Page 48 - 1962-06

I

Pf . 4 DRUMUT; 'SOCMLTSMtJWI Nr. 2323
¦mWaBMBWBMBMBBBWfgBHO « âHBMBagSHBBProtgPgmgf^
B g g a a B B B K g aB B P SBffiPW Bg a SSSBK

TTLTIMELB ŞTIRI ULTB3ELB ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I P EN T R U U N L A O S P A Ş N IC ,
N E U T R U Şl IN D E P E N D E N T

Telegramele adresate de 1. 8. Hruşciov

prinţului Suvanna Fumma, lui J. Kenneuy

L u c r ă r i l e Q a m ite fu lu i celos* N. S. Hruşcîov In apărarea lui Antoine Gizenga si H. Macmillan

IE s to fe pentru sieasarwas*© s-a întîlnit LEOPOLDVILLE 13 (Agerpres). camdată nu au fost confirmate, MOSCOVA 13 (Agerpres). — lui laoţian, cit şi în opera de
cu Mamadu Dia TASS transmite : consolidare a păcii in Asia de
Corespondentul TASS, G. Fea- în urma ciocnirii există răniţi. La 12 iunie Nikita Hruşciov a sud-est“.
GENEVA 13 (Agerpreş). — re din proiectele de tratat so­ Conducerea Partidului solida­ Exemplul Laosului arată că,
Sub preşedinţia reprezentan­ vietic şi american. MOSCOVA 13 (Agerpres). - TASS deaşin, transm ite: rităţii africane îngrijorată de adresat prinţului Suvanna Fum­ dacă există dorinţa de a rezol­
tului Cehoslovaciei a avut loc transmite : A trecut mai mult de o sâp- soarta liderului său, a adresat ma o telegramă, in care in nu­ va problemele internaţionale
Reprezentantul Indiei a acor­ o telegramă secretarului gene­ mele guvernului sovietic şi-a ex­ complexe pe baza colaborării şi
la 13 iunie cea de-a 55-a şedin­ dat principala atenţie poziţiei La 13 iunie N. S. Hruşciov, pre­ tămină de cind la Leopoldville ţinîndu-se seama de interesele
ţă. plenară a Comitetului celor delegaţiei sale In probleme ca şedintele Consiliului de Miniştri ai se răspîndesc zvonuri că in primat satisfacţia in legătură
cu ştirea despre formarea gu­
18 state pentru dezarmare. De­ Interzicerea armei nucleare şi U.R.S.S., s-a întîlnit ia Kremlin cu Insula Bolabemba a avut loc ral provizoriu al O.N.U. cerin- vernului provizoriu de coaliţie tuturor părţilor, o asemenea co­
legaţii Poloniei, Indiei, R.A.U. şi măsurile pentru menţinerea pă­ Mamadu Dîa,preşedintele Consiliului o ciocnire între soldaţii care il du-i să ia apărarea lui Antoine al Laosuluî. „Formarea acestui laborare îşi aduce roade. Rezul­
S.U.A. care au luat cuvintul la cii In perioada procesului de tatele obţinute în reglementarea
şedinţă au ridicat o serie de pro­ dezarmare şi după încheierea de Miniştri al Republicii Senegal. A păzesc pe Antoine Gizenga, li­ Gizenga. guvern sub conducerea dv. con­ problemei laoţiene întăresc tot­
bleme care, după părerea lor, avut ioc o convorbire care a decurs derul patrioţilor congolezi, ares­ La 12 iunie, conducerea Parti­ stituie un pas serios pe calea
necesitau explicaţii suplimenta­ acestui proces. El a subliniat din într-o atmosferă de cordialitate şi prie­ tat în această insulă, şi un grup spre reglementarea paşnică a odată convingerea că pe aceeaşi
nou că arma nucleară şi cele­ tenie. dului african de solidaritate a problemei laoţiene, asigurarea cale a colaborării se poate ob­

