Page 53 - 1962-06

I lunedoara-Üeva PROTET ARI BIN TOAT %¦ŢĂRI TX V m Ţ I - V X ! I [n 5 e a r a z i l e i d e 1 5 l u n i ©
Sîmbătă 16 iunie 1962
D e le g a ţia d e p a r tid şi g u v e r n a m e n ta lă

sovietică a p le c a t s p re B u c u re şti

Anul XIV. Nr. 2325 4 pagini 20 bani MOSCOVA lo — Corespondentul Agerpres văţămîntului al R.S.F.S.R., precum şi I. K. Je-
galin, membru al C.C. ?ii P.C.U.S., ambasadorul
Cu autocarul, transmite : Uniunii Sovietice în R. P. Uomînă, care se va
La invitaţia Comitetului Central al Partidului alătura delegaţiei în R.P.R.
la Mamaia
Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Stat al Cu acelaşi tren a plecat la Bucureşti N. Guină,
In cursul zilei de ieri, un grup R. P. Romîne şi a Consiliului de Miniştri al R. P. ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al
de oameni ai muncii din oraşe­ Romîne, în seara zilei de 15 iunie a plecat eu R. p. Romîne în Uniunea Sovietică.
le regionale Hunedoara, Petro­ trenul spre Bucureşti, într-o vizită de prietenie,
şani şi Deva, au plecat cu auto­ delegaţia de partid şi guvernamentală sovietică La gara Kiev din Moscova, împodobită cu dra­
carul O.N.T. Carpaţi într-o ex­ în frunte cu Nikita Sergheevici Hruşciov, prim pele de stat ale U.R.S.S., delegaţia de p a r tid ji
cursie de cîteva zile la Mamaia. secretar al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consi­ guvernamentală a fost condusă de tovarăşii :
liului de Miniştri al U.R.S.S. L. I. Brejnev, A. P. Kirilenko, A. N. Kosîghin,
In drum spre litoral, cei 35 O. V. Kuusinen, A. I. Mikoian, N. V. Fodgornîi,
de excursionişti vor vizita, du­ Din delegaţie fac parte: V. V. Grişin, membru M. A. Suslov, N. M. Şvernik, G. I. Voronov, S. R.
pă, un program dinainte stabilit, supleant al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., pre­ Raşidov, K. T. Mazurov, V. V. Scerbiţki, P. N.
oraşele Braşov, Bucureşti, Con­ şedintele Consiliului Central al Sindicatelor din Demicev, L. F. Ilicev, B. N. Ponomariov, de mi­
stanţa, iar lă întoarcere oraşele U.R.S.S., V. V. Kuzneţov membru al C. C. al niştri ai U.R.S.S., membri ai Comitetului Cen­
Piteşti şi Rimnicu Vîlcea. P.C.U.S., prim locţiitor al ministrului Afaceri­ tral al P.C.U.S., preşedinţi ai comitetelor de stat
lor externe al U.R.S.S., D. A. Kunaev, membru al ale U.R.S.S., deputaţi ai Sovietului Suprem al
N. DRAGAN C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetului U.R.S.S., mareşali ai Uniunii Sovietice, conducă­
Central al Partidului Comunist din Kazahstan, tori ai organizaţiilor de partid şi sovietice ale
corespondent I. V. Andropov, membru al C.C. al P.C.U.S., şef Moscovei şi regiunii Moscova şi alte persoane
de secţie în C.C. al P.C.U.S., I. I. Bodiul, membru oficiale.
al C.C. al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetu­
lui Central al Partidului Comunist din R.S.S. Pe peronul gării Kiev se aflau şefi ai misiuni­
Moldovenească, M. S. Siniţa, membru al C.C. lor diplomatice acreditaţi în U.R.S.S., membri ai
al P.C.U.S., prim-secretar al Comitetului regio­ ambasadei R. P. Romîne, studenţi romîni care
nal Odesa al Partidului Comxmist din Ucraina, învaţă în institutele superioare din capitala so­

R. A. Eldarova, preşedintele Prezidiului Sovie­ vietică, ziarişti sovietici şi străini.
tului Suprem al R.S.S.A. Daghestan, E. I. Afa­
nasenko, membru supleant al C.C. al P.C.U.S., Cei prezenţi au urat tovarăşului N. S. Hruşciov

preşedintele Consiliului de conducere al Aso­ şi celorlalţi membri ai delegaţiei de partid şi
ciaţiei de prietenie sovieto-romînă, ministrul în- guvernamentale, drum bun.

