Page 52 - 1962-06
P. 52
psf. A BIIÜMVT; 'S Ü C m u s m iV l Nr. 2324
aasroOTncatro^mOTseeBl piaaEL»iK\y;^?3««»ia^^ fTmraaMivciMg^ nMm^ an
IILTIMSLB ST IE I ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE Ş T IR I S e m n a r e ® d a& u gm eaifelcşs»
m m m m m wm sovieto-senegaleze
MOSCOVA 14 (Agerpres). — Documentele sovieto-senegale-
La 14 iunie în marele Palat al ze au fost semnate de Ma %
Kremlinului a avut loc semna ni adou Dia, preşedintele Consi
rea următoarelor documente so- liului de Miniştri, ministrul
vieto-senegaleze: acordul co Apărării al Republicii Senegal
şi de N. S. Hruşciov, preşedinte
mercial, acordul cu privire la le Consiliului de Miniştri al
Comitetul celor 18 state pentru dezarmare După form area guvernului provizoriu colaborarea economică şi tehni- U.R.S.S.
şi-a întrerupt lucrările pentru o lună de coals}îe al Laosului că,convenţîa cu privire la cola La semnarea documentelor
borarea culturală şi comunica
XIENG KUSSNG 14 (Agerpres). de radio, este un rezultat al tul comun sovieto-senegalez. au asistat conducători sovietici
şi oameni de stat din Senegal.
(rriNEVA 14 (Agerpreş). — După cuvîntarea reprezentan ma fază a lucrărilor Comitetu La 13 iunie postul de radio luptei neobosite a poporului şî \wn
tei Suediei, care a abordat pro lui celor 18 state pentru dezar „Vocea Laosului“ a subliniat în a tuturor forţelor patriotice din
TA&S transmite : blema reducerii armamentelor mare care a anunţat întrerupe comentariile sale că, rezultatul Laos şi dovedeşte că linia păcii Sesiunea conferinţei generale a O. I. M,
în după-amiaza zilei de 13 iu clasice şi a forţelor armate, şe satisfăcător al tratativelor dintre şi neutralităţii proclamată de
dinţa plenară a luat sfîrşit şi rea lucrărilor sale pentru o lună. cei trei prinţi în problema for- GENEVA 14 (Agerpres). - TASS mentului conferinţei şi recomandâriie
nie, după o pauză de o oră şi membrii Comitetului celor 18 La cea de-a 56-a plenară a guvernul regal şi Partidul Neo transm ite: cuprinse în raport.
state au continuat discuţiile la maru guvernului de coaliţie
jumătate, Comitetul celor 18 o şedinţă neoficială, într-un ca comitetului, ultima înainte de ţmor întregului J30por laoţian In şedinţa plenară din 13 iunie a ce Mai mulţi delegaţi s-au pronunţat cu
state pentru dezarmare a reluat bucură şi însufleţeşte întregul lei de-a 46-a sesiuni a conferinţei ge hotărî re împotriva modificării regula
şedinţa plenară. dru res'trîns. întrerupere multe delegaţii şi-au şj esţe sprijinită de popoarele
popor laoţian. Acordul realizat iubitoare de pace din întreaga
Luind cuvîntul primul după exprimat dorinţa să facă intr-o
pauză, reprezentantul U.R.S.S.,
V. a. Zorin a expus o serie de Următoarea şedinţă plenară a formă sau alta bilanţul lucrări la tratative, a subliniat postul lume. nerale a Organizaţiei Internaţionale a mentului conferinţei, propusă de corni-
Comitetului celor 18 state pen lor Comitetului celor 18 pentru Muncii (O.I.M.) s-au discutat raportul tet sub forma unor „măsuri pentru îm
considerente în legătură cu de tru dezarmare a fost fixată pen dezarmare care au durat trei Comitetului pentru revizuirea regula bunătăţirea activităţii conferinţei".
claraţiile tăcute la şedinţele ple tru ziua de 14 iunie. Apoi, Co luni. Au luat cuvîntul reprezen
nare de la 12 iunie şi din dimi mitetul îşi întrerupe activitatea tanţii Bulgariei, S.U.A., Angliei, Declaraţia guvernului Poporul sud-vietnamez opune rezisfenfă
pentru o lună. U.R.S.S., Canadei, Cehoslovaciei, II* P* Clámese
neaţa zilei de 13 iunie. Anali- Birmaniei, Poloniei, Indiei, Ro-
* miniei, Mexicului, Etiopiei. PEKIN 14 (Agerpres). — rea în viaţă a năzuinţelor lui la autorifăfilor ngodinhdiemisfe
zind, printre altele, cuvîntările Guvernul Republicii Populare pace, independenţă şi neutrali
delegaţilor S. U. A. şi Angliei, GENEVA 14 (Agerpres). — Chineze a dat publicităţii o de tate.