re înainte de întreruperea lu­ lalte tipuri de arme de exter­ de soldaţi care ar fi venit aco­ trimis în mod suplimentar o neutralităţii şi independenţei ţine succes şi în rezolvarea ce­
minare în masă trebuie să fie
crărilor comitetului pe timp de lichidate definitiv şi nici forţele Conferinţa generală lo, după cum se pretinde, pen­ scrisoare secretarului general Laosului, precum şi rezolvarea lorlalte probleme internaţionale
o lună. armate naţionale, nici forţele a O. I. M. tru a-1 transporta pe Gizenga la provizoriu al O.N.U. in care se cu succes a altor probleme na­ care dezbină astăzi statele şi
armate internaţionale nu trebuie Leopoldville din ordinul şefu­ cere să nu se admită ca Gi­ ţionale de importanţă vitală“. creează încordare în lume“, se
Declaraţia reprezentantului să dispună de ele. GENEVA 13 (Agerpres). — lui serviciului de siguranţă. Po­ zenga să devină victima unei spune în telegramele adresate
Poloniei a fost consacrată pro­ La Geneva se desfăşoară lucrările trivit acestor zvonuri, care deo- răfuieli judiciare. Şeful guvernului sovietic a su­ de N. S. Hruşciov lui J. Kennedy
blemelor referitoare la cea de-a Delegatul R.A.U. a subliniat conferinţei generale a Organizaţiei In­ bliniat că acest eveniment im­ şi FI. Macmillan.
treia etapă a dezarmării şi ana­ rolul important pe care l-ar ternaţionale a Muncii. In cadrul ale­ 1,200.000 metalurgist! Italieni în gravă portant „constituie o victorie a
lizei capitolelor corespunzătoa- avea pentru lucrările comitetu­ gerilor, care au avut loc, delegatul politicii de pace şi de colabora­ k
lui slăbirea încordării interna­ R. P. Romine, Grigore Geamănu, a ROMA 13 — Corespondentul Ager­ toarele cheie ale economiei italiene, rc- re internaţională“.
in Iria n u l d e v e s t ţionale şi şi-a exprimat pro­ fost ales în calitatea de preşedinte al pres transm ite: piezintă una din acţiunile cele mai pu­ MOSCOVA 13 (Agerpres). — TASS
grupului reprezentanţilor guvernamen­ ternice ale proletariatului italian din In telegramele adresate lui fransm ilc: In telegrama dc răspuns
Partizanii dan lovituri funda nelinişte în legătură cu Miercuri dimineaţa an încetat lucru! anul acesta. Revendicările greviştilor John Kennedy, preşedintele
tali. 1.200.000 de muncitori metalurgîşti din privesc atît aspecte economice — înce­ S.U.A.. şi Harold Macmillan, pri­ adresată lui Nichita Hruşciov, şeful gu­
pjiernice colonialiştilor continuarea experienţelor cu ar­ In şedinţa din 13 iunie a luat cuvîn- Italia. Greva generală a metalurgişti- tarea concedierilor arbitrare, mărirea mul ministru al Marii Britanii,
Icr a fost declarată în strînsâ unitate şeful guvernului sovietic a su­ vernului sovietic, John F. Kennedy, pre­
DJAKARTA 13 (Agerpres). — ma nucleară de către americani. tul Simion Ţaigăr, preşedintele Comi­ salariilor, — cit şi politice: garantarea bliniat că formarea guvernului
Luptele unităţilor de partizani de acţiune dc organizaţiile sindicale provizoriu de coaliţie în frun­ şedintele S.U.A. a împărtăşit părerea
Delegatul S.U.A. a reluat pro­
te cu prinţul Suvanna Fumma şefului guvernului sovietic că „ştirile
blema creării aşa-ziselor forţe
din Laos sînt foarte încurajatoare“.
armate ale O.N.U. şi „controlu­
Preşedintele S.U.A. a fost dc aseme­

nea dc acord că progresul continuu în

reglementarea problemei laoţiene ponte
„poate constitui un punct de fi deosebit de util pe calea spre aola-
din Irianul de vest împotriva lui“ asupra înfăptuirii procesu­ tetului dc stat pentru probleme de afiliate la cele trei centrale — Confe­ libertăţilor democratice, acordarea de cotitură atît în viaţa poporu- narea alior dificultăţi internaţionale.
colonialiştilor olandezi continuă,
transmite agenţia 'A'ntara. In lui de dezarmare. muncă şi salarii din R. P. Română. deraţia Generală a Muncii, Confedera­ drepturi sindicalelor în ce priveşte re­

