Page 5 - 1962-06

THYÂüt v w t o a t e t a r i l e , v m f t - v A t , Aplauze Ia putoooooo

!n interiorul ziarului o ooooooooo

FRUHN ERNEST: Angaja­ o p e măsură ce se apropia Merită remarcat faptul că g
mentul nostru: !!este 4.000 litri
lapte pe cap de vacă furajată; L ora schimbului, anima- acest plan a stat în perma- o

V. CHUj: Viitorii siderurgici 0 ţia creştea. Ca in fiecare zi. nenţă în atenţia biroului or- g
' in prag de examene.
o de altfel. Numai că de astă ganizaţiei de partid. S-a con- o
(pag. 2-a).
PETRE FARCAŞIU: La sfir- g dată se petrecea ceva cleo- trolat la timp îndeplinirea L
şit de an în învăţăminlul de
partid de la sale; o sebit. Spre rampa superioară fiecărui obiectiv, s-au adus g
'A. VELA : Berlinul in con­
strucţie ; x a puţului se îndrepta şi fan- îmbunătăţiri. o
GH. COMŞUŢA : Răspunzind
criticii aduse de zia r. o fara. Era acolo şi tov. Iosif întrecerea socialistă a fost g

(pag. 3-a). o Leărer, directorul exploatării mai bine organizată. Echipe- g

Şeful de echipă — încăr­ g şi tov. David Gavrilă, preşe- le au angajamente concrete, g
cători, Nicolae Timofte de
la furnalul nr. 2 al C. S. o dintele comitetului sinăica- mobilizatoare, care au fost g
Hunedoara¦ştie că unul
Annl XIV. Nr. 2313 Slmbătă 2 iunie 1962 4 pagini 20 bani din factorii importanţi o tulul. Erau mulţi mineri, ms- urmărite şi popularizate la o
care contribuie la îmbună­
tăţirea calităţii fontei este g canid, fruntaşi In producţie. timp. Fruntaşii au fost sti- L
şi dozarea corectă a ma-,
terialelor introduse in fur­ O Cu ce prilej ? mulaţi.
nal. Iată-l In ¦fotografia de
faţă, ' împreună cu doi g p entru acest an, minerii Şl aşa zi de zi, lună de lu­
muncitori din echipa sa,
Agrotehnica studiind cu atenţie reţeta O din sectorul IV al ex- nă, s-au, extras din adîncurl,
îşi va spune cuvîntul de încărcare înainte de în­
ceperea lucrului. X ploatării Aninoasa, s-au an- în afara planului, alte şi al­

— Nici o abatere — le X gajat, intre altele, să extragă te zeci de tone de cărbune. L
spune el celorlalţi. Altfel
pierdem fontă, ducem la 6 peste planul de producţie Zecile s-au adunat apoi în g
deranjamen te agregatele,
periclităm îndeplinirea pla­ g S.OQO tone cărbune de bună sute, sutele în mii. In 26 mai: o
nului.
g calitate. Acesta a fost anga- 8.000. Deci angajamentul anu- L

o jamentul tuturor brigăzilor. al a fost îndeplinit!

Sfătuiţi de inginerul agronom Elena Simion, Maria Aron, Ma­ g rezultat al voinţei întregului Şi. nu numai atît. Colecti­

al gospodăriei, colectiviştii din ria Binder, Elisabeta Bimer şi o colectiv. Căci in sectorul IV vul sectorului a realizat şi.

Pianul de Jos, raionul Sebeş, au toţi ceilalţi care au executat pră- L lucreazăunco- randamente mari.

