite un kg. de concentrate, în ra universului“, „Conţinutul şi
evoluat formaţii corale, de animale, colectivul nostru de funcţie de producţie. Printr-o organizarea activităţilor cu fil
lucrători a acordat o mare aten punderea. In felul acesta, am mul la căminul cultural, pentru,
brigăzi artistice de agitaţie, ţie creşterii productivităţii a. reuşit să Încredinţăm anima astfel de furajare am reuşit să răspindirea cunoştinţelor poli
cestora. Astfel, prin Îngrijirea şi lele pe seama unor muncitori ridicăm simţitor, o dată cu pro tice, ştiinţifice şi agrotehnice“.
echipe de dansuri populare, furajarea raţională a vacilor de harnici şi cu multă pricepere ducţia, şi procentul de grăsime
lapte am reuşit ca în anul tre In după-amiaza aceleiaşi zirf
solişti vocali şi instrumen cut să realizăm o producţie de în creşterea acestora. Unul din al laptelui. Cind vom începe re au avut loc citeva aplicaţii prac
2.970 litri lapte pe cap de vacă tre îngrijitorii-mulgători frun coltarea mazării furajere, raţiile tice : prezentarea taior filme do
tişti. care au prezentat cîn- furajată. Acordind în continua taşi este şi Nicolae Man. In anul vor fi suplimentate şi cu acest cumentare şi jurnale de actua
re atenţia cuvenită sporirii furaj, iar mai tirziu vom admi lităţi şi o călătorie pe harta re
tece despre patrie şi partid, producţiei de lapte ne-am trecut, el a obţinut de la lotul giunii Hunedoara.
angajat ca in acest an să nistra vacilor în raţii şi din po
prelucrări din folclor, pro realizăm cu circa 300 li său de vaci o producţie medie rumb masă verde. Pină acum, In încheierea, seminarului, cei
de 3.850 litri lapte pe cap de de la întregul efectiv al vaci
grame de brigadă care în tri lapte pe cap de vacă fura vacă furajată. Anul acesta, lu prezenţi au asistat la desfăşu
jată mai mult faţă de anul tre lor de lapte am realizat o pro
făţişează realităţile noi ale cut. Pentru a obţine această pro nă de lună el şi-a depăşit pro rarea fazei orăşeneşti a festiva
ducţie la un preţ de cost cit mai ducţia planificată. In luna fe ducţie medie de peste 1.200 litri
satului colectivizat. scăzut, am pus mare bază pe lapte pe cap de vacă furajată. lului „Pc plaiurile Hunedoarei“.
asigurarea furajelor din pro bruarie a realizat zilnic în me
Spectatorii au aplaudat ducţie proprie. Astfel, pentru die cite 10 litri lapte pe cap de De la începutul acestei luni pro GH. POFESCU
perioada de stabulaţie am asi vacă furajată, iar acum, cînd ducţia este în continuă creştere.
cu căldură corurile cămi gurat vacilor de lapte raţii com animalele sînt scoase pe pă corespondent
puse din siloz de porumb şi şune, în tabără de vară pro Ca urmare a faptului că am
nelor culturale din Ohaba. mazăre — 25-30 kg., finuri —
6 kg., concentrate — 2 kg., cre ducţia este în continuă creştere. asigurat cantităţile de furaje
Ungurei, Vingard, Tău şi tă furajeră şi sare. Im portant Furajînd animalele corespunză necesare din producţie proprie,
este faptul că furajarea s-a fă tor producţiei, îngrijitorul-mul- am reuşit ca o dată cu sporirea
Secăşel, brigăzile artistice cut conform producţiei de lapte gător Nicolae Man a reuşit să
obţinută de la fiecare vacă. La ridice producţia multor vaci la productivităţii animalelor să re
de agitaţie din Spring şi alcătuirea raţiilor am avut în ducem şi preţui de cost al lap
vedere ca pentru fiecare 100 kg. 15—25 litri lapte pe zi. Pen telui cu 15 bani pe litru. îngri
Roşia, echipele de dansuri greutate vie a animalelor să jind şi furajînd raţional ani
asigurăm cite o unitate nutri tru aceasta, în afară de fura
populare din Roşia şi Pre- tivă pentru întreţinere şi cite jarea raţională, el execută mul malele, colectivul nostru de lu
o jumătate de unitate nutritivă sul întotdeauna la ore fixe. In crători din sectorul zootehnic
saca. pentru fiecare litru de lapte plus. pe lingă faptul că face
muls. este hotărît să obţină producţii
0 La Sintandrei. la faza masajul ugerului de fiecare de lapte tot mai mari şi la un
Datorită faptului că ponderea dată. execută mulgerea comple preţ de cost scăzut.