D in succesele m Lucrările Conferinţei

E. Af. naţionale a femeilor

Vineri au continuat lucrările Con­ rapoartelor prezentate au luat cu-:

La ordinea zilei — calitatea ferinţei naţionale a femeilor. vîntul numeroase delegate la confe­

La deschiderea şedinţei s-a anunţat rinţă.

In abatajele minei, la ti u producerea minere­ ficat. In sporirea pro­ că la conferinţă au sosit noi invi­ Au luat de asemenea cuvîntul invi­

gurile dc rostogol şi la ului de calitate, evitînd ducţiei şi îmbunătăţi­ tate dc peste hotare — delegaţia fe­ tate de peste hotare.

staţia dc sortare, sterilul puşcarea contactelor cu rea calităţii minereului meilor din Republica Mali, condusă 200 de pionieri au adus conferin­

este separat cu grijă din sterilul, printr-o perfo­ s-au evidenţiat echipele dc Anna Diarra, Martha Sylvia Dad- ţei salutul copiilor din Capitală. Ei

minereu pentru ca fur- rare atentă in aceste conduse ele Ioan Şoit, zic, membră in Consiliul executiv al au înmînat membrilor prezidiului şi
naliştii hunedoreni să zone, colectivul acestei care a dat peste pinii Consiliului Naţional al Femeilor Gha- oaspetclor străine cravate roşii pio­

BB= La Staţiunea experi­ primească dc Ia Ghc- exploatări a reuşit să în luna trecută 110 tone neze şi Fcrreira Georgette, reprezen­ niereşti şi buchete dc flori.
mentală Geoagiu se culti­ lar minereu dc calitate producă minereu cu un minereu, Aron Rădos, tanta femeilor din Portugalia. Lucrările conferinţei continuă.
Folosirea intensivă a terenului vă conopidă pentru să- tot mai bună. Folosind conţinut dc metal mai cu 34 tone, Ioan Pali (Agerpres).;
prin culturi duble de legume mînţă pe o suprafaţă de puşcarea selectivă — ridicat, cu mai mult dc cu 28 tone şi Victor In continuarea discuţiilor asupra
1,25 ha. metodă principală pen- 1 la sută faţă de plani­ Jalbă cu 12 tone.