experimentat în anul trecut mai şitul au dovedit că ştiu să facă o lectiv bine su- ¦ • ----- -3.~ Faţă de 2,123

multe soiuri de porumb pentru lucru de bună calitate. De altfel g dat, alcătuit Cu angajamentul tone pc post
g din oameni har- planificat, s-au <5.
a stabili care soi se adaptează nu numai pe aceste 30 de hec­
o nici, care fac realizat 2,292 to- g
mai bine şi dă rezultate bune în tare, ci pe Întreaga suprafaţă 0 tot ce le stă in anual îndeplinit ne pe post. o

condiţiile de sol şi climă din cultivată cu porumb ca şi pe ce­ o putinţă pentru —¦ , Cu 169 Jeg. pe g

partea locului. Cele mai mari lelalte culturi, colectiviştii din <x a îndeplini la post mai m u lţi O

producţii au fost recoltate de Pianul de Jos au executat nu­ g timp toate sarcinile de plan. Cit priveşte preţul de cost <>
o Aşa. se explică faptul că în si aici s-au obţinut suc- 0o
pe loturile semănate cu porumb mai lucrări de calitate.

dubiu hibrid 102 şi 103, gene­ Hotărîrea şi dorinţa lor este 8 acest sector orice angajament cese: 179.000 lei economii în o

raţia 1-a. Bazaţi pe această ex­ de a obţine producţii sporite la patru luni. îndeosebi pe sea- 0