orăşenească a aceluiaşi fes în volumul raţiilor au consti- tă şi fără întrerupere. La fel
tuit-o nutreţurile însilozate, care procedează şi ceilalţi îngrijitori, I. TUiiOK
tival, au prezentat progra
stimulează pofta de mîneare şi deoarece ei s au convins că. în- brigadier zootehnic G.A.S. .Mintia
me căminele culturale din trerupînd s-au grăbind mulsul,
producţia de lapte, am putut vacile nu mai lasă tot laptele,
Rapoltul Mare şi Simeria rămînînd în uger laptele cel
menţine constantă productivi,
Veche. S-au remarcat: bri mai gras. Ana Moldomn, muncitoa
tatea animalelor. Tot în acest In perioada de vară, o metodă re în secţia croi a fabricii
gada artistică de agitaţie a „Ardeleana“ din Alba Iu-
scop, am ţinut seama ca pentru pe care o aplicăm cu bune re lia, a economisit în acest
căminului cultural din Si zultate este întreţinerea anima an aproape 9.000 dm.p.
fiecare unitate nutritivă să asi
meria Veche şi echipa de lelor în t abere. De aceea în luna piele.
gurăm cite 90—100 grame pro mai vacile de lapte au fost duse
dansuri populare din Ra la Mintia, unde avem o parte Fotografia noastră o în
teină, fapt pentru care am insi-
poltul Mare. clin păşunea gospodăriei. Aici făţişează la locul de muncă.
au fost construite adăposturi
« Căminul cultural din simple în apropiere de sursa de
Ighiu.. raionul Alba. a găz apă. Păşunea, pe care în pri
măvară am aplicat lucrări ele
duit întrecerea celor mai
curăţire, este îm părţită în trei
bune colective de artişti tarlale, pe care vacile păşunează
amatori din raza comune prin rotaţie pentru a avea in 15 IUNIE 1962
lor Şard, Bărăbanţ, Cricău permanenţă iarbă proaspătă. PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea cializarea şi cooperarea — mijloc im
pentru sate : Să efectuăm numărul ne portant de ridicare a producţiei; 19,00
şi Ighiu. cesar de prăşite culturilor de sfeclă, Izvoare fermecate: Folclor din Tran
porumb, floarca-soarclui, cartofi; 5,30 silvania; 19,15 Gintă P. Şlefăncscu Goan
Corul căminului cultural 1 i mai tineri constructori Lecţia dc gim nastică; 5/10 Melodii gă, artist al poporului; 19,45 Muzică
populare romîneşti; 6,10 „Muncim cu uşoară interpretată la vioară; 20,30
din Cricău. care a executat spor“, program de cintccc; 6,30 Dan Noapte bună copii: „Icrunka" de Ionel
suri populare sovietice; 6,45 Salut vo Pop; 20,40 „Concert ghicitoare“ (30);
cintecele „Măreţ pămint al ios dc pionier; 7,15 Muzică uşoară; 21,15 Jurnal ! satelor; 21/10 „Bine-i
7,30 Sfatul medicului: Salmonelcza ; în gospodărie“ program de cîntece şi
patriei iubite“. ..Republică, 7,35 Anunţuri, muzică ; 7,45 Muzică dc jocuri populare romîneşti; 23,17 Con
esiradă ; 8,00 Muzică ; 8,50 Muzică cert de muzică uşoară.
