Page 51 - 1962-06
P. 51
Nr. 2324 DRUMUL 'SOCIALISMULUI pag. s
tifiBBtfmBHBMUflSQ
IOgBSSS3iMKLnsiSBBXSinViaSSS&SBSíVXSSÍ^íBSBSS3BSB2PíXi iv.Tgy rasawsMKiab :.??SBUBSt&EUttaauxssxsisz?---asssfifi«»^
Atent
ŞS*aw însuşii La sectorul turnătorii din C.S. H.
învăţăminte preţioase la postul
Rebuturile şi preţul de cost
încheierea anului în învăţă- centrul atenţiei partidului nos pot fi mult reduse S Trenul 2.671 alerga în
mintul de partid găseşte cursan tru. La noi în fabrică, a spus
tov. T. Opriţa se aplică cu ho- plină noapte. In marchiză,
ţii din cercurile şi cursurile de tărîre sarcina trasată de partid Directivele C.C. al P.M.R. cu tăţi pentru reducerea rebutului
ia fabrica „Sebeşul“ bine pregă privire la criteriile principale admis şi a consumului de. fon \mecanicul urmărea poziţia
tiţi. In această perioadă orga in vederea introducerii tehnicii tă pe tona de produs finit. Acest
nizarea şi desfăşurarea semina- noi. Numai în ultimul timp, fa aie întrecerii socialiste pun în lucru este confirmat de obţine semnalelor şi a instalaţii
riilor şi convorbirilor recapitu brica a fost înzestrată cu maşini faţa oamenilor muncii din toate rea unei economii în primul tri lor de bord. La frîna de
noi de înaltă productivitate. Au ramurile economiei noastre na mestru al anului în valoare de semnal, frînarul Cosma
lative sint în toi. fost primite maşini de bobinat, ţionale sarcini măreţe. Rezulta 16.157 lei, economii care se da- loan urmărea şi el prezen
...Intr-o sală, 18 cursanţi ai tele obţinute pînă acum de că toresc reducerii consumului de ţa personalului de staţie şi
maşini de tricotat, maşini de cu tre muncitorii, inginerii şi teh nisip, melasă, moliftan, carbid, linie la trecerea trenului.
cercului de economie concretă, nicienii sectorului turnătorii al Atent, el era şi de data
condus de propagandistul Du sut speciale, de încheiat, ciu C.S. Hunedoara dovedesc că aici talc măcinat. Neîndeplinirea aceasta gata ca la primul
mitru Capră, purtau discuţii pe sint mari posibilităţi de înfăp planului pe luna aprilie a um semnal dat de personal,
marginea lecţiilor predate în curii, croit etc. tuire a sarcinilor trasate de brit însă aceste rezultate, în
cursul anului de învăţămînt. Au Discuţiile ce s-au purtat la partid. In primele cinci luni ale registrînd u-se o depăşire de a- să-l retransmită mecani
luat euvintul mulţi cursanţi. anului, rebutul la turnătoria de proape 60.000 lei la preţul de cului, pentru ca acesta, la
Traian Oprita, Simion Ordeanu, lecţiile predate în cursul anului fontă a fost redus cu 1,1 la sută rindul său să ia măsuri de
de învăţămînt au fost rodnice, faţă de cel admis. Adăugîndu-se cost. Dacă s-ar fi asigurat apro oprirea trenului.
Nicolae Zinca şi vizionarea ritmică cu fontă nouă
alţii, spre exem dovedind că cursanţii şi-au in- ...Trenul plecase din sta
_suşit cele preda-
te de propagau-
d&espJre “s,JarScinni“le*Informaţie de partid blemele cu pri la aceasta şi reducerea cheltu şi fontă veche, nerealizarea sar ţia Pui şi se îndrepta în
ielilor de fabricaţie, în aceeaşi cinilor de plan ar fi fost evi viteză spre Băeşti. Frînarul
care le tr aşează vire la : „Preţul perioadă s-a obţinut o econo tată. Faţă de plan s-a turnat
mie de 34.000 iei. mai puţin cu 100 de tone, ceea Cosma, urmărind de la
partidul in ve ce reprezintă tocmai cantităţile postul său garnitura, văzu
derea ridicării nivelului tehnic de cost şi căile reducerii lui“, Turnătorii au însă posibilita de fontă veche şi fontă nouă
al producţiei prin introducerea „Căile de reducere a consumu tea de a realiza economii şi prin care n-au intrat în depozitul o mică flacără în corpul
în procesul de producţie a celor rilor specifice la materiile pri reducerea consumului de fontă secţiei în această perioadă. Nu trenului.