La 14 iunie s-a încheiat pri claraţie în legătură cu acordul
V. A. Zorin a arătat că aceste cu privire la formarea unui gu Astăzi, cînd se întrevede re
delegaţii nu vor, de fapt, să re zm= vern provizoriu în Laos. In de zolvarea paşnică a problemei HANOI 14 (Agerpres). - din partea centrală a Vietnamului de
claraţie se subliniază că înţele laoţiene, se spune în declara După cum anunjă agenţia de infor sud, au lichidat 62 din astfet .de „sa
nunţe la vechile lor poziţii, care Din cauza condiţiilor grele de traj ţie, este de datoria tuturor ţâ maţii a patrioţilor sud-vietnamezi „Eli fe“ şi au salvat pe ţăranii din 18
gerea deplină între cei trei rilor şi popoarelor iubitoare de berarea“, populaţia provinciei Jia-Rai safe dc strămutare forţată.
constau în a cere instituirea con Oamenii muncii spanioli emigrează pace să depună noi eforturi (Vietnamul de sud) opune o rezisten
trolului nu asupra dezarmării ci în masă prinţi laoţieni în problema for pentru a obţine ca reglementa ţii dîrză autorităţilor ngodinhdiemisfe In acelaşi timp locuitorii provin
mării guvernului provizoriu şl rea paşnică a problemei laoţie care, statuile de „specialiştii“ străini ciei Jia-Rai au distrus 11 poduri şi
asupra înarmării şi în a căuta LONDRA 14 (Agerpres). — 1962 numărul muncitorilor spa semnarea acordului cu privire ne să constituie începutul des în lupta împotriva partizanilor“, în au deteriorat kilometri întregi de şo
nu numai să menţină cu orice nioli din R.F.G. s-a ridicat la Ia tratativele dintre ei reprezin tinderii în întreaga Asie de sud- cearcă să adune cu torţa pe ţărani sele pentru, a zădărnici operaţiile mi
Corespondentul din Madrid al 74.000. Un număr mare de mun est. în aşa-numitele „sate strategice“, re- litare ale trupelor ngodinhdiemisfe,
preţ în arsenalele lor arma nu revistei „Economist“ relatează citori spanioli se duc în Elveţia tă o victorie de seamă a po prezcntînd un fel de lagăre de concen conduse de consilieri militari ameri
cleară, ci şi să justifice folosi că din cauza condiţiilor grele de şi circa 100.000 pleacă în fiecare porului laoţian în lupta pentru Guvernul R. P. Chineze, se trare. cani. In colaborare cu forţele popu
rea ei printr-un acord interna trai din Spania, oamenii mun an la munci sezoniere în Fran pace, independenţă şi neutrali spune in declaraţie, speră In Incepînd din aprilie a.c., anunţă lare de autoapărare, populaţia a dis
ţional. cii din această ţară emigrează ţa, în afară de cei circa 600.000 mod sincer că Conferinţa de la agenţia, patrioţii din provincia Jia- trus, de asemenea, 5 posturi mili
în masă. care locuiesc permanent acolo. tate. Geneva pentru reglementarea Rai, situată într-o regiune muntoasă tare şi a capturat o marc cantitate
