Page 47 - 1962-06

Mr. 2323 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. »

K7.;vsB^Jxsrrr&smnv&m K7Zjctt)Mmiwwg*w.tm*w :

Cunoştinţele tehnice, experienfa & .A A A A A IN LIBRARII ^

S MANUALE Şl CURSURI UNIVERSITARE

înaintată —cît mai larg răsp m d ite! < Lucrări litografiate

j Paul I. Demetrcscu, CONTRACTUL DE TRAN.

L y?ORT. Editura de stat didactică şi pedagogică,

Din iniţiativa organizaţiilor de festă o slabă preocupare pentru cu muncitorii cit mai multe dis­ ' 200 pagini — 8,55 lei. L
partid, în întreprinderile din re­ propaganda tehnică prin confe­
giune s-au iniţiat multiple ac­ rinţe. cuţii pe piobleme tehnice, să > M. Epurau, PSHIHOLOGIA EDUCAŢIEI FI- >
ţiuni menite să contribuie la ri­
dicarea nivelului profesional al In multe întreprinderi propa­ facă în faţa lor expuneri şi con­ 7 ZICE. Editura de stat didactică şi pedagogică, s
muncitorilor şi tehnicienilor. Una ganda prin conferinţe a luat un
din formele eficace pentru r i­ caracter mai organizat sub for­ ferinţe, să-i îndrume în citirea 456 pagini — 15,50 lei. >
dicarea nivelului de pregătire a ma lectoratelor. Lectoratele pen­
muncitorilor, tehnicienilor şi in­ tru conferinţe tehnice care func­ literaturii tehnice, intr-un cuvînt L BELETRISTICĂ >
ginerilor, de promovare a nou­ ţionează la C.S.H., I.C.S.H., Uzi­
lui in producţie o constituie con­ na „Victoria“ Călan, desfăşoară să folosească toate mijloacele > Literatură romînă *
ferinţele tehnice. Aceste confe­ o activitate vie în sprijinul ri­
rinţe ajută muncitorii să-şi lăr­ dicării nivelului de pregătire a care le stau la îndemînă pen­ > N. Tăutu, NOUL COMANDANT. Schiţe de azi '
gească orizontul de cunoştinţe, muncitorilor şi tehnicienilor. Te­
să-şi perfecţioneze metodele de mele ţinute în cadrul lectoratu­ tru a-i ajuta să ţină pasul cu şi de ieri. Colecţia „Cartea ostaşului“. Editura
lucru, le trezeşte interesul pen­ lui care funcţionează la aglo­ militară, 148 pagini — 3 lei.
tru introducerea progresului teh­ meratei-, in legătură cu impor­ noile realizări ale tehnicii.
nic. Comitetul orăşenesc de tanţa aglomeratului în elabora­
partid Hunedoara asigură o bună rea fontei, fabricarea aglomera­ întrecerea socialistă, in cadrul
organizare şi desfăşurare a pro­ tului autofondant cu calităţi su­
pagandei tehnice prin conferin­ perioare şi altele, urmate de dez­ căreia îşi găseşte o largă mani­ <, Literatură universală
ţe. La C.S.H., uzina „Victoria“ bateri, au înarmat pe muncitori
Călan şi alte întreprinderi mari cu cunoştinţele tehnice necesare festare elanul patriotic şi spiri­ < Luise Dornemann, JEMY MARX. Ediţia a Il-a.
din raza oraşului Hunedoara,
propaganda tehnică prin confe­ în elaborarea aglomeratului cu tul creator al maselor a scos la Editura politică, 192 pagini — 4,50 lei; 7,60 lei '
rinţe este organizată în mod di­ calităţi superioare.
ferenţiat. La uzina „Victoria“ iveală multe iniţiative preţioa­ (cartonat). 7
Călan, de pildă, în faţa furna- Este interesantă şi noua for­
liştilor, încărcătorilor, topitori­ mă de ridicare a nivelului teh­ se în scopul ridicării nivelului A. F. Feodorov, OBKOMUL ILEGAL SN AC- \
