Page 49 - 1962-06
P. 49
i ‘'iun%“«Hi M
p n o i v . T A m m u w a t t , t a r i t, t . u n i t i v a L U C R Ă R IL E C O N F E R IN Ţ E I
N A Ţ IO N A L E A F E M E IL O R
Intr-o atmosferă sărbătorească, joi diminea gaţia femeilor din R. D. Germană condusă de
ţă, s-au deschis in Capitulă, in sala Palatului Edith Bottcher, preşedinta organizaţiei de fe
R. P. R.omîne. lucrările Conferinţei naţionale mei din raionul Neuer Brandenburg — Berlin,
a femeilor. delegaţia femeilor din Indonezia condusă de
La conferinţă iau parte peste 3.000 de dele Urni Sardjono, preşedinta organizaţiei de femei
gate şi invitate din toate regiunile ţării — mun Germani, delegaţia femeilor din Italia condusă
citoare fruntaşe din fabrici şi uzine, colectiviste de Matilăa ăi Pietrantonio, membră a Comite
care s-au distins in munca de întărire economi tului Naţional al Uniunii Femeilor Italiene, de
AbiiI XIV. Nr. 2324 Vmeri 15 iunie 1962 4 pagini 20 bani co-organizatorică a gospodăriilor colective, ac legaţia femeilor din R.P.F. Iugoslavia condusă
tiviste pe tărim obştesc, cercetătoare ştiinţifice, de Maria Bucarici Soljan, preşedinta Conferin
inginere şi tehniciene, profesoare şi învăţătoa ţei pentru activităţile sociale ale femeilor din
re, scriitoare, artiste, gospodine. Croaţia. Ayako Islii, membră a Comitetului exe
Pentru oţelărîi Cu îndelungi aplauze şi aclamaţii au fost cutiv al Federaţiei organizaţiilor femeilor japo
>oo neze. delegaţia femeilor din Polonia condusă de
vO>OOC intîmpinaţi la sosirea in sală tovarăşii: Vera lackowska, membră a Prezidiului Ligii Fe
V Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, meilor Poloneze, delegaţia, femeilor din Ungaria
La începutul anului, or- g Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, condusă de Ortutay Zsuzsa. secretara Consiliu
Nieolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Dră-
ganizaţia U. T. M. Şteam- o ghici, ’Alexandru Moghioroş, Dumitru Colin, Le- lui Naţional al Femeilor Ungare, delegaţia fe
puri de Ia Uzina de prepa- L onte Răutu, Leontin Sălăjan. Ştefan Voitec. meilor din R. D. Vietnam condusă de Ha Thi
rare din Gurabarza s-a an- O La Conferinţă participă membri ai C.C. al Que. vicepreşedinta Uniunii Femeilor Vietnameze.
P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, Preşedinta Consiliului Naţional al. Femeilor,
gajat să trimită oţelăriilor <>, conducătorii unor organizaţii obşteşti şi institu
patriei cantitatea de 10.000 O ţii centrale. Marin. Roselti. a rostit cuvintul de deschidere a
Conferinţei.
kg. fier vechi. O Iau parte, de asemenea, numeroase invitate
Au fost alese apoi prezidiul alcătuit din 35
Ităspunzînd chemării ute- o de peste hotare: Mărgărită de Ponce, vicepreşe de persoane şi comisiile de lucru ale Conferinţei.
miştilor din C. S. Hune- ^ dintă a Federaţiei Democrate - Internaţionale
a Femeilor, preşedinta Uniunii. Femeilor Ar- Conferinţa are la ordinea, de z i :
doara, tinerii de aici şi-au o gentiniene, Olga Hvalebnova, vicepreşedintă 1) Raportul despre activitatea Consiliului Na
a Comitetului Femeilor Sovietice, Dolores Ibar- ţional al Femeilor.
sporit angajamentul reu- L ruri. militantă de seamă a mişcării mondiale 2) Raportul Comisiei de cenzori.