V. A. Zorin s-a oprit in mod Acordul dintre cei trei prinţi, de armament.
deosebit asupra dorinţei puteri La începutul deceniului tre Mii de muncitori declară
lor occidentale, căreia i s-a fă se spune în declaraţie, consti --m=-
cut, majoritatea oamenilor mun
cut o largă reclamă în ultimul Se vînd oameni la frontiera
timp, de a crea, ignorînd de cii spanioli emigrau în Ameri
fapt Carta O.N.U., mari forţe
armate internaţionale şi chiar
de a le înzestra cu arma nuclea
ră. Asemenea forţe, a subliniat
el, sînt necesare puterilor occi
dentale în primul rînd ca o for
ţă de şoc internaţională pentru ca Latină. Mai tîrziu ei au în din nou greve tuie un important progres în problemei laoţiene va îi încheia cu Paraguay“
înăbuşirea mişcării de eliberare ceput să plece în ţările din Eu reglementarea paşnică a pro tă cu succes, iar năzuinţele de
naţională a popoarelor. ropa occidentală. Astfel, dacă la MADRID 14 (Agerpres(. — blemei laoţiene. Acest acord pace. independenţă şi neutrali IIIO DE JANEIRO 14 (Agerpres), Grosso. Celor ce se lasă amăgiţi, li se
începutul deceniului trecut în Ziarul „L’Humanité“ relatează că asigură poporului laoţian con tate ale poporului laoţian vor dă să semneze un contract imaginar
In încheiere, reprezentantul America Latină emigrau cîte muncitorii dc la două mari întreprin diţii prielnice pentru traduce • fi in curînd traduse in viaţă. „Sc vînd oameni la frontiera cu şi apoi sînt îmbarcaţi în camioane.
U.R.S.S. a chemat pe membrii 50.000 de muncitori spanioli pe deri din Bilbao, al căror număr se ri Paraguay", relatează numărul din 12
Comitetului celor 18 state să an, spre sfîrşitul deceniului
acest număr a scăzut la 35.000, dică la cîteva mii, au declarat din nou iunie al revistei braziliene „O Cru- Pe drum „o galo“ aranjează asiiel
studieze cu atenţie, în timpul în timp ce numărul emigran
pauzei lucrărilor Comitetului, ţilor în Europa a crescut la grevă în vederea obţinerii majorării xeiro“, care are o largă circulaţie m lucrurile îneît familiile să fie separa
materialele conferinţei şi să tra 24.000 pe an. Numai în Germa
nia occidentală au emigrat anul salariiior şi în semn dc protest împo întreaga Americă Latină", te, el păslrînd numai pe bărbaţi care,
gă concluziile necesare din acea trecut 27.000 de muncitori spa triva măsurilor de represiune la care
nioli si la sfîrsitul lunii martie Chombe încearcă să cîşfsge tim p... Pe baza mărturiilor şi relatărilor cu la sosire, sînt din nou vîndufi. Ei nu
sta pentru activitatea viitoare,
pentru a elabora un asemenea sînt supuşi dc autorităţile franchisie. LEOPOLDVILLE 14 (Agerpres). Chombe şi-a exprimat părerea lese la fala locului, reporterul brazi au apoi nici un mijloc de a se eli
tra ta t cu privire la dezarmarea „Majorarea salariilor promisă de pa Căpetenia separatiştilor ka- că ar putea ajunge mai grabnic lian expune metodele acestui nou tra bera căci sosesc la destinaţie gala în
generală şi totală care să cores tanghezi, Chombe, care se află la un acord cu Adoula dacă se fic de sclavi. De o parte a frontierei, datoraţi „o goto“ avînd grijă să-i
pundă intereselor diferitelor tronat cu prilejul recentelor greve, care de cîteva săptămîni la Leopold
au paralizat aproape întreaga economie ville unde duce tratative cu diul tratativelor ar fi stabilit in Brazilia, se găsesc mari proprietari încarce cu „cheltuielile de transport".
ţări, intereselor păcii şi securi spaniolă', a rămas Ia Bilbao doar o primul ministru al guvernului
tăţii tuturor popoarelor. vorbă goală“, se spune printre altele central congolez, Adoula, işi pe un „teritoriu neutru“. de pămînt, aşa numiţii „ţazendeiros Majoritatea dintre cei „angajaţi“, nea-
într-un manifest publicat de o serie de continuă manevrele pentru ami- cărora le lipsesc braţe de muncă. De vînd acte de identitate, nu îndrăznesc
C o n ferin ţă pentru a c o rd a re a organizaţii progresiste din Bilbao şi narea luării unei hotărîri în ce Este limpede că ideea lui cealaltă parte, în Paraguay, există o să se plîngă la autorităţi şi să de
in d ep en d en ţei U gandei provincia Biscayd, interzise dc auto priveşte încetarea secesiunii pro Chombe de a se schimba locul mulţime de muncitori fără lucru, nunţe acest trafic.