lor, cauperiştilor etc., s-a ţinut
un număr însemnat de confe­ nic al muncitorilor, pornită din de calificare a muncitorilor, al ŢiUNE. Traducere din limba rusă de Xenia L
rinţe pe teme strin-s legate de iniţiativa . furnaliştilor de la
procesul de producţie, de speci­ C.S.H. de a încredinţa muncito­ sprijinirii celor rămaşi în urmă Stroe, R. Hefter. Editura tineretului, 736 pa- >
rilor fruntaşi din secţii sarcina gini — 15,60 lei.
ficul acestor profesiuni, cum de a studia unele probleme pe să se ridice la nivelul fruntaşi­
s în t: căile de îmbunătăţire a care le ridică procesul de pro­
sistemului de încărcare a furna­ ducţie. lor. In cadrul acţiunii care se
lelor, respectarea normelor teh­
nologice pentru asigurarea mer­ Tot mai mult sînt folosite „se­ desfăşoară la exploatările mi­ Petru Sara lucrează la o maşină de tricotat ciorapi din fire de Să a p ă ră m cu strictele
sului uniform al furnalelor, re­ siunile ştiinţifice“ organizate niere din Valea Jiului pentru talon la fabrica „Sebeşul“ din Sebeş. Organizlndu-şi bine m un­
ducerea consumului de cocs şi ri­ prin A.S.I.T., „orele de informa­ ridicarea tuturor brigăzilor ră ­ ca, îşi depăşeşte cu regularitate planul cu 10—15 la sută.
dicarea temperaturii aerului suflat re tehnică“ şi alte forme de răs- mase în urmă la nivelul celor
în furnale ş.a. Nu întâmplător pindire a cunoştinţelor tehnice
tocmai aici, la Călan, s-a născut în rîndul muncitorilor. fruntaşe, un număr însemnat
iniţiativa de a se realiza în anul
1962 indicii de utilizare a agre­ Conducerile întreprinderilor, dintre cei mai buni şefi de bri­ a v a tu l »Ibştege
gatelor prevăzuţi pentru anul organizaţiile sindicale şi U.T.M.,
1965. Conferinţe cu teme asemă­ sub îndrumarea organizaţiilor de găzi a trecut din proprie iniţia­ Cînd totul este pregătit
nătoare au fost ţinute şi la sec­ partid, sînt chemate să desfă­ tivă la conducerea brigăzilor
ţiile furnale de la C.S.H. La oţe- şoare o largă acţiune de masă
lăriile Martin I şi II, aglome- pentru atragerea tuturor mun­ care nu-şi îndeplinesc sarcinile In statul nostru democrat-popular puţine cazuri, cînd unii gestionari şi
rator, secţie de laminare etc., citorilor la ridicarea nivelului
s-au ţinut de asemenea nume­ de pregătire profesională. de plan. In fruntea noilor bri­ din timp legea constituie expresia autentică a vînzători vînd cu suprapreţ, dau lipsă
roase conferinţe cu caracter teh­ găzi, mineri comunişti cum sînt
nic legate de specificul fiecărei Prin locul pe care-1 ocupă în voinţei majorităţii covîrşitoare a celor la gramaj etc. Alţii au o atitudine ne-
secţii. producţie, un rol deosebit de Aurel Cristea de la mina A'ni-
noasa, Andrei Nagy de la Lu- In cursul lunii aprilie a avut creat posibilitatea de a se in­ ce muncesc. Aplicarea şi respectarea ci justă faţă de cumpărători aruneînd măr­
Trebuie atătat însă că la mi­ important în acţiunea de ridi­ peni, Francisc Bartha de la Pe- loc şedinţa plenară a comitetu­ terveni la timpul oportuni cu