mai valoroase soluţii tehnice, a me“ etc. Atît în timpul anului lichidă pe tona de produse. In mai în lunile aprilie şi mai s-au
Siderurgiştii din Hunedoara locuiesc în apartamente fru luna martie, ei nu s-au înca primit cu aproape 260 de tone — Ce ar putea să fie, ist
moase şi confortabile. Pentru ei se construiesc noi blocuri. drat însă în consumul specific mai puţină fontă veche, iar pe
unor noi tipuri de maşini cave cit şi la convorbirea recapitu planificat, înregistrînd astfel o prima decadă a lunii iunie cu zise. Să fie vreun fus de
fac posibilă realizarea şi depă lativă, discuţiile şi-au atins sco IN FOI OGRAF1E: un bloc modern dat in folosinţă in anul depăşire la preţul de cost de 100 de tone. Conducerea corn-
acesta. 10.581 lei. Luna aprilie a fost binatului va trebui să ia măsuri osie aprins ? Tot ce se '*>
încheiată cu pierderi şi mai mari urgente pentru asigurarea tur poate. ţ
şirea sarcinilor de plan. Ei au pul : au înarmat cursanţii cu ealfâăfii — 51.257 lei — pierderi prove nătoriilor cu necesarul de fen
arătat că în acest scop Comi cunoaşterea politicii economice a minereului — © b i e e t i v prlsaelpal nite şi din neîndeplinirea pla tă veche prevăzut în planul de In timp ce se întreba (
tetul de partid al fabricii se partidului, principiile organiză nului de producţie. aprovizionări.
al întrecerii socialiste ce-ar putea să fie, o rafală i
Pe lingă faptul că aprovizio
preocupă de introducerea teh rii producţiei etc. de vint făcu ca flacăra să '
nicii noi, sprijină pe inovatori Rezultatele îmbogăţirii cu ia proporţii. c
şi raţionalizatori pentru a-şi noştinţelor se oglindesc şi în Timp de pierdut nu era.
Calm, Cosma puse mina
pune in aplicare propunerile lor succesele care le obţine colecti pe robinetul de tragere al
semnalului de alarmă. II
valoroase. Cursanţii Constantin vul secţiei circulare — unde
Gheboianu şi Cornel Sprînjan muncesc ei — în îndeplinirea îndeplinirea sarcinilor de
plan, îmbunătăţirea calităţii
au relatat pe larg ce spun do planului de producţie în mod (Urmare din pag. l-a) narea cu fontă de primă fu produselor şi reducerea preţu trase cu putere. Frinele in
cumentele de partid despre ri lui de cost sînt sarcini a căror trară imediat în acţiune. >
dicarea nivelului tehnic al pro ritmic şi la toţi indicii, în rea rea calităţii minereului sînt stimulaţi Au fost organizate şi schimburi de ziune nu s-a făcut în mod rit înfăptuire depinde de activita Scrîşnind, trenul se opri. >
ducţiei. lizarea de economii şi a unor prin acordarea de premii în bani. To experienţă între echipe de mineri cum mic şi de calitate corespunză tea fiecărui muncitor, inginer De la frîna de semnal, \
varăşii Nistor Dodu, Victor Jalbă, loan sînt cele ale tov. loan Ivănică şi Va- toare, în luna aprilie această a- şi tehnician. Practica a do Cosma alergă spre vagonul s
— Introducerea tehnicii noi în produse de bună calitate. Soit, Aurel Zamfir, loan Ivănică, Vaida sile Grisneanu. In cadrul acestui schimb, provizionare a fost sistată pen vedit că şi la turnătoriile Com cu pricina. Dinspre loco- (
toate ramurile economiei naţio Francisc, Tilică Buzgă, Nicolae Igna şi de exemplu, tov. I. Ivănică a expus pe tru o zi, turnătoriile fiind lip binatului siderurgic din Hune motivă venea mecanicul >
nale, are o mare importanţă Aşa cum a arătat propagan alţii au fost popularizaţi prin fotografii larg metodele de muncă pe care le fo site şi de fonta pe care o aveau doara, aceste sarcini sînt pe de trenului. împreună au stins <