rităţile franchisie. vinciei Katanga. ‘'D upă - - cum desfăşurării discuţiilor cu Adou
transmite agenţia France Presse, la nu constituie decît o nouă
Manifestul relevă că in semn de pro Chombe a avut o convorbire te
test împotriva represiunii franchisie, încercare de a ciştiga timp. Traficantul, pe care localnicii îl nu
metnlurgiştii din provincia BîsCaya în- lefonică cu un membru al Ca
cefează lucrul timp de cîtcva ore pe Semnificativ este şi 'faptul*" că mesc ,,o galo“, îşi aşteaptă prada la Demonstra ţie
zi. Ei cer eliberarea muncitorilor ares merei Reprezentanţilor din antiamericană
LONDRA 14 (Agerpres). — tă între cele patru regate com taţi cu prilejul recentelor greve. In Chombe şi-a adresai- propunerea circiumiie dc pe marginea şoselei. Ro
La Londra s-a deschis confe ponente. De fapt ministrul bri. S.U.A., Donald Bruce, căruia i sa unui parlamentar al S.U.A., In Salvador
rinţa pentru acordarea indepen tanic a exagerat importanţa Aşturia, minerii din bazinul Micres au unde fiinţează un „comitet pen lul său este (Ie d prezenta -în fafa
denţei teritoriului Uganda. acestor diferende locale tocmai s-a plîns că nu se bucură de SAN JOSE 13 (Agerpres). —
Conferinţa, care urmează să declarat din nou grevă çerînd majora tru libertatea Katangăi“, spri ochilor victimelor sale mirajul muncii
dureze pînă la sfîrşitul lunii, cu scopul de a amina data acor „deplină libertate de mişcări“ jinit de personalităţi influente 1 bine retribuite pe marile proprietăţi
trebuie să stabilească aranja dării independenţei. rea salariilor şi eliberarea tovarăşilor Ia Leopoldville.
mentele finale în vederea pro lor. în frunte cu senatorul Dodd. ) vecine din provinciile Paraua şi Malto } După cum transmite agenţia Prensa
clamării Ugandei, teritoriu inde Sesizînd acest lucru, primul
ministru al Ugandei, Obote a Latina, la 12 iunie în capitala Salva
pendent pînă la 9 octombrie. declarat: „întreaga ţară aşteap
tă cu nerăbdare acordarea in dorului a avut loc o puternică manifes
Luind cuvîntul la actuala con dependenţei şi indiferent ce se
ferinţă, ministrul coloniilor al va hotărî la această conferinţă taţie antiamericană. Mii de locuitori ai
Angliei, Maudling, a declarat că ceasul istoriei nu va fi dat îna
una din condiţiile indispensabi poi. La conferinţa de faţă, Ugan Noi scăderi la bursele din New York şi Londra oraşului s-au adunat în faţa expoziţiei
le pentru acordarea independen da are un singur scop, o singu S.U.A. din San Jose pentru a protesta
ţei este lichidarea în prealabil a ră năzuinţă şi o singură misi
• PE SCURT NEW YORK 14 (Agerpres). — niştească opinia publică americană împotriva sosirii în Salvador a lui Teo-
diferendelor teritoriale care exis- une — dobîndirea independenţei“.