apropiere de localitatea Kaima- ţia Sindicalelor oamenilor muncii şi glementarea relaţiilor dc muncă in în­ Declaraţia prinţului Sufanuvong

na pe coasta de sud a peninsu­ Apelul G. P* R. A. adresat locuitorilor Uniunea italiană a muncii. treprinderi, libertate deplină dc acţiune XIENG KUANG 13 (Agerpres). — In prezent mai există numeroase ob­
lei Onin a avut loc o ciocnire Algeriei Agenţiile dc presă anunţă că pre­ stacole create dc intervenţia elemen­
între partizani şi trupele olan­ Greva care a paralizat unul din sec­ pentru activiştii sindicali. telor războinice ale S.U.A. şi agenţi­
deze. Partizanii au dat lovituri lor lor. S-ar putea ca ele să recurgă
puternice colonialiştilor captu- şedintele C.C. al Partidului Neo Lao Ia tot felul de manevre menite să
rînd totodată o însemnată can­ împiedice activitatea guvernului dc
titate de arme şi muniţii şi altă Haksat, prinţul Sufanuvong a făcut coaliţie in îndeplinirea obligaţiilor
pradă de război. lui, să încerce să semene neînţelegeri
TUNIS 13 (Agerpres). — structura societăţii, cit şi in menta­ Acţiuni agresive ale Spaniei franchiste o declaraţie în legătură cu realizarea în rîndurilc patrioţilor laotieni şi chiar
Unităţile de puşcaşi de marină La 13 iunie guvernul provizoriu al litatea oamenilor toate racilele feu­ acordului privind formarea guvernu­ să răstoarne guvernul dc coaliţie.
olandezi au încercat să recap- Republicii Algeria a dat publicităţii dalismului şi colonialismului, să dis­ Mai mult încă, nu trebuie uitat că in
tureze prîntr-un atac prin sur­ un apel adresat locuitorilor Algeriei. tingem orice urmă dc rasism şi fa­ împotriva Marocului lui provizoriu dc coaliţie al Laosului. apropierea frontierelor noastre staţio­
prindere oraşul Teminabuan, eli­ natism. Sînt foarte bucuros, se spune în de­ nează trupe americane care îi vor
berat recent de forţele patrioti­ La 1 iulie, se spune în apelul adre­ sprijini pc reacţionari în sâvirşirca
ce. Ele au fost însă respinse cu sat poporului algerian, veţi fi chemaţi Adresîndu se europenilor din Al­ RABAT 13 (Agerpres). — rului fascist Franco sint consi­ claraţie, că în urma tratativelor ce­ actelor de provocare pe pămintul nos­
succes. Avioanele olandeze care să consacraţi prin votul vostru în fa­ geria, guvernul provizoriu al Repu­ La 12 iunie marocanii au aflat derate de opinia publică maro­ lor trei prinţi din Valea Ulcioarelor, tru. In această lumină poporul lao­
au încercat să intervină au fost ţa lumii întregi independenţa Alge­ blicii Algeria îi cheamă de aseme­ cană drept presiuni militare am ajuns Ia un acord asupra formă­ ţian îşi dă bine seama că nu trebuie
silite să se retragă datorită fo­ riei. Această dată va însemna renaş­ nea să voteze la 1 iulie pentru in­ cu indignare despre un nou act exercitate în scopul de a inti­ rii guvernului provizoriu dc coaliţie. să se limiteze la jumătăţi de măsură,