care continuă a nivelului profe­ tvila şi mulţi alţii, pun un ac­ lui de partid al E.M. Deva pen­ cele mai, eficiente măsuri. întocmai în viaţa practică este prin­ furile în silă, răspunzînd necuviincios
nele Teliuc şi Ghelar şi în alte sional îl au maiştri. Alături de cent deosebit, alături de mobili­ tru stabilirea măsurilor ce tre­
ingineri, maiştrii sînt chemaţi să zarea muncitorilor din brigăzile buie luate în vederea realizării Mai trebuie adăugat apoi că cipiul care călăuzeşte activitatea tutu­ sau „uitînd“ să dea restul. In frizeriile
întreprinderi de pe raza oraşu­ ajute muncitorii la locul de respective la muncă conştientă, planului de producţie pe tri­ birourile organizaţiilor de bază
muncă să aplice cît mai b'ine in ridicarea continuă a nivelului de mestrul II al anului. Cu această au făcut din realizarea planului ror organelor puterii şi administraţiei din Valea Jiului sau la unităţile de
lui, comitetele sindicale mani­ calificare. Minerul comunist Sa­ ocazie conducerea exploatării a de producţie o preocupare de
practică cunoştinţele primite in bin Ghioaneă, din sectorul i n fost îndrumată să urgenteze în­ seamă. Folosind judicios colec­ de stat şi a cetăţenilor. Supraveghind coafură se mai primeşte încă bacşiş iar
şcolile profesionaie şi la cursu­ tocmirea documentaţiei de ex­ tivele de agitatori şi activul
rile de calificare sau de ridi­ al minei Lupeni, care a obţi­ ploatare la pilierul de la ori­ fără de partid, ele au explicat aplicarea dispoziţiilor legale, sporind la restaurante unii ospătari nu găsesc
care a calificării. Inginerii şi teh­ nut cele mai bune rezultate în zontul 60 m., să amenajeze tran ­ oamenilor necesitatea realizării
nicienii sînt datori să organizeze aplicarea iniţiativei „Nici un va- sportul cu troia la orizontul 90 planului la toţi indicii, precum vigilenţa în apărarea avutului obştesc, mărunţiş atunci cînd este vorba să
gonet de cărbune rebutat pen­ m., să îmbunătăţească aerajul la şi căile prin care se poate ob­
tru sist vizibil“, depune eforturi exploatarea blocului 4 ş.a.m.d. ţine. De asemenea, s-au îngrijit conducerile organizaţiilor comerciale dea restul consumatorilor. Iată de ce
stăruitoare nu numai pentru ri­ Aşa se face că acum pilierul de ca consfătuirile de producţie să
dicarea nivelului cunoştinţelor la orizontul 60 m. se extrage se desfăşoare la un nivel cît mai din oraşul regional Petroşani, au reu­ se impune ca onduceriie unităţilor
profesionale ale minerilor din planificat. Pentru îmbunătăţi­ ridicat. In felul acesta s-a ajuns
brigada sa, ci şi pentru trans­ rea ae.rajului au fost introduse ca majoritatea propunerilor fă­ şit să reducă considerabil daunele adu­ comerţului de stat şi cooperatist să
miterea experienţei sale de mun­ trei ventilatoare, transportul cu cute de către muncitori să fie
traduse in viaţă şi să dea re­ se economiei naţionale de către unele ia măsuri hotărîte împotriva unor ase­
că altor brigăzi din sector. troleu la orizontul 90 m. a fost zultate.
Schimburile de experienţă s-au elemente retrograde. menea elemente, tn acest sens mai mult