Bursa din New York a marcat afirmînd că tendinţa de scădere a doro Moscoso, şeful programului ame
MOSCOVA. — Preşedintele Consi nă intervenţiei tot mai făţişe a împe miercuri, in continuare, scăderi care acţiunilor nu constituie decît „o re rican „Alianţa pentru progres". In mo
liului dc Miniştri al U.R.S.S., Nikita rialisrnuhti nord-nmerican în afacerile au coborît preţurile sub nivelul minim venire la normal“, „nu au avut nici mentul cînd Moscoso a sosit la inaugu
Hruşciov, a primit la 14 iunie Ia Krem interne ale ţârii. atins la 28 mai. La închidere s-a con o influenţă asupra moralului bursei“. rarea expoziţiei el a fost întîmpinaf
Couve de Murville despre divergentele lin delegaţia Seimului polonez în WASHINGTON. — Senatul american statat o reducere generală dc 6,9 Panica şi neliniştea manifestate in cu tluerături şi huiduieli de mulţime.-
din interiorul Pieţei comune frunte cu mareşalul Seimului Gzeslaw a aprobat miercuri un proiect de leg? puncte a indicelui Dow-Jones care Wall Street s-a tradus în mod con
Wycech, care vizitează Uniunea Sovie prevăzînd alocarea unei sume de a ajuns Ia 574,04 (faţă de 576,93 în cret miercuri prin vînzarca a 5.850.000 Studenţii Colegiului de Economie au
tică la invitaţia Sovietului Suprem al 48.500.000.000 dolari pentru credite m i registrat la 28 mai la închidere). Aces dc acţiuni, dintre care peste un mi dat publicităţii o declaraţie în care ara
U.R.S.S. litare. După cum subliniază agenţia ta este indicele cel mai scăzut înregis lion în ultima jumătate dc oră înainte tă că Salvadorului i se acordă priri
France Presse, această cifră reprezin trat Ia închidere în cadrul tendin de închidere. intermediul programului „Alianţa pen-
VIENA. — Numeroşi gastroneurologi iru progres“ un „ajutor» de 1 milion
PARIS 14 (Agerpres). — terne a lăsat să se înţeleagă evident cu renume mondial s-au întilnit în tă un record fără- precedent în timp dc ţei generale dc scădere manifestate LONDRA 14 (Agerpres). — de dolari în timp ce, pe de altă parte
!Ministrul Afacerilor Externe al Fran că Franţa preferă ca numărul partici cadrul unei sesiuni ştiinţifice în loca pace. la bursa din New York începînd din După scăderea simţitoare înregistra pierde 40.000.000 de dolari datorită re
ţei, Goilve de Murville a făcut la 13 iu panţilor la „Europa unită“ să fie strict litatea balneară Tafzmannsdorf din Aus 13 decembrie 1961. tă de cursul acţiunilor la Bursa din ducerii preţului spăzut al cafelei expor
nie în Adunarea Naţională a Franţei limitat la actuala componenţă. Potrivit tria. La sesiune a luat cuvîntul acad. SAIGON. — După cum transmit Oscilaţiile bursei din New York sînt W’all Street, la 13 iunie cursul acţiu tate pe piaţa nord-americanâ.
o declaraţie cu privire la orientarea declaraţiei sale, „accaslă Europă uni- A. ¦Kreindler, reprezentantul R. P. Ro- agenţiile dc presă, la 13 iunie a sosit considerate ca un simptom alarmant nilor a scăzut brusc din nou şi la
politicii externe a guvernului. lă (fără Anglia — N.R.) va îi desi mine. Ia Saigon generalul George Decker, al situaţiei economiei S.U.A. Poliţia a arestat pe conducătorii de
Principala parte a declaraţiei sale gur mai modestă, însă mai unită“. şef al statului major al forţelor terestre
Gciive de Murville a consacrat-o pro
blemelor „construcţiei Europei“, care, Ministrul Afacerilor Externe a apă ATENA. — Deputaţii Brilakis, L. ale S.U.A. El urmează să inspecteze După cum relatează France Presse, bursa din Londra. Scăderea cursului monstraţiei printre care se aflau lideri
după cum se ştie, constituie obiectul rat concepţia „Europei statelor“ elabo
unor divergenţe acute în interiorul rată de de Gaullc. deelarînd că această Kirkos şi un grup de alţi deputaţi ai unităţile militare ale S.U.A. şi unită declaraţiile făcute de ministrul de acţiunilor a continuat toată dimineaţa ai Partidului revoluţiei din Aprilie şi
„grupului celor şase“. Deşi a lăudat Europă trebuie să aibă o politică ex Uniunii Democrate de 'Stingă din Gre ţile diemislc. Finanţe, Dillon, care a încercat să li si spic prînz. Mai, precum şi numeroşi studenţi.