3) Alegerea Consiliului National al Femeilor
şind să colecteze şi să ex- O
pedieze oţelăriilor din Hu- C
O0OO0 nedoara 53.400 kg. fier oooOO de femei, reprezentanta femeilor spaniole. Ma- din R. P. Romină si a Comisiei de cenzori.
vechi. S-au evidenţiat în ria Greilberger. membră a prezidiului Uniunii Primit cu aplauze puternice a luat cuvintul
mod deosebit tinerii Nico- Femeilor Democrate din Austria, delegaţia fe
meilor din Bulgaria condusă de Rada Todorova. tovarăşul. Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a adre
o lae Opreau, Gheorghe Bir- <>
preşedinta Comitetului Femeilor Bulgare. Ru- sat Conferinţei naţionale a. femeilor salutul Co
O zan, Maise Andraş, Ştefan jena Pilcmanova. secretară adjunctă a Comitetului mitetului Central, al Partidului Muncitoresc Ro-
mîn. Consiliului de Stat şi Guvernului. R. P.
9, Solomon. Nieolae Hueţ, ^ Femeilor Cehoslovace. Yang Yun-yu, membră a Romtne.
loan Bera şi Waiter Paul. ^ Secretariatului Federaţiei, naţionale a Femeilor Cuvlntarea a fost subliniată în repetate rin-
PAVEL JURJIŢA g din R. P. Chineză. K m Sun Bok. membră in duri cu îndelungi aplauze şi ovaţii.
prezidiul C.C. al Uniunii Democrate a Femeilor Tovarăşa Maria Rosetti a prezentat raportul
corespondent c
C \ din R.P.D. Coreeană, delegaţia femeilor din Fin- la primul punct al ordinei de zi..
i landa condusă de Tyyne Tuominen. secretară Raportul Comisiei de cenzori a fost prezentat
*L
i generală a Uniunii Democrate a Femeilor Fin de tovarăşa Letitia Ionescu Apoi. au început dis
Şi tinerii din oraşul Al
ba Iulia, sub conducerea landeze. delegaţia femeilor din Franţa condusă cuţiile la cele două rapoarte.
de Suzanne Pfrimmer. membră a Biroului de Lucrările Conferinţei continuă.
organizaţiilor U. T. M„ au
conducere a Uniunii Femeilor Franceze, dele (Ager p r e ş ) .
colectat şi predat la I.C.M.
<> peste 33.000 kg. fier vechi. Cuoîntavea tovarăşului
Brigada condusă de Glieorglie Jucătorii de la sectorul I al E.M. I’etrila a dat peste plan în primele două O Aproape jumătate din a-
decade ale lunii mai 232 tune cărbune.
L ceasta cantitate a fost co-
IN FO TO : ing. losif Mogof locţiitor şef de sector şi prim maistrul miner Stric Pădurarii cu un schimb
din brigadă înainte de începerea lucrului. OO lectată de tinerii de la ate- ^ Gheorghe (-o>heDej
lîerele C.F.R. Şi-au mai a- O
dus contribuţia elevii de la ^
Şcoala medie, Şcoala pro- O
fesională şi tinerii de la o Dragi tovarăşe şi tovarăşi. deosebit de Însemnată la opera Tovarăşe,
îmbunătăţirea calităţii minereului —obiectiv întreprinderea de industrie ^ Comitetul Central al Partidu de desăvirşire a construcţiei so Apărarea păcii constituie pen
I lui Muncitoresc Romin, Consi tru întreaga omenire problema
locală ,,H oria“. 5oO liul de Stat şi guvernul Repu cialiste. cea mai arzătoare a zilelor noas
blicii Populare Romine transmit Muncitoarele, inginerele şi teh- tre. Ca urmare a cursei ne
V. Ş. CISTEIANU un cald salut participantelor Ia buneşti a înarmărilor, provoca
corespondent oOO nicienele care lucrează cu hăr
principal al întrecerii socialiste Conferinţa Naţională a Femei nicie şi conştiinciozitate in di te de cercurile imperialiste agre