perienţă, în anul curent toată toate culturile. Pe cele 15 ha. devine faptă înainte de ter­ ma economisirii materialelor >
men. şi — in ultimul tim p — îm ­
suprafaţa plani­ ¦ cultivate cu car­ bunătăţirii calităţii cărbune­ O’
Organizaţia ele partid din lui.
ficată pentru tofi de exem­ sector a hiat măsuri pentru oo
cultura porum­ P e n t r u 5 . 0 0 0 k g . plu, au adminis­ ca cele 8.000 tone de cărbune oo
împreună cu celelalte anga­
bului a fost în- porum b boabe trat 100 tone gu­ piÜflÉÉ jamente — cuvînt de onoare o
săminţată cu a. noi de oaie, tra n ­
la h e c ta r al întregului colectiv şi îna­ f|j n semnal emis de insta- g
ceste soiuri. Tot­ sformat în mra-
^ laţia de semnalizare (bi- g
odată, ei au ho- ' ..................... niţă (ingrăşarea
ne cunoscut de toţi cei pre- g
tării ca pe o su­ s-a făcut lo­
inte de toate al comuniştilor zenţl pe rampa piciului), a g
prafaţă de 30 ha. să aplice cele cal, la fiecare cuib).
mai înaintate metode şi reguli Dar, principala atenţie a co­ o — să fie duse la îndeplinire. întrerupt orice discuţie. In o
linişte se urmărea mişcarea g
agrotehnice cu scopul de a rea­ lectiviştilor din Pianul de Jos, Lucrărilor de întreţinere a culturilor o întocmai. Membrilor şi can- cablului coliviei care ii adu- g
liza o producţie de 5.000 kg. a inginerului agronom al gos­ $ dictaţilor de partid le-au fost
podăriei, este îndreptată spre cea „la zi“ pe mineri. Deo- o
porumb boabe la hectar. trasate sarcini concrete, lega­ dată aplauzele au spart li- g
continua sporire a producţiei
Odată hotărîrea luată, con­ atentie cuvenită! te de locurile lor de muncă. niştea. Fanfara a intonat un g
siliul de conducere al gospo­ de porumb boabe la hectar în
diferite condiţii de sol. Cum gu­ Minerul Moisiu Remus, de marş în timp ce din colivie <>
dăriei, împreună cu inginerul noiul de grajd nu este in can­ pildă, a primit sarcina si! a ieşit comunistul Moisiu g
agronom, au stabilit de la în­ tităţi suficiente pentru supra­ 8 ' controleze cu grijă calitatea Remus. împreună cu ortacii g
ceput cum să se muncească pe Au terminat praşila li-a satele Lăpuşnic şi Strcgoanea, nu ,s-a g cărbunelui unde lucrează bri- săi. Tot din acel schimb au g
acest lot. Prima dată s-a stat feţe mari (numai la un hectar prăşit nici 25 la-su tă d in , suprafaţa fost aduşi „la zi“ şi minerii o
de vorbă cu brigadierii Ioan trebuie 30.000 kg.) ei caută so­ ia unele culturi ocupată cu porumb. La fel stau lucru­ g gaăa. sa. Mecanicii şi electri-
rile şi la.gospodăriile colcciivc din sa­
Toma, Aurel Timaru şi Nicolae luţii de înlocuire cu alte îngră­ După terminarea însărnînţărilor, zil­ tele Stănceşti şl Rădtileşfi. , g denii, au primit sarcini con- Iuncu Victor şi David Nico- o
nic, Nicolae Herlea, preşedintele gos-,
Popescu, cărora le-au fost re­ şăminte. Pentru aceasta, pe un podăriei colective din satul Vinerea, Având în vedere faptul că această lae, împreună cu brigăzile o
partizate cîte 10 hectare, instru- lot demonstrativ de 50 hec­ raionul Orâştie, împreună cu inginerul lucrare este întîrziată, trebuie ca orga­
indu-i ce anume lucrări Să exe­ tare, colectiviştii îndrumaţi, agronom Mircea Glodeanu au verificat nizaţiile de partid dc aici, sfatul popu­ g crete in legătură cu întreţi- lo r: la fel au fost tntlmpi- 8
stadiul de vegetaţie al culturilor, în ve­
cute. încă din vara anului tre­ de inginer, folosesc mai mul­ derea începerii la timp a lucrărilor de lar şi agronomii să intensifice1 mun­ g nerexi utilajului electromeca- naţi şi ortacii comunistului g
întreţinere a acestora. Mobilizaţi r’e ca de îndrumare şi control, astfel îneît
cut, brigadierii s-au îngrijit să te variante de îngrăşare. către organizaţia de partid, colecti­ ,ooo nic, :astfel incit fiecare bri- Steţ Petru. Toţi fruntaşi in- g
viştii de aici de îndată ce plantele au sâ fie folosite din plin fiecare oră, bună gadn de mineri să poata lu-
se facă arătura a’dîncă. In toam­ Iată cîteva din cele care se ex­ dc lucru în cîmp, precum şi, întreaga tre fruntaşi. g
răsărit, au ieşit cu toate torţele în capacitate a tractoarelor şl atelajelor,
nă ei au transportat cîte 30 perimentează în prezent: cîmp. Astfel, folosind fiecare oră bună în vederea terminării la timp a lucră­ g era tot timpul în plin. S-a — întregul colectiv al ex- g
de lucru s-a reuşit să se aplice pra­ rilor dc întreţinere a cuburilor.
tone gunoi de grajd pe fiecare — 30.000 kg. gunoi pregătit şila l-a şi a 11-a pc suprafeţele ocik O alcătuit un bogat plan de ploatării se mîndreşte cu voi g
hectar. Apoi, primăvara s-a mai de G.A.C. din resturi vegetale, pate cu floarea-soarclui, sfeclă furajeră
executat o arătură, iar înainte plus u rin ă ; şi cartofi timpurii. o măsuri, cu termene şi res- — le-a spus harnicilor mi- g
de însămînţare, întreaga supra­
faţă a fost discuită. La însă- —15.000 kg. gunoi de grajd o ponsabilităţi precise. neri tov. Leărer. rÂţi dovedit g
plus 50 kg. superîosfat admi­
minţare s-a ţinut cont de dis­ nistrat în platform ă; o
tan ţa dintre rîndurl şi plante
pe rind, asiguirîndii-se o densi­ — 15.000 kg. gunoi pregătit DOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCx'.-C încă o dată că pentru mi- g
tate de peste 40.000 plante la artificial plus 50 kg. superîosfat.
hectar. Care dintre variante va fi mai ifTfzK.TyT'", ''' /'/!NT'fi3 ^ nerii vrednici nu există sar- oo
bună, aceasta o vor spune re­ cini trasate de partid care o
Pentru menţinerea umidităţii zultatele c.e se vor concretiza
solului şi spargerea crustei, în producţia de la sfirşitul pe­ o
după ce a răsărit porumbul, s-a rioadei de vegetaţie. Principa­
executat grăpatul mecanic. Cînd lul este că pe colectiviştii din să nu fie îndeplinite. Vă fe- o
plantele aveau trei foi, au apli­ Pianul de Jos ii preocupă spori­
cat prima praşilă manuală. rea continuă a producţiei de ce­ Pentru a obţine producţii sporite dc licit!... o
După aceasta, sfătuiţi de ingi­ reale la hectar. Şi, cu siguran­ porumb, colectiviştii au grăpat şi apli­
ner, colectiviştii au hotărît să ţă că în anul ce vine varianta cat lucrări cu sapa rotativă pc toate — Colectivul sectorului IV — o
administreze la fiecare plantă cea mai bună va îi aplicată pe cele 322 ba. cultivate cu această plantă,
un sfert de litru soluţie apoasă scară largă în producţie, aşa iar apoi au trecut la prăşitul mecanic a spus inginerul Aurel Brln- o
de urină, lucru pe care-1 fac în cum s-a procedat în cazul sta­ şi manual.
prezent. Pe acest lot ei vor mai bilirii soiurilor de porumb care duş, şeful sectorului, se an- 8
executa încă două praşile. o
se adaptează mai bine la con­ gajează să mai extragă de
Ca şl la praşila I-a, se va o
acorda o mare atenţie calităţii. diţiile de climă şi sol de aici. ooooo
Gele mai bune rezultate în efec­ acum înainte 4.000 tone căr­
bune peste plan... o
tuarea la timp şi de calitate a acestor
13ncă 4.000 ! Nu-i deloc pu-
lucrări le-au obţinut colectiviştii din