cului intens al mitralierelor for­ terea statului algerian. Cei 132 dc dependenţa Algeriei. Aventurierii, se provocator al Spaniei franchis­ mida poporul marocan, de a tă ­ ci trebuie să-şi dubleze eforturile pen­
ţelor de partizani. ani de dominaţie colonială vor lua spune în declaraţie, vă îndeamnă să răgăna eliberarea teritoriilor Acesta este un marc progres pe ca­ tru a sprijini guvernul provizoriu a!
sfirşit. incendiaţi şcoli şi universităţi, să asa­ te împotriva Marocului. Autori­ marocane Rio-de-Oro, Ifni, ora­ lea rezolvării paşnice a problemei lao- unităţii naţionale şi să înfăptuiască
C octeil oferit în cinstea sinaţi femei şi copii. Prin aceasta ei tăţile spaniole au interzis pes­ şele Ceuta şi Melilla, insulele ţienc care nc va îngădui ca, in con­ politica păcii şi neutralităţii.
Independenţa politică va avea con­ vă duc însă la pieire. Trebuie să vă carilor marocani să pescuiască Szapharyn ocupate de colonia­ formitate cu comunicatul comun dc la
Filarmonicii de Sta secinţe favorabile asupra economici daţi seama că pagina istoriei colonia­ în regiunea insulelor Szapharyn liştii spanioli. Zurich să realizăm un Laos paşnic, Folosesc acest prilej spre a expri­
Algeriei. După independenţă vom pro­ le a fost întoarsă pentru totdeauna. şi în portul Ceuta situat in Ma­ neutru, independent, un Laos al demo­ ma cea mai sinceră recunoştinţă po­
SOFIA. — Cu prilejul prezentei la ceda în primul rînd la reforma agra­ Acordurile de la Evian silit carta rea Mediterană si ocunat in mod Ziarul „Al-Alam“ subliniază craţiei, unităţii naţionale şi propăşi­
Solia a Filarmonicii de Stat „George ră în folosul ţărănimii sărace şi a viitorului vostru în Algeria. Vă che­ ilegal de trupele span'ole. rii. porului laoţian, tuturor guvernelor,
Fncseu“ din Bucureşti, în frunte cu muncitorilor agricoli. Independenţa po­ măm să participaţi împreună cu noi intr-un articol de fond că ac­
George Georgcscu, care întreprinde nn litică ne va permite de asemenea să Recent, Spania a organizat la Vom face tot ce depinde dc noi. a popoarelor şi personalităţilor care au
turneu în R. P. Bulgaria, ambasadorul la edificarea unei ţări noi, la bătă­ Ceuta o demonstraţie militară la ţiunile Spaniei au un caracter declarat prinţul Sufanuvong, pentru a
creăm şi să dezvoltăm industria, să care a participat un mare nu­ asigura Laosului o adevărată pace acordat un sprijin extrem dc preţios
lia pentru dezvoltarea economică, pen­ măr de trupe de uscat, aeriene agresiv şi ştirbesc independenţa şi independenţă. Aceasta este pozi­
punem mijloacele dc producţie. în şi maritime. cauzei noastre nobile.
tru a garanta viitorul tuturor copii­ şi unitatea teritorială a Marocu­
slujba poporului, să. asigurăm, o repar­
lor noştri. Aceste acţiuni ale Spaniei au lui. ţia noastră fermă şi de nezdruncinat.
tiţie mai justă a venitului naţional.
fost condamnate cu vehemenţă,