O însemnătate crescîndă' în această sprijin trebuie să acorde oamenii mun­

direcţie o are opinia publică, colectivi­ cii care sînt direct păgubiţi ca şi ser­

tatea, formele obşteşti de influenţare a viciile dc cadre care au datoria să

celor ce încalcă normele vieţii sociale. desfăşoare un control mai eficace şi o

La descoperirea infracţiunilor care pre­ muncă mai susţinută de educare.

judiciază avutul obştesc o contribuţie Uneori se mai observă furturi în

însemnată şi-au adus-o cetăţenii care dauna avutului particular, acte de vă­

au sesizat organele de stat ori de cîie tămare a integrităţii corporale, tăieri

ori a fost nevoie. Ei au contribuit de de animale în afara dispoziţiilor le­

dovedit pretutindeni o formă amenajat. Funcţionează din plin Toate acestea, au determinat asemenea şi la respectarea normelor de gale, acte izolate de speculă etc. îm­

dintre cele mai eficiente de ri­ rambleerea mecanică. In plus, îmbunătăţirea realizărilor. In convieţuire socialistă prin demascarea potriva tuturor acestora trebuie să du­
dicare a nivelului de cunoştinţe a fost extins perforajul umed la lunile aprilie şi mai planul de
tehnice profesionale ale munci­ toate locurile de muncă unde se producţie a fost depăşit cu 7,9 elementelor huliganice şi deferirea lor cem o muncă susţinută. Sarcina funda­
pretează. şi respectiv 5,5 la sută.
torilor. organelor de urmărire penală. Aşa mentală care stă în faţa noastră constă
Toate mijloacele care ne stau In afara măsurilor amintite a Dar, după cum aminteam,
ceea ce a condus la obţinerea s-a întîmplat cu cîtva timp în urmă cînd în desfăşurarea unei munci intense dc
la îndemînă — cursurile de ca­
au avut loc două acte huliganice în educare, folosind toate mijloacele posi­

autobusele ce deservesc linia Paroşeni- bile. Astfel, se pot preveni încălcările

lificare şi ridicare a calificării, fost întărită asistenţa tehnică acestor rezultate a fost şi pre­ Lupeni. Cetăţenii au pus tnîna pe hu­ care se mai fac simţite şi vom res­

conferinţele, cartea tehnică, ocuparea pentru pregătirea din ligani şi i-au deferit organelor de jus­ pecta cu stricteţe legalitatea popu­
schimburile de experienţă etc., timp a noilor locuri de mun­
să fie larg folosite pentru ridi­ la brigăzi, iar comitetul sindica­ tiţie. lară. Pentru atingerea acestui ţel dis­
carea calificării muncitorilor si tului a organizat şi urmărit mi­ că. Planul de pregătiri pe pri­
tehnicienilor, pentru continua nuţios întrecerea socialistă. In La reducerea stării infracţionale în poziţiile legislaţiei noastre trebutc cu­
subteran, la Fiecare loc de mun­ mul trimestru a fost realizat in
proporţie de 140 la sută. In ce priveşte normele legale dc convie­ noscute de toţi cetăţenii, astfel ca ei

ţuire socialistă precum şi pentru edu­ să se ferească de a greşi. In activi­

îmbogăţire a cunoştinţelor teh­ că şi sector, sint introduse pa­ aprilie şi mai depăşirile sînt de carea cetăţenilor în spiritul respectării tatea educativ-juridîcă un sprijin pre­

nice. Să asigurăm toate condi­ nouri cu evidenţa zilnică a rea­ asemenea apreciabile. In pre. neabătute a legilor, o contribuţie de ţios îl aşteptăm din partea organiza­
ţiile ca muncitorii din între­
prinderi si de pe şantierele de zept sp lucfflazfi.ijitffis la pre­ seamă îşi aduc comisiile de judecată ţiilor dc masă şi mai ales din partea
construcţii să-şi poată ridica In
permanenţă nivelul de calificare, lizării planului de producţie şi1 gătirea noilor atacări pentru tri­ precum şi e m is iile pentru ,soluţionarea organelor dc specialitate, procuratură,
angajamentelor. ,Aceasta, a fă­ mestrul iiif ŞaS'e 'aiht'iiis':;’eie sînt
litigiilor de muncă din cadrul unităţi­ ¦-miliţie şi-justiţie,-care sînt datoare să

cut ca fiecare om să-şi cunoască începute sub orizontul 60. lor socialiste. educe masele dc cetăţeni pentru a

să ţină pas cu progresul tehnic. în orice moment rezultatele, a La lucrările de pregătiri au Trebuie să recunoaştem că în mo­ respecta cu stricteţe legile statului nos­

mentul de faţă mai există unele per­ tru.