brigăzile I-a şi a Il-a conduse dc Arion / . ® ţin. Minerit sînt insă ho- oo
Bărboi şi respectiv Sfcfa Siniu. f
tăriti să dea avcieasţt.ăui.înaainntgeaj.dae-0 o
Un ritm nesatisfăcâtor termen şi O

Anul acesla, membrii gospodăriilor ment. o
colective de pc raza comunei Lăpuş^
nic, raionul Ilia, au cultivat porumb g N. ANDRONACHE o
pentru boabe pe 257 ba., porumb si­
Colectivişti ca Maria Ghitan, R. BUDIN loz pe 56 ha., cartofi, sfeclă furajeră, OO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
floarea-soaretui şi alte culturi pe su­
Pentru grăbirea execuţiei unei construcţii prafeţe întinse. De îndată ce plantele Colectiviştii din Pricaz
s-au convins din proprie
Colectivul de muncitori de la în ­ tuat peste 1.200 ore de muncă pa­ au răsărit, colectiviştii, cu sprijinul experienţă cu prin aplica­
treprinderea de industrie locală H a­ triotică la 'demolarea a două barăci, rea regulilor agrotehnice,
ţeg, a hotărît să efectueze muncă pa­ transportul a ISO m.c. piatră,' 120 m.c. mecanizatorilor, mi trecut la întreţine­ pot obţine de la grădină
triotică la ridicarea unei construcţii balast şi la turnarea fundaţiei, rca- rea culturilor prăşitonre. Pină acum recolte sporite de legume
caic cuprinde o sală pentru vopsit şi zarzavaturi.
mobilă de bucătărie şi o magazie pen­ lizînd astfel însemnate economii. s-a aplicat prima prăşită pe întreaga
tru produse finite de mobilă şi tapi­ In fo to : Aspect de la In-
ţerie. Brigăzile conduse de Iosif Drăghin suprafaţă ocupată cu floarea-soarelui gruşarea fazială a verzei.
şi sfecla furajeră. Dar, este întîrziată
Hotărîrea colectivului a fost tra­ şi Constantin Pctrcscu sînt printre praşila porumbului şi a cartofilor. Bu­
dusă în fapt. întregul colectiv a efec­ cele mai active la ridicarea acestei
construcţii. năoară, la gospodăriile colective din'

In e x c u r s i e înfrumuseţează oraşul ;------ ~Ahiet'Ldvje& u n a n im ă .