6* g lor. milioanelor de teniei de pe ferite ramuri ale industriei, dînd sive s-au acumulat stocuri de
OX numeroase dovezi de eroism în arme termonucleare care pot du
Colectivul exploatării miniere (ihc- O Colectivul staţiei IV o întreg cuprinsul ţării noastre. muncă, de devotament faţă de
lar extrage zilnic din abataje mu de Eficacitatea acţiunilor de populari aplică tot la lentilele de minereu fără (Aplauze furtunoase). patria socialistă, au un rol de ce la transformarea oricărui
lone de minereu de fier. Toată produc zare a obiectivelor întrecerii este do intercalaţii de steril, cu inclinare mare O C.F.U. din cadrul Combi- 9 seamă de îndeplinit in lupta război într-un cataclism fără
ţia minei noastre este destinată fur vedită de angajamentele luate şi mai iar metoda combinată — inmagazinare Conferinţa Naţională a Fe pentru dezvoltarea economiei precedent în istoria omenirii.
nal iştilor huiiedoreni. Ci aşteaptă din ales de rezultatele obţinute. Astfel, şi subetaje — se aplică acolo unde, L natului siderurgic din Hu- y meilor are loc in condiţiile pu naţionale, pentru înfăptuirea Puterea crescindă a statelor so
partea minerilor tot mai mult minereu colectivul nostru de muncitori, ingi zăcămîntul are o grosime foarte mare ternicului avînt în muncă al măreţului program trasat de cialiste. care stau eu hotărire
şi, in special, minereu de bună cali neri şi tehnicieni s-a angajat să dea şi unde. datorită acestui fapt, iui se o nedoara, a colectat şi pre- L întregului nostru popor pe toate Congresul al IlI-lea al partidu de strajă păcii, întărirea conti
tate, cerinţă îndreptăţită pe care noi peste planul anual Itl.Oflli tone mine poate aplica numai una din cele două fronturile construcţiei socialiste, lui nostru. (Aplauze). nuă a forţelor păcii în lumea
ne străduim să le-o satisfacem cit mai reu, 3.300 tone metal, să ridice con metode amintite mai sus. $ dat pînă acum cantitatea O întreavă, creează tot mai mul
deplin. ţinutul de fier iu minereu cu I la ale entuziasmului determinat de Este o înaltă îndatorire a con te posibilităţi pentru thfrina-
sută şi faţă de sarcina planificată şâ Tot pentru a veni iu sprijinul tmiur o de 200 tone de fier vechi, o măreţul eveniment isteric — în ducerii Întreprinderilor, a or rea agresorilor, pentru destin
Avind drept călăuză Directivele C.C. realizeze o economie de 500.000 lei la .ci tor!lor, ca aceştia să cunoască con cheierea colectivizării agricultu ganelor sindicale de a se preo
al P.jVl.R. cu privire la criteriile prin preţul de cost. cret felul cum poate fi ridicată cali 0 Numai într-o singură zi g cupa de ridicarea pregătirii pro derea încordării internaţionale,
cipale ale întrecerii socialiste, comite tatea minereului, comitetul sindicatului rii, câre a marcat victoria de fesionale a femeilor muncitoare, pentru preintimpinarea unui
tul sindicatului, sub: conducerea orga O atenţie deosebită a acordat comi a dat o mai mare atenţie organizării O din această lună au fost L finitivă a socialismului la ora de a le ajuta să-şi însuşească
nizaţiei de part'id,' a mobilizat anul tetul sindicatului in continuare orga consfătuirilor de producţie. La acestea şe şi sate. (Aplauze). înfăptuind tehnica înaintată pentru a pu nou război mondial.