măreaţă vatră“. „Hai. la Luni. absolvenţii Şcolii pro La clasa de zugravi, băieţii
fesionale de ucenici construc scriu cu aceeaşi încordare ca
joc“ şi „Iac-aşa“ s-a im tori din Deva, au susţinut şi colegii lor zidari. Subiec
proba scrisă a examenului, de tele le sînt bine cunoscute:
pus ca cea mai bună for absolvire. Este o sărbătoare ,.Tehnologia vopsiloriilor cu
acest exam en: el înseamnă vopsele pe bază de alchiăal“
maţie corală in cadrul ¦şi „Lucrări cu tapete semita-
de fapt intrarea in viaţă; vabile“. Ce să admiri, mai în
acestei faze raionale. este pragul dc pe care tinerii tâi la lucrarea lui Ilea Petru?
Bogăţia, cunoştinţelor, stiillul (
S-a remarcat, de aseme păşesc în profesiunea dragă. riguros al expunerii, sistemnaa- I
Ei au întâmpinat sărbătoreşte Uzarea materialului ? Pr¦ooff. /
nea. brigada artistică de evenimentul, aşa cum se cu ing. loan Giurgiu va fi foarte uşoară; 11,03 Muzică distractivă de PROGRAMUL I I : 12,15 Muzică
vine. înconjuraţi de flori — mulţumit corectând-o şi, pro estradă; 11,52 Cronica de uzină; 12,00 populară din Africa şi Asia; 12,40
agitaţie a căminului cul erau peste o sută poate într-o babil. pe foaia lui Ilea se va „Partidul, părinte drag“, program de Muzică de esiradă; 13,15 Limba noastră.
singură clasă, — ei susţin lu înscrie un 10. Mai bine zis. cîntcce; 12,15 Muzică uşoară; 13,10 Vorbeşte acad. prof. Al. Graur (reluare);
tural din satul Bucerdea. crarea scrisă la tehnologia se va adăuga la. mititele note Muzică dc estradă; 14,30 Muzică popu 13,03 Călătorie m uzicală; 15,00 Cîn-
meseriei. de 10 pe care el le-a- obţinut lară din Ardeal; 15,20 Muzică uşoară tccc de dragoste şi jocuri populare ro-
comuna Ighiu, al cărei pro pină acum. romînească; 16,15 Vorbeşte Moscova !; mîneşti; 16,30 Muzică distractivă;
Socaci Iuliu scrie repede. 16,45 Noi cîntcce în cinstea încheie 16,50 Curs de limba rusă; 1S.2S Mu
gram a adus în discuţie Sînt scurte cele două ore şi Printre zugravii care înfru rii colectivizării agriculturii: „Mîn- zică instrumentală şi vocală ; 19,00
el are atitea de spus... Cum museţează noile blocuri va fi- drn-i azi ogorul ţării“ de Liviu lo- Muzică uşoară romînească; 19,30 Tea
aspecte caracteristice din să nu aibă dacă în cei doi şi Ilea Petru. Vor fi şi colegii ncscu, versuri de Petre Ghclemcz; tru la microfon „La Răzeşi“, drama
ani de studiu s-a străduit tot lui. care astăzi susţin exame 16,50 .locuri populare romîneşti; 17.15 tizare radiofonică de Constantin Mc-
viaţa şi munca ţăranilor timpul să înveţe cit mai bine, nul de absolvire: Joldu
să-şi. însuşească toate proce Gheorghe, Radu loan, Andrei
colectivişti. deele muncii, să asculte cu Dumitru şi ceilalţi. Vor fi
multă atenţie îndrumările muncitori, destoinici, inimoşi,
C. ARDELEANU maiştrilor! „Metode de lucru aşa cum au fost şi in anii de
şcoală
corespondent in z id ă r ie a ş a se intitulea
ză subiectul pe care tov. prof. La Şcoala profesională din
Deva îşi susţin examenul de Gînlcoe-populare rpmîncşti intejspsftţato- r.uzan, după., puvcla lui V. Em. Galan :
Iliana Nicoară l-a enunţat nu absolvire peste 150 de zidari,
cu mult înainte. Pe foaia lui zugravi, electricieni şi insta dc Vasilc Căpănăn; 17,30 In-«&luiha,. U1/15 Muzică de esiratfâ; 22,00 Cîn-
Socaci se înşiră descrierile patriei; 18,30 Cronica economică : Spe- Tcce şi jocurj populare romîneşti;
amănunţite ale tuturor meto latori. Construcţiile de la Pe
22.30 Moment poetic: Mihail Emines-
delor însoţite de desene. troşani. Călan. Haţeg, din
Martin loan, un altul dintre cu.