pentru realizarea unei producti Ia panoul de onoare şi aleea fruntaşi loseşte echipa sa, începînd de la or plin realizabile. Trebuie însă flacăra ce ieşea din cutia \
vităţi sporite la preţ de cost distul, în euvintul de încheiere, lor şi articole la gazetele de perete. ganizarea muncii, repartizarea sarci in depozit. Această măsură lua luate măsuri pentru asigurarea
scăzut. Congresul al ni-lea al cursanţii nu trebuie însă să în Mineri din echipele conduse de Nicolae nilor pe oameni conform pregătirii fie tă de conducerea combinatului, unei aprovizionări ritmice cu de grăsime a vagonului f
p.M.R. arată că înzestrarea eco trerupă studiul pînă la reînce Balici, loan Subţirelul, Aurel Zamfir căruia, executarea operaţiilor de perfo din cauza nerespectării terme fontă nouă şi fontă veche, pen
perea noului an de învăţămînt. şi alţii, Nicolae Lăscuţoi, şef de echipă rare, puşcarea selectivă şi evacuarea nelor de livrare a fontei la be tru întărirea controlului pe faze 753172.
nomiei cu cele mai perfecţio Ci în continuare, să participe la Ia montaj, au fost stimulaţi cu premii minereului. De asemenea, an fost orga neficiari, a determinat stagna în scopul respectării cu stricteţe
conferinţele şi expunerile ce vor în bani cuprinse între 400 şi 700 lei. nizate schimburi de experienţă între rea producţiei la cele două tu r a prevederilor procesului tehno — Bine ai făcut. îi spu
nate maşini, cit şi automatiza fi organizate în fabrică, să ci minerii noştri şi cei de la Teliuc. Pen nătorii şi neîndeplinirea planu logic şl de întărire a răspunde
tească şi să studieze documen tru urmărirea zilnică a realizării sar lui pe luna aprilie. rii personale a fiecărui mun
rea, mecanizarea lucrărilor grele cinilor de plan pe orizoante şi echipe citor faţă de calitatea lucrări
tele de partid. sînt grafice atît la suprafaţă cît şi în Şi la turnătoria de tuburi, si lor efectuate. Lupta pentru o ca se mecanicul. Pe vreme ca >
sint problemele care stau în subteran, care se completează în fie tuaţia rebutului este îngrijoră litate superioară a produselor
S. CERBU care zi. Aceasta dă posibilitate mine toare. în cele cinci luni ale anu trebuie privită ca o sarcină cen asta, repede s-ar fi putut ?
rilor să cunoască operativ situaţia în lui, rebutul a fost depăşit cu trală, cu caracter permanent,
trecerii, îi stimulează în lupta pentru 2,7 la sută la tuburile cu dia în îndeplinirea planului de stat. întinde flacăra şi la restul }
cucerirea unui Ioc de frunte în între metrul mai mic de 200 mm. şi
cerea socialistă. cu 0,4 la sută la cele cu dia I. GTOBANU vagoanelor. (
metrul peste 200 mm. Defectele
In grafic şi la termen Munca desfăşurată de comitetul sin cele mai des întîlnite s în t: su S p ectaco l Mecanicul şi cu frînarul !?
dicatului, de comitetele sindicale de fluri, incluziuni de nisip şi um
secţie şi grupele sindicale, sub îndru flături. In ultimul timp, un Zilele trecute, pe scena clubu hotărîră ca trenul să fie re- ^
marea organizaţiilor de partid, a dus mare număr de tuburi sînt su lui C.F.R: din oraşul Simeria,
la obţinerea unor rezultate bune. Con date din cauza porozităţilor. membrii cercului dramatic au morcat cu viteză de 15 \
ţinutul de metal în minereu a sporit Aceasta înseamnă că nu sînt prezentat piesa „...Şi pe stra
Una din principalele sarcini nr. 3. Fiecare echipă în parte de constructori şi-au formulat faţă de plan, în primele 6 luni ale aces respectate toate prescripţiile da noastră“ de H. Lovinescu. lem./oră pînă în staţia Bă- .