acesta cu mai bune rezultate colecti nizării muncii, popularizării metodelor participă lin mem bru'al comitetului O expediate oţelăriilor corn- $ tea obţine rezultate tot mai bu Femeile din toată lumea re
vul de muncitori, ingineri şi tehni şi experienţelor înaintate in vederea sindicatului şi un reprezentant al con politica partidului, oamenii ne in producţie Sindicatele tre
cieni in întrecerea socialistă, îmbinind ducerii întreprinderii. In cadrul consfă Ş binatul ui peste 10.000 kg. g muncii obţin importante succe buie să manifeste o permanentă prezintă o forţă uriaşă, vital in
lupta pentru o calitate superioară a Succesul tuirilor, pe baza referatului şefului de se în dezvoltarea industriei şi grijă pentru îmbunătăţirea con teresată în apărarea păcii, do
minereului cu sporirea producţiei, a sector şi al comitetului sindical de sec o fier vechi. S-au evidenţiat O diţiilor de viaţă şi de muncă
randamentelor pe post şi cu reducerea fu rn aliştiio r în c e p e ţie, se dezbat problemele principale agriculturii, în înflorirea ştiin ale femeilor muncitoare. rinţa lor cea mai fierbinte fiind
cheltuielilor de producţie. Aceste obiec ale procesului de producţie, se anali-» L în mod deosebit Ioan Mi- O ţei şi culturii, în ridicarea ni aceea de a apăra viaţa copii
tive nu se poate spune că sint dife în a b a ta je zează cu simt de răspundere modul velului de trai. îndreptîndu-se Femeile de Ia sate sint che
rite de cele pe baza cărora s-a des în care a fost organizată şi s-a des L trache, şef de manevră, O cu paşi siguri spre desăvirşirea mate să participe eu toate for lor căi-ora le-au dat fiinţă, a-i
făşurat întrecerea socialistă în anul îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor făşurat munca, cum s-au îndeplinit ţele lor la întărirea şi dezvolta feri de grozăviile războiului.
trecut, dar de data aceasta mobiliza luate. Pentru îmbunătăţirea calităţii, un sarcinile de plan şi angajamentele luate o llie Gheorghe, Ioan Ciulei şi o construcţiei socialiste. rea gospodăriilor agricole co ('Aolauze).
rea muncitorilor, inginerilor şi tehnicie rol important îl are cunoaşterea de in întrecere, deficienţele care există şi Socialismul a adus, împreună lective, la creşterea avuţiei lor
nilor la realizarea obiectivelor amin către fiecare muncitor, inginer şi teh pe baza propunerilor făcute de par» g Hie Pîţan, manevranţi. obşteşti. Ia sporirea continuă a Alături de întregul popor,
tite, sprijinul pe care l-a acordat comi nician a căilor concrete de reducere a ticipauţii la discuţii se elaborează pla cu celelalte adinei prefaceri re producţiei agricole vegetale şi mişcarea de masă a femeilor
te' A indicatului în acest sens, au că sterilului, de sporire a conţinutului de nurile de măsuri care devin apoi ho- g I. OLARU o voluţionare din ţara noastră, şi animale, la crearea unui belşug din ţara noastră sprijină cu
pătat un caracter mai organizat, mai metal în minereu. In acest scop s-a tăriri ale coiisfáliiTÜor dc producte. de produse agro-alimentare.