Deva şi din toată regiunea îi
cei mai buni elevi ai clasei, âfsectocceC e* BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO
scrie despre .,Tencuielile de aşteaptă. Nu peste multă JU RN A LE: 5,00: 6,00,; 7,00: 10,00:
corative“. El le descrie pe • EIHEMfiTOIMFICE 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00; 22,00;
toate cu. o bogăţie de amă vreme vor urca pe schele cei 23,52—23,55 ; (programul I) 12,00 ;
15 IUNIE 1962 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00;
nunte grăitoare. Privindu-i mai tineri muncitori construc (programul II).
lucrarea. poţ: să fii sigur că DEVA : Şoferii iadului — cinema
Martin va fi un zidar destoi tori din regiunea voastră.
nic. un meseriaş care va face tograful „Patria“ ; Anii fecioriei —
cinste şcolii. G. RADU
cinematograful Sirbu“ ; Insula in
flăcări — cinematograful Grădina de
vară : HUNEDOARA : ‘Tot aurul din
hune — cinematograful „Victoria“ ;
Ccrasclla — cinematograful Stadionul
Continui ; SEBEŞ : l’ost-rcslănt — ci
nematograful ,.Progresul“ ; lamilia PENTRU 24 ORE
Miananl — cinematograful „M. Sa-
doveunu" ; P E TR O ŞA N I: In noaptea Vrcrr.e schimbătoare cu cerul mai
mult p.oros. Vor mai cădea ploi locale.
de ajun — cinematograful „Al. Sabia"; Temperatura în uşoară creştere, ziua va
fi cuprinsă între 21 şi 26 grade, iar
Absentă îndelungată — cinematograful noaptea între S şi 14 grade. Viului va
sufla potrivit cu intensificări temporare
„7 Noiembrie" ; ALBA IU LI A : Intre din sectorul Mtd şi sud-vest.
clonii iubiri — cinematograful „Victo
ria“ ; După cloi iepuri — cinemato
levi m exeurso graful ..03 August"; O RA STIE : Tom
degeţelul — cinematograful ..V. Roai-
Zilele (rcciiic, nlciic Combinatului si frînul Jurnalist Gheorghe Roman Ic-a lă“ ; Căluţul cocofal — cinematogra PENTRU URMĂTOARELE
derurgic din Hunedoara, străzile ora mai vorbit acestor şcolari .şi despre co
Examenul de absolvire şului, erau străbătute de un grup de pilăria lui amară petrecută în anii cînd ful „Flacăra“ ; SIMERIA : Primele în 3 ZILE r.
s-a încheiat cu succes. pionieri şi şcolari din clasele a IV-a a in ţară erau stăpîni moşierii şi capi
Neregulă la apa1 0 Acum sînt în toi pregăti Şcolii nr. 9 din oraşul Sibiu. taliştii. cercări (sc'ia I-a fi a ll-a) — cine Vreme nestabilă favorabilă ploilor
rile pentru alt exam en: locale. Temperatura staţionară.