fost repartizate echipe de mineri soane care încalcă legile statului. Dato­ ILIE T1ŢA

bine pregătiţi profesional. Şi. rită u n ei.slabe • preocupări în comerţul procuror -şef al oraşului

Unde duce nerespectarea Dentru ca lucrul lor să se des- de stat se mai întîmplă, ce-i drept în Petroşani
făşoare în bune condiţiuni. li
s-au creat condiţii optime. Ei

(Urmare din oag. l-a) detrimentul calităţii. Faptul că sint aprovizionaţi la timp şi în Ira c i n c i Sum
rebutul e urmărit prin acel pa­ cantităţile necesare cu mate
corespunzătoare in mod opera­ nou afişat pe platforma cup­ riale şi vagonete goale şi li se, >; O r g a n i z a r e a -a c t i v i t ă ţ i i d e p o p u ­ tut raporta în perioada primelor
tiv. Pe de altă parte comitetul toarelor, că la gazeta de perete acordă o susţinută asistenţă teh l a r i z a r e a. i d e i i d c e c o n o m is ir e la cinci luni ale anului acesta înde­
de partid al secţiei, probabil pe se publică anumite articole pri­ nică. C.F/.C a c o n stitu it ' o p re o c u p a re d c plinirea planului in proporţie de
considerentul că „lucrurile merg vind rebutul, nu poate rezolva seam ă pentru conducerea C asei ra ­ 132 la sută. Volumul depunerilor
bine“, n-a folosit toate mijloa­ problema. Este necesar o inten­ Faptul că s-au luat toate mă. ion ale de econom ii d in O răşlic. Ca pe numai cinci luni din acest an
cele de care dispune pentru a sificare a muncii directe cu to­ şurile pentru asigurarea pro u rm a re a o rg a n iză rii a c tiv ită ţii (le
crea o opinie de masă în favoa­ ducţiei viitoare este o chezăşie ghişeu şi asigu rării unei hune ser­ se apropie de cel de pe trei tri­
rea respectării stricte a tehno­ pitorii şl turnătorii, un control că minerii de la E.M. Deva vor v ir i a p o pu laţiei precum fi d a to ­
logiei. obţine şi de aici înainte aceleaşi rită creşterii continue a n ivelu lu i mestre ale anului trecui.
mai exigent asupra respectării
In felul acesta lupta pentru > d e tra i al celor ce m uncesc. C asa 58. TÎMPEANU
tehnologiei, ştiindu-se că numai > raion ală d c econom ii O răştie a pu ­
directorul Casei raionale
realizarea şi depăşirea planului în felul acesta rebutul poate fi rezultate bune. GH. C. K dc economii Orăştie
de producţie s-a desfăşurat în redus sub admis.

NOTE DE DRUM In oraşul de pe m alurile D augavei
DIN U.R.S.S.