concret. organizat un ciclu de expuneri privind La consfătuirea următoare se rapor e> corespondent O schimbarea radicală a situaţiei toată hotărîrea politica externă
căile îmbunătăţirii calităţii minereului femeii in societate. Lichidînd Femeile care muncesc pe tă- de pace şi coexistenţă paşnică
In primul rind comitetul sindicalu şi de popularizare a meiodelor noi de tează modul cum aii fost îndeplinite OOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO complet si pentru totdeauna ră rîmul ştiinţei, culturii şi artei,
lui nostru s-a îngrijit de popularizarea exploatare. Au fost popularizate larg promovată de nartidul şi statul
obiectivelor întrecerii socialiste atît cu metodele de muncă cele mai eficiente hotăririle luate anterior. Lucrează intens dăcinile inegalităţii, asupririi şi al învăţămîntului şi sănătăţii n ostru: ele îşi unesc acţiunile
prilejul prelucrării cifrelor de plan, cit — ţinîndu-se seamă de condiţiile spe la recoltarea furaje lot umilirii femeilor, puterea popu publice, a căror activitate şi-a cu cele ale femeilor din cele
şi printr-o muncă politică bine orga cifice locurilor de muncă, de natura O mare atenţie se acordă, populari lară le-a asigurat, o dată cu rişti.gat cíe mult aprecierea po lalte ţări în cadrul uriaşei miş
nizată. In acest scop au fost confec straturilor — orizontale, înclinate etc. Colectiviştii din G.A.C. Geo; deplina egalitate în drepturi, porului. au un vast ctmp de cări mondiale pentru pace. mi-
ţionate mai multe panouri cu extrase — ca puşcarea selectivă, înmagazina- zării şi stimulării fruntaşilor in între giu, raionul Orăştie, lucrea; aplicare a cunoştinţelor lor în 1iţind cu energie pentru zădăr
din Directivele C.G. al P.jVl.R. cu pri re, cu subetaje şi combinată, metode intens si la recoltarea furajelo respectarea demnităţii de om şi munca pentru continua dezvol nicirea uneltirilor războinice,
vire la criteriile principale ale între care, în exploatarea noastră, au că cerea socialistă. Aceasta se face prin Ei au cosit şi strins lucerna ci cetăţean, posibilităţi nelimitate tare a economiei. înmulţirea
cerii socialiste şi în special cele cu pătat o mare extindere. Puşcarea se pe întreaga suprafaţă cultivat valorilor ştiinţifice şi culturale pentru înfăptuirea dezarmării
privire la ridicarea calităţii produse lectivă se aplică la toate locurile do fotografii, expuse la panoul de onoare, (8 ha)., iar clin cele 150 ha. c de dezvoltare şi afirmare a ap ale patriei, răspindirea culturii generale şi totale, pentru solu
lor. A fost confecţionat un panou al muncă unde condiţiile permit aceasta, trifoi s-a cosit peste 60 ha., di titudinilor şi capacităţii lor In masele largi. ţionarea paşnică a problemelor
întrecerii intre cele mai bune schim iar metoda de exploatare cu înina- pe aleea fruntaşilor, articole la gazetelt care o mare parte a şi fo: litigioase, pentru pace şi prie
buri şi echipe, o gazetă a calităţii etc. strins. De asemenea, ei au inc crea toa re. ( Aplauze). Lucrătoarelor din comerţul de tenie între popoare. (Aplauze).