de opinia publică" marocană:

Actele provocatoare ale dictato­ Puternice m anifesiafii antiguvernam entale

R. P. Romine la Solia Mihni Marin, a Independenţa politică va duce de ase­ în Venezuela facefarsa focului în Laos
oferit mi cocteil în saloanele ambasa­ menea la o adevărată revoluţie so­

dei. cială. Va trebui să lichidăm atît in D ezbateri de poiitică externă CARACAS 13 (Agerpres). — incidente“. In oraşul Ciudad Bolívar KHAN-HAl 13 (Agerpres). —
La 10 zile după reprimarea răscoa­ tineri venezuelicnî au atacat un comi­ Corespondentul agenţiei Fran­
- în senatul francez lei de Ia Puerto Cabello, în Venezuela sariat al poliţiei, iar în oraşul Coro ce Presse transm ite că.’ în urma
In c iu d a m a n e v r e lo r c o lo n ia liş tilo r continuă să aibă loc numeroase cioc­ a explodat o bombă într-o clădire a semnării în Valea Ulcioarelor a
PARIS 13 (Agerpres). — porul francez, a spus Duclos, este pen­ niri armate, demonstraţii, şi alte acţi­ autorităţilor locale. acordului dintre cei trei prirriî
Adunarea generală a O.N.U. va discuta La 12 iunie, in senatul francez au tru conciliere cu poporul german, dar uni împotriva regimului Betancourt în legătură cu formarea guver­
situaţia din Rhodesia de sud începui dezbaterile in problemele po­ consideră că alianţa cu revanşarzii de ceea ce demonstrează, după cum apre­ Intensificarea acţiunilor de protest nului provizoriu de coaliţie. în
liticii externe. la Bonn sub egida monopolurilor ca ­ ciază agenţia Prensa Latina că „si­ ale poporului venezuelian a determinat Laos a încetat focul. (Pentru pri­
NEW YORK 13 (Agerpres). — tantul Angliei, s-a opus discu­ Senatorul Jcan Pcridier (SFIO) a pitaliste care l-au adus pe Hitler la tuaţia este departe de a ti sub con­ pe preşedintele Bcntancourt să convoace
tării acestei probleme. El a pri­ declarat câ politica externa promovata putere, nu poate crea condiţii pentru trolul autorităţilor, aşa cum pretind ma dată la 12 iunie, subliniază
în ciuda numeroaselor mane­ mit un serios sprijin din partea dc guvernul francez duce la izolarea o asemenea conciliere. cercurile guvernamentale“. de urgenţă o şedinţă secretă la care au
vre ale colonialiştilor Adunarea Franţei intr-o serie de probleme inter­ Potrivit agenţiei, infanteriştii marini agenţia, în Laos nu au mai fost
Generală a O.N.U. a votat la 12 reprezentantului S.U.A. care a naţionale şi îndeosebi în problema de­ Analizînd situaţia din Algeria în răsculaţi dc Ia Puerto Cabello, cărora participat miniştri dc război şi de in­
iunie includerea definitivă pe încercat să convingă delegaţii zarmării. cea mai importantă pentru ajunul referendumului cu privire la au­ Ii s-ati alăturat numeroşi deţinuţi po­ date publicităţii comunicate mi­
ordinea de zi a actualei sesiuni la sesiune că discutarea acestei pace in întreaga lume“. El a criticat todeterminare, Jaques Duclos a arăta) litici eliberaţi din închisorile acestui terne în cursul căreia au fost adoptate litare.
a problemei independenţei Rho- probleme „nu este nici urgentă aspru guvernul francez pentru refuzul că acum poporul francez trebuie să oraş şi un mare număr de tineri au
desiei de sud. Pentru discutarea şi nici actuală“. dc a participa la lucrările Comitetului manifeste mai multă vigilenţă ca ori reuşit să străpungă încercuirea trupe noi măsuri represive.
celor 18 pentru dezarmare de la Ge­ cînd. Este necesar să se ceară guver­ lor guvernamentale şi să ajungă în
acestei probleme au votat 62 de Toate manevrele şi eforturile neva. nului francez să îndeplinească întoc­ munţi, ducînd cu ei o însemnată can­ im :
ţări (ţările socialiste şi afro- colonialiştilor au suferit însă A luat apoi cuvîniul senatorul co­ mai acordurile dc Ia Evian şi să ia titate de armament şi echipament mi­
asiatice), 26 de ţări au votat un total eşec. Situaţia din Rho­ munist Jaques Duclos. Referindu-se la cele mai drastice şi eficiente măsuri litar. Aceste trupe duc lupte de parti­ C am pionatul m ondial de fotbal
împotrivă, iar 15 s-au abţinut desia de sud, după cum s-a ho- apropiata vizită oficială a cancelarului pentru lichidarea O.A.S. Duclos a ară­ zani ceea ce produce o serioasă îngri
de la vot. tărlt în Adunarea Generală a Adenauer în Franţa, Jaques Duclos a tat că este inadmisibil că Iui Bidault, iorare guvernului de la Caracas. SANTIAGO DE CHILE 13 goluri, iar pentru chilieni Toro
O.N.U., va fi luată în discuţie subliniat că această vizită simbolizează înveterat partizan al O.A.S. şi unul (Agerpres). — şi Sanchez. in cea de-a doua
La actuala sesiune a Adună­ la 14 iunie. alianţa cu militariştii vest-germani. Po­ din actualii ei conducători,' nu i s-a In acelaşi timp în capitala Venezue- semifinală, Ia Vina-del-Mar s-au
rii Generale a O.N.U. reprezen­ retras încă imunitatea parlamentară. lei şi în alte oraşe din provincie con­ Echipele Braziliei şi R. S. Ce­ întîlnit reprezentativele R. S. Ce­
tinuă acţiunile de protest împotriva gu­ hoslovace. victorioase în semifi­ hoslovace şi R.P.F. Iugoslavia.
C îitd B o n n u l este în c u r a ja t o © © vernului. „La Caracas un autobuz, pro­ nale. îşi vor disputa duminică Jucătorii cehoslovaci au repur­
prietate a ministerului dc război — tat o netă victorie cu scorul d<\.
transmite agenţia — a fost incendiat finala celei de-a 7-a ediţii a 3-1 (0-0). Punctele învingătorilor
dc un grup de tineri. In diferite car­ au fost înscrise dc Kadraba,
campionatului mondial de fot­
bal. Kvasnak şi Schercr. Golul iu­