cel de admitere în clasa a Pe platforme!: oţclăriilor şi furna Elevii excursionişti din Sibiu au vi matograful ,./. Pinlilic" ; H A ŢE G :
Vlll-a. Elevii se pregătesc lelor, prin halele laminoarclor şi tur zitat apoi oraşul Deva, satul Aurel
Salt spre glorie — cinematograful
cu multă sîrguinţă. nătoriilor, muncitorii tineri şi vîrslnici Vlaicu, locui de naştere al primului
IN FOTO : Profesoara „Popular“ ; BRAD : Genovievc — ci
deveneau pentru moment „profesori“ nostru pionier al văzduhului, gospodă
Victoria Mizgan de la Şcoa nematograful „St. rofir“ ; EONEA : \I.I.S.TEHN0FRI8 CLUJ
la medie „Aurel. Vlaicu“ din ai acestor elevi. Ei le explicau in liiii: ria agricolă colectivă din Apoldul de
Zi de 'duminică. Pe binet deschis. Dar — ,,Să forţăm uşa", Orăştie, dină consultaţii la Hoinarii — cinematograful „Minerul“; \ ¦iUf.llUWIIIlUIlUaMMMHIIIIJWBMBBliaHWIK B W — B
aude o fi locatarul ? veni unul cu o ideie. matematică unui grup de mari şi pe înţeles procesul tehnologic Sus şi alte obiective interesante.
la orele 13, de sub uşa „Omul o fi plecat in elevi. dc fabricare a fontei şi oţelului. Bă- T E IU S : Nana — cinematograful „V. Str. Fabrica de chibrituri
apartament ului 10, de Impacientaţi, cei ce oraş şi nu sc ştie cînd I/. R. nr. 5—11, telefon nr. 33-26
sc strînseseră aici un se va întoarce“. Roailă“ ; Z L A T N A : Cielito—l.indo —
început să bată in '< V I N D E
uşă, să strige; vroiau Soluţia a fost accep cinematograful „Muncitorul“ ; I U A :
cu orice preţ să facă tată de toii. ; unităţilor socialiste
la etajul 3, scara A, cunoscut celor ilinăun- Puştiul — cinematograful „Gh. Doja“; şi cooperatiste fără
înăuntru, ce să vezi? repartiţii:
din strada Grivifei IN S E M N ARI O panoramă de o „ra APOLDUL DE SU S: Secţiunea a V-a
ră frumuşele“. ‘I olul,
nr. 4 Deva. an început tru că in casa lor se covor, pupilei de casă, — cinematograful „23 August“,
înlîmplă o neregulă, mătură, jucării, plu
\ să curgă şuvoaie de că apa curge. Lovitu tea... ca pe apă. Ile a U z ă ri im p o rta n te
rile in uşă, strigătele
apă pe scări, înspre n-au avut însă nici un ...Robinetul din bu
efect. Dinăuntru, n-a cătărie însă, nederan
\ parter. Ce s-o li în- răspuns nimeni. jat, continua să fie I a Í!®tsoe p r !B !tte s i’i l e d e i n d u s t r i e l o c a l ă
deschis iar apa din
thnplat ? Apa curgind — ,.Cc ne facem“ ? chiuvetă să curgă li
se întrebau oamenii... niştită...
t intr-tina, a intrat ne Trebuiau luate cu ori — materiale elecfrice
t ce preţ măsuri, deoa Ceea ce a surprins
* stingherită şi pe sub însă dc-adrepltd, nu a Cu toţi indicii îndepliniţi vele secţiilor alimentară, prelu diferîîe
rece apa continua Sil fost nici apa, nici o- crarea lemnului, fabrica de nas
\ uşile altor apartamen biectcle plutitoare şi încă cu mult timp inainte de Sporirea producţiei. îmbunătă turi şi poligrafie. — materiale feroase
curgă, immdînd scara, nici robinetul, lată ce: începerea noului an de muncă, ţirea calităţii fi reducerea pre
te, producînd deranj abartamentcle. în gălăgia oamenilor, in cadrul întreprinderii de in ţului dc cost siut obiective care Angajamente depăşite şi neferoase,
care sc străduiau să dustrie locală „Crişana" din stan în centrul activităţii colec
in locuinţele oameni oprească apa, să sal Brad au fost luate măsuri teh- tivelor dc muncă din întreprin îmbunătăţirea continuă a — feroaliaje,
veze obiectele, locatara nico-organizatcrice menite să derile de industrie locală din procesului de producţie, redu — aparate de măsura J,
ţ lor. apartamentului încă asigure îndeplinirea ritmică a regiune. Ca urmare a muncii cerea consumurilor specifice de
t dormea. Cînd s-n tre planului. Astfel de măsuri s-au pline dc avint, in perioada care materiale a preocupat în mod — trefílete,
ţ Luaţi prin surprin zit însă, intrigată dc luat in ce priveşte aprovizio a trecut dc la începutul anului, deosebit pe muncitorii inginerii
* ceea ce văzuse, excla narea cu materii prime şi ma s-an obţinui importante succese şi tehnicienii întreprinderii de — chimicale şi altele.