Printre cei mai buni strungari de la Atelierul „Ardealul“ De peste 750 de ani oraşul parcuri, scuaruri şi bulevarde an. Peste doi ani fabrica va pro­ cii comuniste, 600 de muncitori gavei. In mod deosebit ne-a plă­
din Alba lulia, se numără şi Gh eorghe Timpea. El isi depăşeşte Riga se înalţă pe malurile Dau­ cufundate în verdeaţă şi flori. acela de fruntaş al muncii co­ cut Muzeul artei şi tradiţiilor
gavei, unde apele sale vin să se Daugava, cintată de poeţi, des­ duce un milion de aparate te­ muniste. In prezent, întreaga populare ale Letoniei, situat pe
zilnic planul cu circa 10 la sută şi execută numai lucrări de verse în Marea Baltică. Capitala parte oraşul în două, ducînd uzină munceşte pentru a deveni
buna calitate. Letoniei sovietice ne-a dezvăluit pe apele ei printre malurile de lefonice. o uzină a muncii comuniste. In malul, lacului Ugla, care amin­
recent, intr-o zi de primăvară, granit vapoare care transportă întrecerea socialistă au fost in­ teşte ele Muzeul Satului din
—----— ------------- întreaga frumuseţe cu care a mărfurile produse in Letonia şi „Sîntem într-un moment de troduse în ultima vreme noi Bucureşti.
dăruit-o natura şi cu care a în­ cele aduse letonilor. cotitură în viaţa uzinei noastre, forme. Sub lozinca „întreprin­
Din nou despre ritm zestrat-o mina omului. Dacă fi­ spunea eroul Muncii Socialiste, derea noastră este a doua noa­ Seara, pe scenele teatrelor din
lele calendarului n-ar fi indicat Munca de construcţie a unor stră casă, ea trebuie să fie fru­ Riga cortina se ridică prezentind
Cu citva timp în urmă a apă­ vor lucra in acest ritm, sint toa­ apropierea sfîrşiiului lunii mai, noi cartiere se desfăşoară pre­ Valdemar Busch. Chiar acum moasă ca şi casa noastră“, mun­
rut in ziarul nostru un articol te posibilităţile ca noul bloc să cu greu ai fi putut presupune tutindeni, atit în centrul oraşu­ sînt instalate în uzina noastră citorii şi tehnicienii se întrec spectacole ale vieţii contempo­
intitulat „Cind nu există preocu­ că primăvara letonă poate fi atit lui cit şi la periferii. Sînt con­ noi linii automate care vor fi în pentru a înfrumuseţa locul lor rane a Uniunii Sovietice. Riga
pare“. Articolul analiza diferite fie predat în termen, adică la de aspră. Dar răceala climei struite şcoli, palate de cultură, curlnd puse în funcţiune“. Busch de muncă, pentru a-l. face cit numără nu mai puţin de 300 de
aspecte, ale muncii constructo­ • l decembrie a.c. Şi aceasta cu contrasta vădit şi a fost com­ spitale. Peste 50 de noi străzi este unul din oamenii care aduc mai plăcut. Pe de altă parte
aţit mai mult cu cit constructorii pensată de căldura cu care a au fost amenajate in Riga în o contribuţie hotărîtoare la pro­ fiecare muncitor se străduieşte ansambluri de cintece şi dan­
rilor de pe şantierul T.K.C.H din Orăştie nu se pot plinge că fost Intimpinat grupul de acti­ ultimii ani. in prezent să înveţe cel puţin suri, cu 24 000 de artişti, ama­
din Orăştie la blocul cu 48 apar­ au lipsă de materiale, motiv in­ vişti obşteşti ai A.R.L.U.S.-ului. gresul tehnic al uzinei. In ulti­ încă o meserie. Aceste iniţiative
tamente. Erau scoase în eviden­ vocat de multe ori la executarea Riga este unul din centrele mii 6-7 ani el a realizat peste au fost răspînăite In întreaga tori. In tradiţia oraşului ai in­