Fotbaliştii brazilieni deţinăto­ goslavilor a fost realizat dc
Jercovici.
rii titlului mondial au învins cu

4-2 (2-1) selecţionata Chile în

Strauss se află în S.U.A. Rusk va tiere ale capitalei se aud rafale de meciul disputat miercuri ia San­ Sîmbătă echipele Iugoslaviei
pleca la Bonn şi în Berlinul occiden­
tal. Adenauer va pleca la Paris... In înainte ca Adenauer să plece la intîl- statele participante Ia Tratatul de la tora, Bonnul solicită grăbirea înarmă­ mitralieră şi sirenele automobilelor po­ tiago. Au marcat pentru brazi­ şi Chile joacă la Santiago pen­
nirea cu de Gaulle, secretarul de stat Varşovia ar fi silite să tragă din acea­ rii atomice, şi dacă mai era vreun du­ liţiei, ceea ce indică că se produc dese lieni Garincha şi Vava cîte două tru desemnarea locului 3. „
Rusk va sosi la 21 iunie la Bonn.- Ca sta concluzii corespunzătoare". biu asupra dispoziţiei cu care a fost

contextul izbucnirii violente a contra­ o concesie publică făcută Bonnului, . Re măsură ce întîrzie reglementarea întîmpinat la Washington titularui mi­

dicţiilor dintre aliaţii atlantici în abor­ Rusk a anunţat că va vizita şi Berli­ situaţiei din . Berlinul occidental şi în­ nisterului însărcinat cu înarmarea noii W'S'/sMgs

darea problemei germane şi a mult nul occidental, refăcînd drumul revan­ cheierea tratatului de pace cu Germa­ armate vest-germane trebuie amintit că

doritei dar irealizabilei „integrări eu­ şarzilor vc.st-germani care îşi afirma nia, revanşarzii vest-germani devin tot ultimele şase zile ale vizitei şi te va
ropene“, aceste vizite au menirea să pretenţiile asupra „oraşului de front“. mai insolenţi. Sub pretextul primirii a petrece la una din bazele de rachete
caute o cale comună.
Presiunile Bonnului împotriva trata­ două titluri onorifice din partea unor ale S.U.A.

Bonnul vrea să alinieze întreaga tivelor au pus Washingtonul într-o. si­ universităţi americane, ministrul de Este limpede că fără a fi încurajat.

coaliţie atlantică la politică sa îndrep­ tuaţie mai mult (’¦ :t delicată. Pe de război vest-german Strauss, întreprin­ Bonnul n-ar fi cutezat să meargă tot

tată împotriva oricărei reglementări o parte prc.edintcle Kennedy a deria- de în momentul de faţă o călătorie in mai departe cu pretenţiile sale. De

paşnice a problemei germane şi să re­ ral la o conferinţă COMENTARI U S.U.A. al cărei scop vreme însă ce comandantul trupelor
ducă la tăcere pe toţi aliaţii săi care da presă că conti­ EXTERN real este „dezvol­ americane din Europa, generalul Free­
refuză să păşească spic prăpastie. Tac­ nuarea dialogului tarea asocierii nu­ man, declară: „îmi consacru toate for-
tica Bonnului a fost evocată în urmă­ ţete pentru apărarea libertăţii Berlinu-

torii termeni de ziarul vest-german sovieto-american iu cleare“, adică solici- lui occidental", înţelegind prin aceasta