P în fel şi chip Piaţa comună, cl a recu ternă şi militară comună pentru a în cia (EDA) au depus o interpelare în
noscut că relaţiile dintre participanţii cerca să devină „un partener egal al
la Piaţa comună nu sînt nici pe de Parlament în care protestează împotri
parte dintre cele mai bune. După cum S.U.A.“ în cadrul Uniunii Atlantice.
reiese din declaraţia sa, divergenţele Referiudu-se la Pactul nord-Atlantic, va măsurilor represive adoptate în u! M ia le le aspecte ale m i referendum prin intermediul Iui Susini, el însuşi
se referă nu numai ia căile şi meto lima vreme de direcţia închisorii de pe unul dintre cei mai fanatici O.A.S.-işlî,
dele de „unire a Europei“ ci şi la ade Gouve dc Murville s-a pronunţat în fa insula Egina faţă de Manolis Glezos „Ziua de 1 iulie 1962 va marca în locuitorii de origine franceză frec prin- Agitînd în mod demagogic proble se străduiesc să intimideze organul pro
rarea Angliei la Piaţa comună. şi alţi deţinuţi politici care se află în mod solemn şi hotărîtor renaşterea fr-o perioadă dificilă de adaptare ia mele acestui viitor, uitracolonialiştii vizoriu pentru a obţine modificarea
voarea reorganizării N.A.T.O. al cărei această închisoare. statului algerian. Cei 132 dc ani dc realitate. Ani de zile colonialiştii !-au distrug în numele Iui cultura materia acordurilor de ia Evian. -In ce sens ?
Deşi a salutat intrarea Angliei în dominaţie colonială se vor şterge“. amăgit. După cum scrie Glaude Krict lă a Algeriei şi totodată folosesc ma In sensul limitării suveranităţii şi in
scop ar consta, după părerea lui, în SANTO DOMINGO. - Cu prilejul Aceste cuvinte cuprinse în declaraţia în „!’Express“, „dacă francezii din Al sacrul şi aruncarea în aer ca mijloace dependenţei pe care Algeria şi-a cuce-,
Piaţa comună, ministrul Afacerilor Ex aniversării a trei ani de la începerea Guvernului provizoriu al Republicii Al geria au strigat atît de tare „Algeria dc şantaj pentru a obţine dreptul de tit-o atît de greu, cu atîtea jertfe. Vor,
aceea ca Franţa să aibă un rol con luptelor de guerilă în Republica Do geria explică motivul pentru care toate franceză“, aceasta a fost pentru că -au a fi consideraţi „interlocutorii vala nici mai mult nici mai puţin, decît să
minicană, Partidul socialist popular do partidele algeriene se pregătesc să răs crezut că e cel mai bun, ba chiar sin bili“. Esfe de două ori paradoxal. Se participe la conducerea ţării 1
ducător egal alături de S.U.A. şi An minican a dat publicităţii un apel în
care cheamă întregul popor să se opu Guvernul provizoriu arc şi va avea
glia. de făcut faţă multor greutăţi şi pro
pundă „da“ la referendumul de Ia 1 iu gurul mijloc dc a rătnîne algerieni. As mai poate aştepta însă o comporiare bleme. Ge va însemna, bunăoară, co
lie. După sistemul practicat în ultima tăzi ar li dispuşi să strige „Trăiască logică din partea „marilor seniori“ operarea cu Franţa ? In „New York Ti
vreme in Franţa în materie de referen- Algeria independentă“ din dorinţa de (expresia ii aparţine lui Servan- mes“, Sulzberger atrage aten ţia: „Nu
dumuri, locuitorii Algeriei sînt chemaţi a rămîne „algerieni cu drepturi., depli Schreibcr, directorul săpţămînaluluî poale exista nici o îndoiala ca o Alge-
să răspundă printr-un singur „da“ sau ne“. Glaude Krief a avut prilejul să „l’Express“ ), speriaţi că-şi vor pierde rie independentă va fi neutralii fă ca
„nu“ ia două întrebări distincte, con .vadă la faţa locului metodele prin care domeniile feudale ? Pornind de Ia fap tendinţă. Ea va dori s.ă se retragă din
topite într-una singură. Pronunţindu-se tul că atentatele au încetat cîtăva vre N.A.T.O.“. Avînd însă în vedere că,