In cadrul sectoarelor şi orizoautelor, gazinare, acolo unde lentilele de mi de perele, .Minerii care. obţin rezultate put şi recoltatul fîneţelor nati In anii regimului nostru, din stat. şi cooperatist le revine în
comitetele sindicale de secţie şi gru nereu sint fără intercalaţii de steril, rale care ocupă suprafaţa c datorirea de a asigura deservi Consiliul National al Femei
pele sindicale au organizat discuţii in bune in îndeplinirea sarcinilor dc plan 120 ha. Pină acum s-a cosit m; nodurile poporului s-au ridicat rea tot mai bună a oamenilor lor, comitetele de femei sint
tre echipe, insistîudu-se în mod deo au înclinaţie marc — 75—90 de gra şi a angajamentelor, in imbunătăţi- mult ele 20 ha. fin. Lucrările c muncii, funcţionarea civilizată a chemate să contribuie şi mai
sebit asupra necesităţii ridicării con recoltare a furajelor se desf; mii şi mii de femei care, înde unităţilor comerciale, domeniu activ la antrenarea milioane
de — şi minereul nu este umed. Me NICOLAE MIHUŢA şoară aici într-un ritm susţinu plinind funcţii de răspundere în in care mai sint încă multe de lor de femei din tara noastră
cosindu-se zilnic 15-20 ha. Ace; întreprinderi, instituţii,- gospo făcut. în acţiunile de apărare a păcii,
membru în comitetul sindicatului sta înseamnă că in cel mult 1 dării colective, in organizaţiile să dezvolte legăturile de strînsă
Exploatarea minieră Ghelar 12 zile ei vor recolta întrea§ prietenie cu femeile din Uniu
suprafaţă cultivată cu furaj de partid, de stat şi obşteşti, nea Sovietică şi din celelalte
(Continuare in pag. 3-a) şi-au atras respectul şi stima ţări socialiste, colaborarea cu
N. BADEA oamenilor muncii prin abnega organizaţiile femeilor din toate
ţia şi priceperea lor. Peste 39.000
corespondent de femei sint deputate in sfa
turile populare, aproape 15.000
tinue a calităţii minereului. Inginere şi tehniciene, 7.000 me
dici, 90.000 lucrează în învăţă-
toda de exploatare cu subetaje se mint, 17.000 au munci de con Femeile au nobila misiune de ţările, să-şi sporească aportul
ducere în gospodării colective. a creşte şi educa copiii, schim la activitatea Federaţiei Demo
Milioane de femei muncitoare, bul nostru de mîine. care va crate Internaţionale a Femeilor,
C uraj şi bărbăţie ţărănci, intelectuale, gospodine, trăi şi va munci în condiţiile să întărească solidaritatea cu
au adus o mare contribuţie la comunismului: de ele depinde in femeile de pretutindeni în lup
ta pentru pace şi progres social,
In adincuri, mine mentul lansării in teva felinare si au toate victoriile obţinute de po primul rind sădirea în suflete pentru liniştea căminelor şi vii
rii de la exploatarea staţia dc încărcare pornit !ie traseu. Au porul nostru pe drumul con le copiilor a patriotismului fier torul fer icita l copiilor. (Aplauze).
Barza scormonesc in- strucţiei socialiste. binte. a devotamentului faţă de
tr-una pămintul şi a minereului, cablul fost ridicate cor- cauza partidului, a dragostei de Comitetul Central al Parti
scot la suprafaţă, Partidul, guvernul şi poporul muncă şi respectului faţă de cel dului, Consiliul de Stat şi Gu
mari. bogăţii. Ziua şi tractor al funicularu- fele. s-a verificat sta- nostru dau o inaîtă apreciere ce muncesc. ? sentimentului so vernul Republicii Populare Ro
noaptea funicularul muncii creatoare, luptei avinta- lidarităţii frăţeşti cu oame mine îşi exprimă convingerea
transportă apoi m i lui s-a rupt. Funicu- rea funicularului. h i te pe care milioanele de femei fermă că masele de femei de la
nereul extras de la din ţara noastră o desfăşoară, nii muncii de pretutindeni. oraşe şi sate, răspunzînd cu en
mină pină la staţia larul a fost oprit, treaga noapte, in con- alături de toţi oamenii muncii (Aplauze). tuziasm Ia chemarea partidu
de prelucrare. Funi pentru întărirea puterii econo lui, nu-şi vor precupeţi nici de
cularul n-are voie să F.chipa de serviciu nu diţii grele, prinşi cu mice a patriei, creşterea bună Organele şi organizaţiile de acum înainte eforturile pentru
se oprească. Orice stării celor ce muncesc, apăra partid, organele de stat, orga ca, împreună cu toţi oamenii
oprire poate crea a putut rezolva Lotul, centuri dc siguranţă rea păcii în lume. (Aplauze). nizaţiile obşteşti au datoria să muncii, să facă patria noastră
greutăţi in desfăşu se ocupe îndeaproape de promo mereu mai puternică, rnai în
rarea activităţii mi Se cerea săfieexecu- dc cablul funicularu- Consiliul National al Femei varea in funcţii de conducere a floritoare. (Aplauze îndelun
nerilor şi a muncito lor. comitetele şi comisiile de cit mai multe femei, corespun gate).