tă deficienţele care au dus la blocului precedent. Totodată Pafiini de cronică industriale puternice ale Uniu­ 50 de automate, detalii de radio, uzină. Pentru traducerea lor in trat marea sărbătoare populară
întârzierea nepermisă în con­ constructorii din Orăştie au ter. nii Sovietice. Aici. se construiesc noi tipuri de aparate telefonice viaţă se străduiesc muncitorii ci cintecului care are loc în am­
struirea blocului amintit. Se minat centrala termică. Sînt Riga are o mare şi glorioasă vagoane pentru căile ferate şi şi aparate electrice. împreună, fruntaşi ai uzinei ca Leoniă fiteatrul grandios al Teatrului
arăta de asemenea că deficien­ fapte pentru care merită toa­ istorie evocată de numeroasele tramvaie, maşini agricole şi echi­ cu Busch. muncitorii uzinei se Vilcs. strungarul Ilya Pacifici, de vară. pe scena căruia pot
ţele constau mai ales în slaba te laudele. monumente de certă valoare ar­ pament electric, aparate telefo­ mîndresc cu inginerul Leo Roze lăcătuşul lavis Petterson şi evolua 10.000 de persoane in tirnn
tAomccpeuurrmugel4laadi8tnnedatairiaitznempvea,arurmreOtctăaerapnmăbmşrelmteiaoindnei­ue­­nciPi epeuşramneptileuerb. lmicaattŞeeirliaatleerlmoirnareescsaşa-fpriiacoeuupiarstrzîundiămsrec-tipăo.auutlTuîusnsrşileuuetirbbnc-luerulocaulinceăet­ tistică, adevărate pagini de cro­ nice. Aparatele de radio produse care a venit în uzină ca ucenic mulţi alţii. Uzina a iniţiat de ce 28.000 de spectatori asistă
tre care ultimul la 30 aprilie. De ritm nepermis de încetinit. Nici nică. Am admirat vechile forti­ de uzinele Vef sînt. vestite in electromontor, iar astăzi este asemenea o acţiune de intr-aju­
la data apariţiei articolului şi acum meşterul de şantier nu poa­ ficaţii ale oraşului şi îndeosebi lumea întreagă. Şi agricultura unul din constructorii ei de torare ev. alte întreprinderi, la spectacole.
pină în prezent au trecut aproa­ te spune precis cind va da in castelul din Riga, turnul pulbe­ frunte. Numai în ultima vreme printre care ..Krasnaia Zarea“ Nu poţi să vorbeşti ăesnre Riga
pe două luni. Ce măsuri au fost folosinţă blocul, deoarece mai răriei care apăra accesul spre Letoniei sovietice cunoaşte o din Leningrad. „Punane Red“
luate, care este stadiul lucră­ este mult de lucru. încă nu este oraş, palatul lui Petru cel Mare mare dezvoltare. Am avut prile­ Roze a realizat opt inovaţii, care din Estonia, Uzina de instru­ fără să. nu aminteşti de frumoa­
rilor ? cu „grădina sa su sp e n d a tă c lă ­ jul să vedem acest, lucru vizitînd nu mare însemnătate pentru dez­ mente electrice din Tbilisi şi sele staţiuni aflate in imediata
terminată instalaţia de încăl­ direa „capetelor negre“ ca şi marea piaţă colhoznică din ca­ voltarea uzinei, creincl aparate alte întreprinderi. De asemenea, apropiere a oraşului pe litora­
In vizita făcută zilele trecute zire, branşamentul de apă şi „casa celor trei fraţi“. Am stră­ pitala Letoniei, una din cele mai noi folosite in medicină. uzina întreţine legături de strln- lul Balticii. Q şosea asfaltată,
pe şantierul din Orăştie am în- racordul electric unde se lu­ bătut străzile strimte şi sumbre mari din întreaga Europă. să prietenie cu numeroase în­ străjuită de păduri de pin ce
tilnit unele fapte îmbucurătoare. crează destul de încet. Apoi, ale vechiului oraş. cu casele cu Uzina Vef este în acelaşi timp treprinderi. din ţările socialis­ duce spre Yurmala (Litoral),