puse în faţa constructorilor de cunoscând volumul lucrărilor ce angajamente concrete. Zilnic, pe tui an, de la 34 la sută planificat Ia procesului tehnologic, s-a lu
locuinţe de către Congresul al trebuie să le execute într-o anu un grafic din incinta şantierului 33,18 la sută; angajamentul luat fiind crat cu scheleţi înfundaţi' şi- Interpretînd cu mult talent eşti, unde vor scoate vago- s
Ill-lea al P.M.R. este şi aceea mită perioadă au trecut la o mai sînt trecute rezultatele obţinute astfel depăşit cu mult. De asemenea, nu s-a asigurat formelor, şi mie rolurile încredinţate, artiştii
privind reducerea duratei de bună organizare şi repartizare de fiecare echipă, aceasta fiind s-a extras peste plan 10.000 tone mi zurilor o uscare perfectă, s-a amatori s-au bucurat de succes. nul din garnitură, deoare- ş
execuţie a lucrărilor. Realizarea a oamenilor. In scopul urmări o oglinda a muncii din şantier. nereu-şi respectiv 3.300 tone metal, turnat cu fontă rece.
unor blocuri medii, in 5-6 luni rii operative a îndeplinirii pla care este înmagazinat. La preţul de Sînt multe piese ce mai departe nu se poa- /
de zile, este o sarcină mare, pen nului la toţi indicii, pe şantier, In activitatea sa, şantierul a cost s-a realizai o economie de 107.052 O influenţă negativă asupra în acest motor. Lă
tru înfăptuirea căreia este ne se analizează săptăminal activi întîmpinat şi întîmpină încă lei. Aceasta datorită faptului că o mare calităţii tuburilor a avut-o şi cătuşul loan Ple- te merge. S
cesar să fie mobilizate toate for tatea desfăşurată. unele greutăţi. Astfel, în planul parte din producţia marfă nu a fost desfiinţarea controlului pe fază. şa, de la Atelierele
ţele, să fie luate cele mai efi pentru anul acesta mai sînt cu livrată şi se află înmagazinată. Atribuţia controlorului era de a centrale din Alba La Băeşti, operaţia a fost ?
ciente măsuri. Tocmai de la Dar una din cele mai impor prinse încă un număr de 64 urmări îndeaproape felul în care lulia, cunoaşte bi
aceste premise au pornit şi con tante măsuri luate în cadrul apartamente. Din lipsa de preo Folosind experienţa acumulată pînă este respectat procesul tehnolo ne rolul fiecăreia. efectuată, iar trenul îşi
structorii din cadrul şantierului cupare a I.G.O. Cugir, documen acum în organizarea şi desfăşurarea în-, gic pe faze de lucru. El sesiza El descoperă orice
din Cugir, al T.R.C.H. încă din C onstructori taţiile respective nu au ajuns în trecerii socialiste şi a consfătuirilor de la timp orice abatere putîndu-se defect şi-l reme continuă drumul mai de
anul trecut, cu prilejul discută posesia constructorilor nici în producţie, comitetul sindicatului va astfel lua măsuri imediate pen- diază în cel mai
rii cifrelor de plan pe 1962, s-a şi c o n s tru c ţii prezent. Ori, faptul că aceste acorda şi în viitor o atenţie sporită tru înlăturarea lor, ţinea evi scurt timp. parte. De astă dată, în de- ţ
întocmit un bogat şi documen blocuri sînt planificate să fie popularizării experienţei înaintate, ex denţa încadrării tuburilor la
tat plan de măsuri tehnico-orga- şantierului a fost organizarea date în folosinţă pînă la sfîrşi- tinderii metodelor noi de muncă pentru greutatea prevăzută de normele plină siguranţă, datorită
nizatorice. Printre altele, s-au lucrului la zidărie şi betoane în tul anului, impune urgentarea a mobiliza şi mai mult colectivul nos STAS. Această problemă trebuie
prevăzut măsuri legate de orga două schimburi. Datorită orga primirii documentaţiei. De ase tru de muncitori, ingineri şi tehnicieni analizată cu multă răspundere vigilenţei frinarului Cosma \
nizarea lucrului pe şantier, pen nizării lucrului în lanţ, lucrările menea, din lipsa studierii cu Ia îndeplinirea cu succes a sarcinilor de către conducerea serviciului
tru o aprovizionare ritmică şi la noile blocuri au fost atacate destulă atenţie a proiectelor ela de pian şi a angajamentelor luate în C.T C. din combinat, găsindu.i loan, care aparţine de sta
în cantităţi suficiente a şantie desfăşurat, in aşa fel ca echipele borate de DS.A.P.C. Deva, la
să nu aibă strangulări sau opriri blocurile în construcţie s-au gă întrecerea socialistă, pentru a trimite o rezolvare pozitivă. / ţia ;Petroşani.