„Die Andere Zeitung“: „Experienţa a legătură cu diferite aspecte ale proble­ tarea insistentă a grăbirii înarmării menţinerea regimului de ocupaţie, re­

arătat că întotdeauna atunci cînd se mei germane „este dc dorit“,- iar pe atomice a Bundeswehruhii. După ce vanşarzii vest-germani şi vest-berlinezi

discută despre o situaţie complexă, gu­ de altă parte Rusk s-a pronunţat îm­ la sesiunea de la Atena a Consiliului se simt încurajaţi să se dedea la ase­

vernul de la Bonn aduce pe prim plan potriva lichidării regimului de ocupa­ N.A.T.O. s-a anunţat „schimbul de in­ menea acte de provocare dc frontieră

probleme izolate şi insistă asupra unor ţie în Berlinul occidental, ceea ce re­ formaţii în domeniul nuclear“, ceea ce ca cele din ultima vreme care au trezit

soluţii globale... In acest fel, guvernul prezintă un minimum necesar penlru înseamnă că S.U.A. şi Anglia s-au de­ indignarea legitimă a opiniei publice

federal a izbutit multă vreme să tergi­ găsirea tmei soluţii paşnice în proble­ clarat dispuse să pună'la dispoziţie in­ mondiale.

verseze realizarea unor progrese atît ma germană. In aceste condiţii, apare formaţii dc acest soi aceior parteneri Pentru găsirea unei soluţii reciproc

într-o problemă cît şi în cealaltă“. pe deplin îndreptăţită aprecierea cu­ care Ie vor face Ia rîndul lor anumite acceptabile în problema germană mili­

Tocmai pe această linie. Adenauer a prinsă în declaraţia Comitetului Politic concesii, Bonnul exercită noi presiuni. tarisin' dc la Bonn trebuie să fie puşi

ţinut să-şi asigure aliaţii americani că Consultativ a! statelor participante la Iiitr-una din cuvântările sale care nu Ia respect ş! nti încurajaţi. Calea do

proiectata sa vizită de la 1 iulie Ia Tratatul de la Varşovia, dată publici­ au avut bineînţeles nimic comun cu a le „face pe plac" este primejdioasă

Paris nu este îndreptată împotriva lor. tăţii după şedinţa din 7 iunie în care pretinsele preocupări academice, Strauss pentru pace, cu atît mai mult cu cît

Precizarea făcută dc cancelarul vesf- se a ra lă : „Dacă tratativele ulterioare a ţinut să amintească aportul vest- s-a dovedit în practică sporirea perma­

german reprezintă de fapt un apel nr arăta că linia dc tărăgănare a aces­ german la forţa 'militară a N.A.T.O., nentă a pretenţiilor revanşarde a’e

adresat S.U.A. dc a se ralia poziţiei tora este o politică premeditată a pu­ precîzînd, că nouă divizii ale Bundes Bonnului. Este în acelaşi timp limpede

ce se va stabili la Paris, de a ceda terilor occidentale şi dovedeşte lipsa wehrutui au fost puse la dispoziţia co­ că lipsa de dorinţă a puterilor occi­

punctului dc vedere vest-german. Tot­ de dorinţă din partea lor de a'-câiiia mandamentului N.A.T.O. iar alte irei dentale dc a participa Ia înăbuşirea fo­

odată însă ca scoate în relief faptul că o rezolvare de comun acord a proble­ sînt pe cale de formare, că aviaţa vest- carului de primejdie rămas de pe urma In staţiunea balneară Lushun — Dairen din nord-estul R. P. Chineze in care in fiecare
neînţelegerile americano-vest-germarie mei reglementării paşnice germane şi •gennană a furnizat nouă escadrile din celui de-al doilea război mondial nu va vară îşi petrec concediile mii de oameni ai muncii.
sînt departe dc a fi lichidate, în ciuda rezolvarea în legăfură cu aceasta a. unei cele 17 de care dispune, şi nouă din putea opri statele care năzuiesc spre
'apelatelor şi prelungitelor întrevederi serii de probleme examinate în cadrul cele 22 de escadre ale sale aceluiaşi reglementarea paşnică a problemei ger­
ale ambasadorului american Dowling schimbului de păreri sovieto-american, comandament. Tocmai ca preţ al aces- mane să încheie tratatul de pace.
cu oficialităţile de !a Bonn. De altfel,
ZĂNEL FLOREA

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. feleton 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale I’.Î.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Tiparul: întreprinderea Poli grafică „1 Măi“ — Deva.