Constructorii de aici au atacat un geamuri puţine şi strimte, de­ Nivel tehnic ridicat o adevărată şcoală de perfec­ te. printre care şi din ţara care cuprinde şapte staţiuni bal­
nou bloc cu 48 apartamente. Pină mai trebuie executate unele lu­ oarece pentru fiecare geam sc ţionare a cunoştinţelor tehnice, noastră. neare — un viitor nou raion al
crări mărunte ca completarea plătea in evul mediu un impo­ Vizitarea uzinei Vef îţi dă politice şi de cultură generală. oraşului. Pe bună dreptate ace't
în prezent au fost terminate te- parchetului, curăţitul aparta­ zit special. Această parte a ora­ posibilitatea să constaţi atit ni­ Peste 1.500 de muncitori. înva­ Sarbatoarea cîntecnlui colţ fermecător cu cele 60 de sa­
rasamentele, au fost turnate be- mentelor etc. Toate acestea dau şului este un adevărat muzeu velul tehnic înaintat al industriei ţă la filiala Institutului politeh­ natorii şi case de odihnă a fo^t
toanele la un tronson, se exe­ electrotehnice letone, cit şi creş­ nic din uzină. Dintre aceştia, Riga este în acelaşi timp un denumii „Perla Balticii“. Aici
cută zidăria la două apartamen­ o notă proastă constructorilor in aer liber. Dar toate aceste terea oamenilor care lucrează în numeroşi tineri devin ulterior mare centru ştiinţific şi cultu­ vin să se odihnească şi să-şi
din Orăştie. lată de ce trebuie cadru! acestei, industrii. Cu mul­ ral. Cele 100 de şcoli de învă- refacă sănătatea mulţi oameni
te. Cum s-ar spune, lucrările la vestigii ale trecutului sînt de­ tă amabilitate conducătorii, uzi­ ingineri. Uzina a trimis 150 de ţămint general şi tehnic, cele ai. muncii clin întreaga Uniune
noul bloc merg relativ bine. luate toate măsurile necesare nei ne fac o amplă expunere muncitori şi tehnicieni in insti­ 16 institute de cercetări ale Aca­ Sovietică,
astfel ca blocul cu 48 aparta­ parte de a constitui singura notă asupra dezvoltării ei in ¦ultimii tutele superioare din Leningrad. demiei de ştiinţe, numeroasele
Brigada de zidari condusă de facultăţi ale universităţii leto­ In tren, spre Moscova, he
Samoilă Kastenhuber, ca şi bri­ mente să fie dat în folosinţă în dominantă a capitalei Letoniei ani. Faţă de W40, producţia uzi­ Odesa. Kiev. 500 de muncitori şi ne, cele 10 muzee şi 7 teatre, aminteam de căldura cu care
nei a crescut de 16 ori. In pre­ ingineri fac studii de specialita­ dau o imagine a vieţii culturale
găzile de betonişti şi necalificaţi, timpul cel mal scurt. sovietice. Riga de astăzi cuprin­ a oraşului de pe malurile Dau­ a fost intimpinat grupul nostru,
zent de pe conveier ies in fieca­ te la cabinetul tehnic al uzinei, despre salutul leton „sveike“ cu
au pornit hotăriţi la lucru. Dacă V. AT,BU de cartiere noi cu blocuri fru­ re minut patru aparate de ra­ in diferitele cercuri profesionale care prietenii din această repu­
dio „Latvia“. 700.000 de aparate de la Palatul culturii. blică a Uniunii Sovietice ne-au
mos construite şi bine amena­ telefonice sînt fabricate intr un condus la despărţire, urîndu-ne
Congresul al XXII-lea al parti­
jate, sute de întreprinderi, dului a însemnat o cotitură •şi să revenim pe aceste locuri atit
in viaţa uzinei. Peste 34 de bri­
de pitoreşti şi de primitoare.
găzi din uzină care cuprind I. MANEA
2.000 de muncitori au primit,
înaltul titlu de brigăzi ale mun­ Z. FLOREA