rului etc. din lipsă de front de lucru. sit o serie de omisiuni de ma
Odată ce fundaţiile Ia blocuri au teriale. Pentru a se încadra to furnaliştilor hunedoreni cantităţi spo Rezultatele obţinute de colec [>VSKrf.,
Planul de măsuri nu a rămas început, pe măsură ce se înainta tuşi în preţul ferm, proiectantul
o simplă formalitate. încă din cu ele, s-au atacat şi lucrările a schimbat unele materiale de rite de minereu de calitate tot mai bună. tivul turnătoriei de tuburi do
primele zile ale anului el a în de zidărie. Tot ca o măsură im calitate superioară cu altele de
ceput să prindă viaţă. Mai mult portantă este şi aceea a prepa calitate mai inferioară. vedesc că şi aici sînt posibili
chiar, suh îndrumarea organi rării într-o staţie centralizată a
zaţiei de partid s-a desfăşurat betoanelor şi mortarelor. In felul Greutăţi continuă să creeze şi ¦sa
o asemenea muncă îneît fiecare acesta se asigură echipelor ma I.I.L. „Economica“ Sebeş. Deşi
muncitor în parte să fie mobi terialele necesare. lucrările la blocul nr. 1 sînt M aferîa! rufanf rep a ra t p e s te plan
lizat la îndeplinirea ritmică a foarte avansate, nici în prezent,
planului. La fiecare din cele trei In cadrul şantierului există o cu toate insistenţele, nu au fost Desfăşurînd o largă întrecere socia rioadă s-au efectuat 11,7 reparaţii ca
blocuri, cu un total de 96 apar preocupare pentru folosirea unor livrate uşile pentru băi. Rău este listă, colectivul de muncă de la Ate pitale echivalente, la locomotive. In
tamente, au fost întocmite gra metode constructive noi. De pil că orice zi întîrziere în livrarea lierele R.M.R. Simeria obţine zilnic fruntea întrecerii socialiste s-au dovedit
fice calendaristice de desfăşu dă, Ia montarea parchetului se uşilor, periclitează respectarea frumoase realizări. Astfel, în primele
rarea lucrărilor. Pe baza grafice folosesc plăci de 50/50 cm. con- angajamentului luat de con cinci luni ale anului, muncitorii au a fi grupele de muncitori conduse de
lor şi a angajamentelor luate de fecţionate în atelierul şantieru structori. Desigur că în cadrul reuşit să dea peste plan 6 vagoane cu Zaharie Scrîndilâ, Petru Mimteanu, Lo-
constructori s-a stabilit ca blocu lui. De asemenea, fixarea par unităţilor amintite not fi luate reparaţie capitală şi 5 vagoane cu ghin Piscoi, Valentin Ciroza, Nicolae
rile să fie terminate complet şi chetului nu se mai face pe beton măsuri care să vină în sprijinul reparaţie periodică. Tot in această pe- Olleanu, losif Medruţ şi alţii.
predate beneficiarului, primul la de rumeguş cu cuie ci pe beton activităţii constructorilor.