\ dere, locatarii de pe mă : „Nemaipomenit ! teriale, de folosire mai raţională în îndeplinii ea sarcinilor de industrie iocală din Hunedoara,
Cum intraţi fără să a utilajului existent, a ritmici plan. încă de la începutul anului co Listele complete se pat
f scara A s-au îndrep balcti in uşă !“. tăţii producţiei. Totodată in lectivul de aici şi-a luat angaja consulta la serviciul apro
\ tat alarmaţi in direc tregul colectiv a desfăşurat o întrecerea dintre secţii mentul de a realiza economii vizionării al întreprinderii
...Intr-adevăr... ce muncă mai organizată, mai rod suplimentare peste cele plani sau se trimit la cerere ex
\ ţia „izvorului“ cu apă. ..imprudentă" ! nică. Ca urmare, pe primele 5 îndeplinirea sarcinilor de plan ficate de 20.000 lei iar Ia bene trase.
luni din acest an planul pro a mobilizat întregul colectiv de ficii 50.000 lei.
— Cu siguranţă, I. C. ducţiei globale a fost îndeplinit muncă al I.I.L. „1 Mai“ Deva.
în proporţie de 107 la sută. In Pentru obţinerea de rezultate Datorită muncii desfăşurate,
e şi-au spus oamenii, aceeaşi perioadă a crescut şi cit mai bune, intre colectivele colectivul a reuşit să-şi depă ¦»r~*r—»r~* r—>r*r-»*
t aici s-a uitat un ro- productivitatea muncii faţă de secţiilor se desfăşoară o susţi şească cu mult angajamentele.
t cea planificată cu 4 la sută. nută întrecere. Aceasta a făcut Astfei, după patru luni de ac LOTO CENTRAL
<» ca in primele cinci luni din tivitate la I.I.L. din Hunedoara
i f——»fev. IW Rezultate bune au fost ob acest an să se depăşească cu s-au realizat economii Ia preţul
t ţinute şi în reducerea preţului mult prevederile de plan. Ast de cost, peste cele planificate, în
+ de cost. Faţă de sarcina de plan fel la producţia globală plănui valoare de 151.000 iei. iar la be
s-au realizat economii supli pină la sfîrşitul lunii mai a fost neficii 1.326.000 lei
t depăşit cu 10,9! la sută iar la [ Tragerea pe ţară (lin 15 iunie 1962 are loc la Hunedoara
mentare de 48.0(10 lei, iar la preţul de cost s au realizat în 4 Cele mai bune rezultate le-au (
i» luni economii de 91.000 lei. Frun obţinut muncitorii din secţiile orele 18,30 la Grădina de vară a I.C.S.H.
t beneficii prevederile au rost de taşe in întrecere sint coiecti- prefabricate, poligrafie şi ca
t riera Brazi. (.
eţ păşite cu 230.000 lei. t
i t NU U I T A Ţ I !
*
t La fiecare tragere din luna iunie 1962, în afară de cîştig
t
( iile obişnuite, se atribuie şi cite un autoturism „MOSKV1C
»'V»'*. "W. Ti •<»•*. '<* • I«/l t¦». JS—JV-Jl«_/ V—y\—Jw/*—I\rrnJv^/*—/V