rilor de la staţia de iate o seric de lu- lui, lăcătuşii au mun- femei, sprijin indu-se pe ajutorul zător cu aptitudinile şi pregă
prelucrare a mine celor aproape o jumătate de tirea lor, acordîndu-le un spri Trăiască femeile muncitoare
reului. De aceea, bu crări. Trebuia pregă- cit cu entuziasm şi milion de activiste obşteşti, des jin permanent în activitatea lor. din ţara noastră, participante
na funcţionare a fu- făşoară sub conducerea partidu Sub conducerea organizaţiilor de active la opera de desăvirşire a
nicularului este su- tit troliut. tras cablul, abnegaţie, lui o vastă activitate organiza oartid, mişcarea de masă a fe construcţiei socialiste, la lupta
pravheghiată intr-u- torică şi educativă în rindurile meilor, sindicatele şi celelalte pentru pace şi prietenie intre
na. Atunci cină se ridicate corfele etc. La terminarea lu- femeilor de la oraşe şi sate. organizaţii obşteşti, organele de popoare. (Aplauze).
ivesc deranjamente, stat şi instituţiile de invăţămînt
se cere intervenit Tov. Troian Dolga. crului lăcătuşii de Pentru rezultatele rodnice ob şi cultură, au datoria să desfă Trăiască harnicul nostru po
imediat. ţinute. le transmitem tuturor, şoare, cu forţe unite, o intensă por şi conducătorul său în lup
maistru, a hotărît să revizie, aceşti oameni de la această tribună, calde fe activitate cultural-educativă în ta pentru socialism şi comu
Un asem'enea de licitări şi urări de noi succese vederea lărgirii orizontului cul nism — Partidul Muncitoresc
ranjament a fost In- fie chemaţi dc acasă îndrăzneţi şi plini de in munca lor însufleţită, plină tural al maselor de femei de la Romin. (Aplauze puternice pre
tr-una din nopţile de abnegaţie. (Aplauze prelun oraşe şi sate şi dezvoltării tră lungite ).
trecute. La cuplarea ciţiva lăcătuşi. In curaj, au simţit bucu- gite). săturilor politieo-morale, proprii
unei corfe, tn mo- omului nou, constructor activ Trăiască şi înflorească patria
miezut nopţii s-a şi ria sarcinii împlinite, Tovarăşe. şi conştient al societăţii socia noastră — Republica Populară
liste. (Aplauze). Romină! (Aplauze puternice,
trimis după ei. Sa- Şi alături de ei. au Prin marea forţă socială pe urale).
care o reprezintă, femeile sint
bin Matei, chemat., a simţit aceeaşi bucu- "hemate să aducă o contribuţie
şi venit de îndată, rie şi minerii, mun-
Impreună cu alţi lă- cilorii de la statia de
câtuşi de revizie ai preparare a minereu-
funicularului s-au a- lui care şi-au putut
pucat de lucru. In continua din plin
plină noapte, la lu- munca pentru înăe-
mina reflectoarelor plinirea planului, pen-
s-a reparat cablul, tru înfăptuirea an-
Lăcătuşii Gheorghe gajamentului luat de O dată cu noile blocuri ridicate in ultimii ani în oraşul Sugfr, a-fost
construită şi o nouă şcoală. încăpător re, luminoasă, înzestrată cu tot nece
Beraru, Gheorghe Di- a realiza in acest an sarul unei in urniri lemeinl. ;’, ca oferă copiilor oamenilor muncii condiţii op
time de slmiiu.
niş, Martin Corcheş o producţie sporită,
şi alţii şi-au luat ci- g h . CAttnesCw