30 iunie, al doilea la 23 august obişnuit, fixat cu o soluţie ade Acesta e ă uţ
şi al treilea la 15 septembrie. zivă — Movirom, ceea ce con In aceste zile, munca pe şan
Odată cu întocmirea graficelor tribuie la creşterea ritmului de tierul din Cugir se desfăşoară De unde a sosit, sau cine e Măr- virsla este elementul holănlor în ca spun despre el că e departe de ca varăş care-l cunoaşte. Se supără foc,
s-au stabilit şi necesarele de ma execuţie a parchetului. Un par- într-un elan general. La blocul cuţ ? — se pot întreba cititorii. racterizarea sau aprecierea unui om, lităţile unui ospătar. După compor mai cu seamă cînd clientul e „zgîr-
teriale şi s-au luat măsuri pen chetar execută astfel zilnic cite nr. 1 se fac ultimele finisaje. El ne adresăm faptelor, comportării şi tarea lui, după intenţiile lui, poţi cit", şi-i achită costul consumului
tru o aprovizionare ritmică a 2-3 camere. Totodată s-au folo va fi terminat Ia data stabilită Localitatea de unde a venit la atitudinii omului respectiv. trage uşor concluzia că n-a fost, nu exact. In asemenea momente Mărcuţ
locurilor de muncă. sit, deocamdată în mod experi în grafic — 30 mnie — într-un Deva, sau mai precis de unde a re este şi nici nu va fi un bun ospătar. aruncă o privire fulgerătoare pe sub
mental, la mozaicuri, plăci pre timp de numai 6 luni de zile. venit la Deva, n-am aflat-o. De alt Din noianul faptelor şi obiceiu 'Totuşi... cu oameni dc la care „pică“ ochelari, se roşeşte pînă-n vîrful ure
Pentru întărirea răspunderii fabricate, iar la instalaţiile elec Şi la cele’ahe blocuri lucrările fel nu c una singură. In viaţa-i de rilor lui se desprind cîteva, despre c servil, e numai ochi şi urechi, chilor şi pleacă... ca din puşcă.
personale a muncitorilor, atît în trice s-au folosit în majoritate se desfăşoară în acelaşi ritm, pînă acum, a umblat mult acest om. care avem de spus unele lucruri, zimbăreţ şi chiar glumeţ. Pină-i ştie
ce priveşte respectarea ritmului conductori inteng si tuburi existînd garanţia respectării în A străbătut ţara-n lung şi-n lat, a însuşi privirea lui îţi înles"'-ştc t>o- E şi nervos, completă altcineva.
cit şi a îmbunătăţirii continue P.V.C. tocmai a graficelor de con cutreierat oraşe şi sate, a fost anga sibilitatea de a-l la masă e numai Să nu-i faci o observaţie că rişti să
a calităţii lucrărilor, fiecărei strucţii. jatul mai multor unităţi de alimen cunoaşte ca pe un în jurul lor. La te iei cu el la harţă. El ştie totul,
echipe i-a fost repartizat un Faptul că fiecare echipă, fie taţie publică, li place să umble mult. om căruia îi lipsesc plecare, îi saluta mai bine decît oricine şi nu admite
front de lucru. Echipei de zidari care muncitor ştie precis ce sar V. FURIR
condusă de tov. Samoilă Huber cini de plan ii revin într-o anu
i-a fost încredinţată executarea mită perioadă, a făcut ca şi în OOO.fSOOO
completă a lucrărilor de zidărie trecerea socialistă să cunoască
un nou impuls. In scopul res 55.134 vagoane
şi tencuială la blocul nr. 2, echi
ore economie
pei lui iosif Holzinger cele de
Ia blocul nr. 1, iar echipei lui pectării termenelor fixate pentru Desfăşurînd larg întrecerea In rezumat, despre călătoriile lui şi calităţile dc me respectuos cu ple să se bage cineva în ciorba lui. E
Petru Răşcanu cele de la blocul terminarea lucrărilor, echipele socialistă, colectivul staţiei Si- despre revenirea lui, cam atîta ar fi seriaş în alimenta căciune pînă la nervos, sublinia în continuare tova
meria-triaj a raportat însemna de spus. Cît despre cealaltă parte a ţia publică. Dacă pămînt şi-apoi îşi răşul. respectiv, pentru că e bătrîn,
Vscăforie sau gja ra j? te succese obţinute în cursul întrebării, adică cine e Mărcuţ, de nimereşti cumva la vede de „treburi“ trecut prin multe. Nervii ii sînt slă