Ieri. un grup ’de 33 nistele vor vizita expo­ din oraşul Deva nu Pe zi ce trece oraşul Vulcan locuiesc o înfăţişare frumoasă. ' Cu emoţie{¦fi bucurie a hilîml>iiuil liva, ea a fost printre primii care Una din aceste sarcini era să se t
colectiviste fruntaşe din ziţia „Victoria socialis­ plecat într-o excursie de capătă o Înfăţişare tot măi fru­ colectivista Cornelia Lupăf din s-a înscris, pornind pe un drum
raioanele Oraştic, Ilia mului în agricultură" şi 0 zile prin (ară. Pro­ moasă. Peste tot apar zone ver­ Aşa de pildă, locatarii blocului G.A.C. Velei, ziua în care unita să nou, luminos. Alături de ceilalţi co­ ocupe de îmbunătăţirea calităţii J
ţi Haţeg au plecai in­ noile construcţii din gramul excursiei cuprin­ zi, ronduri cu flori, arbori or­ D 55 in numai o zi au amena­ jie pusă, in discuţia adunării gene­ lectivişti, ea a dus o permanentă
tr-o excursie de 3 zi­ Capitală. de şi o călătorie timp namentali. Mînilri de oraşul rale a organizaţiei de pariul cere­ muncă de lămurire cu ceilalţi ţă­ muncii în brigadă. Astfel, ea a \
le la Bucureşti. Cu de trei zile pe Dunăre jat peste 200 m.p. de zone verzi, rea ei de a fi pr.imilu in rîndul rani muncitori din comună. A dis­
acest prilej, excursio- Tot ieri, un alt grup cu vasul „Olteniţa". lor renăscut, vulcănenii mun­ au sădit flori. candidaţilor de partid. Făcuse ca cutat mult cu vecinul ei, Moise manifestat multă grijă [aţă de im- ţi
de oameni ai muncii cesc cu însufleţire pentru a da oare lotul pentru a merita aceas­ furca, si pe bază de fapte concre­
cartierelor si străzilor unde Printre acei care au muncit tă cinste? lată . ce-o frănibita de te, el s-a lămurit că inscriindu-se bunălăţirca disciplinei în brigadă. Y
ou însufleţire se numără Diaco- cile ori străbăteu drumul dc la bri­ în marea familie a colectiviştilor,
gada u n d e munceşte, acasă, sau in iodul muncii lui va fi mai marc. Dc multe ori a stat de vorbă cu ^
nescu Gheorgbe, Crug Francisc, pauza de prinz. pe ogor. Cit despre munca ei în colectivă,
Truţă Simion, Csota Rozalia şi toţi ştiu că este una din cele mai colectivistele Puiţ Cornelia şi Eleo-
Saulea Elena. ...In sala ¦de şedinţe a sfatului ¦Inimice colectiviste.
popular comunal, erau adunali toţi nora Xojgan, care nu dădeau atenţie a
membrii şi candidaiii de partid din l.a cuvînt s-au înscris mulţi co­
I M i n e r i f r u n t a ş i **»»»««e. m. GBELAR Acţiuni frumoase au între­ gospodărie. Cînd. ordinea de zi a munişti. Unii care o cunosc de calităţii muncii lor. Nica Nicolae, ţ
prins şi locatarii din blocul cen­ fost anunţată, privirile lor s-au în­ multă vreme, alţii care o cunosc
dreptat spre Cornelia Lupaş. După din 1959 dc cînd muncesc laolaltă Sabin Căldărari şi ceilalţi comunişti Y
ce începuse şedinţa, ' paYcăt emoţia hc ogoarele colectivei.
‘ii tral B 53. Ei au amenajat zone ce o stăpînca pină atunci, începuse care au vorbit la această adunare, $
verzi şi au sădit flori, iar loca­ s-o părăsească. Recomandările date — Este o tovarăşă care pune tot.
de comunişti sintetizau munca depu­ sufletul în munca din gospodărie, an arului hărnicia colectivistei Cor- t
să de ea pentru ca colectiva lor să întotdeauna a muncii cu spirit dc
A fp P i ü l i !1! tarii de la blocurile date în fo­ fie mereu mai înfloritoare. Gîndu- răspundere, lucrul executat de ca neliu Lupaş, dragostea ci pentru q
rile o purtau înapoi, la viaţa grea, fiind numai dc bună calitate. Iată.
!¦:î losinţă în anr.iT trecut au ni­ cunoscută în anii copilăriei care a chiar în actuala campanie agricolă gospodărie. ţ
trăit-o sub vechiul regim şi apoi, la a fost prezentă în fiecare zi la lu-
velat pămîntul şi au amenajat zilele luminoase care le trăieşte azi. cru şi a muncii cu spor în brigada Atunci cînd vorbitorii ii făceau Y
Sub soarelet strălucitor al .socialis­ I-a. care a plivit 32 ha. cu gria, a
aproape 1 ha. de zone verzi. mului, Cornelia Lupaş a începui să prăşit 3 ha. cu cartofi ele., iar în recomandări pentru activitatea dc Y
înţeleagă că acel care conduce po­ prezent execută praşila I-a la cele
$ Locatarii, Îndeosebi gospodi­ porul nostru pe un drum nou, feri­ 27 ha. cu porumb — a arătat în viitor, ea asculta cu cea mai mare f
cit este partidul, că el cuprinde pe anunţul său comunistul I.azăr Gaş-
A nele, sînt preocupaţi şi pentru cei mai buni d in . cei mai buni fii par. atenţie. „Da! Va trebui să citesc ţ