pentru independenţa ţării lor, ei se vor me, ca urmare a unui ordin ocult şi în ^conformitate cu acordurile de la
pronunţa implicit pentru cooperarea cu apoi au fost reluate cu .şi mai mare Evian, Franţa va continua să menţină
Franţa, dttpă proclamarea acestei- in furie după ce conducătorii O.A.S. au în Algeria timp de dni ani o armată
dependenţe; Şi o vor face pentru că decrefat tactica pămîntuliii pîrjolif, de. 80.000 de oameni şi va controla
esenţială este în momentul dc faţă in ultracolonialiştiî „exploatează frica şi Servan-Schreiber scrie: „Această orga timp de 15 ani baza navală Mers-El-
dependenţa, incepînd de Ia 2 iulie, adi energia“ „picioarelor negre“,- cum sînt nizaţie anonimă de asasini nu este Kebir, Sulzberger sfătuieşte guvernul
că din -ziua cînd vor intra in vigoare, numiţi în mod curent francezii născuţi aşadar de ioc anonimă. Şefii ei şi francez să declare că această bază
după ce vor fi fost aprobate acordurile în Algeria. „Nihilismul, inscripţiile echipele de ucigaşi sînt ţinuţi în ase „face parte integrantă din zona
de Ia Evian, algerienii vor putea pre „trăiască moartea“, asasinii de 16 ani, menea măsură în mînă îneît într-o sin N.A.T.O.“. Acelaşi ziarist american su
lua controlul asupra menţinerii ordinei fascinaţia distrugerii, toate acestea au gură noapte pot primi şi respecta un gerează ca Algeria să fie menţinută
în propria lor ţară şi, fără îndoială, constituit un univers de care masa ordin de încetare a focului. Şi cine îi aproape de Piaţa comună, aşa cum s-a
nu vor mai permite asasinilor şi in francezilor din Algeria a avut oroare“, ţine în mină ? Se bănuia dinainte, dar îniîmplat şi cu alte foste colonii fran
cendiatorilor din O.A.S. să terorizeze se spune în articol. acum s-a făcut p lata: cei ce plătesc, ceze din Africa.
populaţia paşnică. • ţ. Ţinînd scama de dezorientarea ma adică cei care 130 de ani au făcut aco
lo legea, cei ce au făcut din poliţie lata numai cîleva indicii ale coniplc-
Declaraţia GPRA este un document , jorităţii francezilor din Algeria, între poliţia lor, cei ce transformau pe gu xîtaţii problemelor care vor sta în fata
programatic dc cea mai mare impor care mulţi înspăimîntaţi de ameninţă vernatorii generali'sau pe miniştrii re guvernului algerian după t iulie. Deo-1
tanţă. Ea sc adresează separat fran- ' rile O.A.S.-işiilor şî-au părăsit şi-şi pă zidenţi în servitorii lor, sau, de nu, îi camdafă însă important esfe să se trea
cozilor din Algeria şi algerienilor şi ¦ răsesc în mare grabă ţara natală, gu concedían“. Gn alie cuvinte, „marii că cu bine peste acest moment de co
explică amănunţit perspectivele ce se i vernul provizoriu le explică cum pol proprietari funciari, armatorii şi stă- titură. De aceea; GPRA îşî consacră
vor deschide acestor două categorii dc folosi răgazul de trei ani acordat pen pînii industriei din Algeria“. Gu o în momentul de faţă toate eforturile
locuitori ai Algeriei după proclamarea tru a se adapta Algeriei noi, pentru a mină, cu mîna incendiatorilor plătiţi, pregătirii referendumului şi dejucării
«ceşti seniori feudali continuă „Pirjo- manevrelor O.A.S.-îştilor şi ale celor
independenţei. Dacă pentru algerieni alege, după o îndelungată chibzuinţă, liréa Algeriei“, ®u cealaltă mînă, adică
ce stau în spatele lor.
problema este cît se poate de simplă, viitorul lor şl al copiilor lor.
FELICIA ANTIP
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. telefon; 188, 139, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobări. Direcţie. Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noien.br e I m - Tiparul: întreprinderea Pol'grafică „t Mai" - Deva.