lunii mai. Formînd trenuri de asemenea nu intrăm în amănunte mesele pe care pe la alte mese. biţi la maximum, din cauza clienţi
In apartamentul nr. După multe „calcule“ marfă bine utilizate la număr Citcva precizări însă. poate că se im el le „serveşte", tre lor, a planurilor sale personale şi a
3 din blocul E 3, sca solu(ia a fost găsită. de osii, ceferiştii simerieni au pun spre a putea fi cunoscut de cei buie să-ţi procuri Cum stă el cu calculelor făcute la intrare şi ieşire
ra 1, aflat in noul Tov. Ciprian Costa sporit tonajul pe tren cu 4,2 la ce n-au avut încă „fericirea“ să-l de la început cal buna intenţie şi din serviciu. Si dacă e aşa, e bine
centru al oraşului De che, fără măcar să sută şi au redus cu 9 la sută cunoască. mante. Dacă ceri o buna cuviinţă ? să fie lăsat în pace. A venit la
va locuieşte împreună staţionarea vagoanelor în tran Poate e o întrebare Deva cu u?i scop şi trebuie să şi-l
cu familia tov. irig. NOTA zit cu prelucrare. In felul aces E un om roşcovan, poartă ochelari; ciorbă, o friptură, realizeze. Omul îşi face suma şi
Ciprian Costache. Lo ta s-a obţinut o economie de cînd merge pe stradă ţine capul la care cl nu poa pleacă. E un voiajor desăvîrşit. Să
catarul amintit este 55.134 vagoane-ore. aplecat spre pămînt, are un pas do un aperitiv sau nu nc facem griji că va sta prea
mare amator de ci mol, uniform, fumează mult, mă- te da răspuns. Răs
clism şi motociclism. In fruntea întrecerii s-au si nîncâ şi bea mult, lucrează... Să ve bere, întîi te priveşte lung, te mă puns se poale da lotuşi. Cit despre mult în Deva. Ceea ce face aici, se
tuat partidele de manevră con dem cum lucrează. soară, apoi, după o respiraţie ce i-a intenţie, e dar. Caută şi e atent nu
Si, ca orice amator ceară consimţămîntul duse de Constantin Diaconescu intrat în reflexe, îţi spune in mod mai cu unii clienţi... Pentru Mărcuţ, cheamă staţionare şi pregătire pentru L
L şi-a cumpărat cele do- şi Egry Francisc, precum şi tu- Deocamdată e angajatul T.A.P.L. mecanic: „vine“. Şi aştepţi să vină. servirea atentă şi conştientă a pu
t na obiecte preferate. celorlalţi locatari, şi-a rele conduse de Gheorghe Savu, Deva, şi-şi desfăşoară activitatea la Şi, iacătă-l vine. Vine să te întrebe: o nouă călătorie Se duce şi nu mai f
Ion Tudoran, Palihovici Vsevo- restaurantul „Mureşul“. în calitate ce doriţi ?, cu ce vă pol servi... Şi blicului consumator e o greutate.
S-au ridicai însă unc adăpostit motocicleta lod. de ospătar. Dacă l-am judeca după asta nu odată, ci de două-trei ori. Cineva spunea : e cam uituc Mărcuţ. revine numai după ce-şi termină iti- i
ie probleme cînd a vîrstă, am ajunge la concluzia că ar Are multe pc cap şi nu le poale re
fost vorba de felul şi bicicleta în camera E. CREŢU trebui să fie artist în meserie, pre Dar, în sfîrşit, n-ar fi mare lucru zolva pe toate. Dc faptul că e uituc nerarul. Si atunci, cu condiţia că to- f
cum vor fi garate mo zent la orice şi atent cu consumato dacă lotuşi, pînă la urmă te-ar servi s-au convins mai mulţi, toţi acei că
tocicleta şi bicicleta. rezervată uscătoriei. pul pentru care a fost impiegat de mişcare rii, un om de la care cei mai tineri cum trebuie. N-o face însă. rora „uitase“ el să le dea restul cînd varăşii de la T.A P.L. Deva îi asi- i
pot învăţa cîte ceva. Dar cum nu onorau notele dc plată.
Iar pentru a folosi la destinată şi anume de } Unii consumatori care-l cunosc şi
care au „căzut pe mina lui Mărcuţ", E şi supărăcios, spunea un alt to
„maximum“ tot spaţiul a usca rufele. gură un locşor potrivit.
existent, acest locatar Acesta e Mărcuţ... L
a depozitat în uscălo- ...Este cazul să se ^ I. F. v
rie şi două lăzi mari, ia însă măsuri! i
< t w.-- /w ^i ' V~J C—>¦ —lu J u V U U ^ tJ —«*wJ*»W, ,|