! curăţenia şi înfrumuseţarea in­ ai poporului nostru muncitor. De Ioan Raliul, secretarul organizaţiei şi mai mult, să devin o agitatoare 4

Î teriorului blocurilor. Iată de aceea, privea - cu stimă şi respect dc partid a arătat că colectivista înflăcărată in brigadă, să fiu mereu f
ii! pe toii comuniştii din comună. I11
it it¦ pildă, blocul D 4. in aparta­ Cornelia Lupaş a făcut parte din în frunte pentru a fi exemplu demn !j
mentele de pe scările l-a şi anul 1939. cînd a luat fiinţă colec-
activul fără dc partid şi s-a achi­ de urmul. Aşa trebuie să fie un co- ţ

It a il-a ale acestui bloc locuiesc tat conştiincios de sarcinile primite. munist“ — gîndeă ea în acel timp. ţ

! ! familii de mineri şi construc­ Cînd s-a pus la vot cererea ei dc Y

tori. a fi primită in rîndurile candida- f
Dacă intri în acest bloc chiar
? ,lji,t Iilor de partid, toţi cei prezenţi şi-au ţ

it de la intrare îţi dai seama că ridicat miinile lor bătătorite, arse ţ
aici locuiesc oameni gospodari.
it !t dc soarele primăverii. $

it Totul este curat şi frumos. ‘ — In fruntea brigăzii noastre

! ü! Locatarii din acest bloc, îm­ avem n comunistă, pe tov. Sofia Y

preună cu cei din blocurile D Nicoară. Doresc să devin ca ca, Y

VICTOR JALBA NICOLAE ByiLICI IOAN PĂLI !1! 7- şi 9 Ş'-au propus să amena­ apreciată şi stimată de toţi colecti- ^
miner. Conduce echipa nr. 131, jeze-şi lin solar-'pentru copii.
!it miner, şef de echipă la ori­ miner. Şi echipa condusă de vişlii. Pentru aceasta, voi munci nco- $
!It zontul IV. organizlnd bine lu­ care lucrează Intr-un abataj "Vulcănenii sînt oameni har­
la orizontul III. Pe lingă de­ el depăşeşte cu regularitate f nici şi buni,gospodari. Muncind boşii, voi căuta să învăţ de Ia ^
crul in abataj, echipa sa a păşirea planului de producţie
cu 108 tone minereu, echipa planul dg producţie. In luna !(1 cu însufleţire-ei ' fac oraşul să comunişti, să primesc ajutorul tu- .
reuşit, să depăşească planul de a redus conţinutul de steril. aprilie, de pildă, echipa a ex­ devină tot mai frumos.
luror comuniştilor din colectivă — î
producţie în luna aprilie a.c. L AfcÂMA
tras In afara planului de pro­ a spus candidata dc partid Corne- ţ
cu 78 tone minereu.
ducţie 90 tone minereu. Ha Lupaş. ţ

corespbnctent S. CERBU *

Q.

• ¦k