IN FOTOGRAFIE: La­ Folosind tehnica nouă Pregătiri temeinice pentru

Una din principalele sarcini valoriîicată cu 1,20 lei/kg. Aceas­ boranta Maria Ciontă ve­ Pe lingă factorul principal — combinat pneumatic şi hidrau­ strîngerea recoltei
rifică stadiul de dezvol­ Omul — factorii care concură lic. Totala şi perfecta mecani­
trasate de Directivele Congresu­ ta însemnează că faţă de cul­ tare a conopidei. la mărirea capacităţii ele pro­ zare a operaţiei de perforat, cu
lui al Ill-lea al P.M.R. este şi tura simplă de varză de toamnă ducţie sînt organizarea, meca­ ajutorul aceste maşini, pe lin­
Dgr. nizarea şi automatizarea. In ac­ gă faptul că măreşte producti­
sporirea continuă a producţiei a cărei valoare s-a ridicat la tivitatea minerilor sînt. opera­ vitatea muncii de 10 ori faţă de Concomitent cu preocuparea riilor colective. Pentru acestea,
agricole la hectar. In legumi­ 18.000 lei s-au realizat în plus A 58-a inovaţie ţiuni principale care cer un executarea ei cu perforatorul, se pentru întreţinerea culturilor lanurile unde cultura e bine dez­
cultura, care este una din ramu­ încă 6.000 lei. Deci valoarea to ­ măreşte şi capacitatea de mun­ prăşiloare, în raionul Orăştie se voltată, cu spicul mare şi cu
rile cele mai intensive ale agri­ tală a producţiei unui hectar de ţ. ° La cabinetul tehnic al mare volum de muncă şi timp. că a muncitorilor, iar munca munceşte intens pentru pregă­ bobul plin, vor fi marcate, re­
culturii, problema sporirii pro­ cultură succesivă faţă de cea k fabricii chimice din Orăş- lor devine mult mai uşoară. tirea campaniei de strângerea coltate şi treierate separat la
Una din aceste operaţiuni este recoltei de cereale păioase. In coacerea deplină. In acest scop,
ducţiei la hectar este importan­ obişnuită a fost cu 33 la sută tie a fost înregistra­ Introducerea acestei maşini la toamna anului trecut au fost zilele trecute a fost organizat in
tă nu numai prin faptul că va­ mai ridicată. La această gospo­ ţi tă în acest an cea de perforarea. Pe direcţionala est E. M. Ghelar, poate fi socotită însămînţate cu păioase 10.942, raionul Orăştie un curs de •in­
lorifică mai bine terenul şi ri­ dărie s-a mai realizat o cultură ca un nou pas înainte pe Calea ha. Terenul bine pregătit, iar struire cu inginerii agronomi, a
dică valoarea zilei muncă dar, intercalată de salată cu ceapă a 58-a inovaţie. ..Dispoziti­ de pe orizontul VI această ope­ mecanizării şi automatizării pro­ lucrările de întreţinere aplica­ fost reparat şi pus in stare de
prin realizarea unor producţii din stufat — pe o suprafaţă de ve pentru adoptarea jrnatri. cesului de producţie în minele te la timp, au asigurat culturi­ funcţionare aproape tot utila­
sporite, satisfa- ţelor Ia tipuri diferite de raţiune a fost complet mecani­ de fier. lor de păioase cele mai bune jul agricol cu care se va lucra
0,5 ha. — urma­ maşini pentru injecţie ma. condiţii de vegetaţie. Recolta se in campania de vară. Gospodă­
§ să plastice“ este inovaţia zată, o dată cu introducerea ma­ anunţă a fi bogată. Dar pentru riile colective vor fi deservite în
cern intr-o mă- . . . . r_, tă de o cultură A propusă de inginerul Eu- a evita orice fel de pierderi, acest an de 40 combine. Profi-
sură m ai mare S f a t u l s p e c ia lis t u lu i de castraveţi de L; gen Oancea şi muncitorul şinii de perforat BU-I. Cu ajuto­ strîngerea ei trebuie făcută cu tînd de faptul că în această pe­
Aurel Jurca. Inovaţia ad'u- cea mai mare atenţie. Asupra rioadă tractoarele sînt mai li­
cerinţele de le- cfjn a q r i c u l t u r ă vară intercalaţi $ ce anual economii antecal- rul celor 10 manete de coman­ acestui obiectiv şi-au îndreptat bere, conducerea S.M.T. a stabi­
gume ale oame- a ecu varză de "Â culate de 80.000 lei. atenţia consiliile de conducere lit locul de muncă al brigăzi­
ft In acest an. prin intro- dă, această maşină se pune in şi inginerii agronomi din gos­ lor şi a trimis în teren o parte
ni lor muncii. Sar­ toamnă. Valoa­ ducerea inovaţiilor făcute din utilaj.
funcţiune printr-un sistem podăriile agricole colective din
cina tuturor unităţilor din agri­ rea totală a recoltei obţinute de pe raion. Ţinînd seama de indica­ De o atenţie deosebită se bucu­

cultură, în special a celor din această suprafaţă a fost de Micşorînd consumurile specifice
jurul oraşelor şi centrelor mun­ 14.000 lei, ceea ce înseamnă
citoreşti este de a produce le­ 28.000 lei la ba., spre deosebi­
gume în cantităţi cit mai mari re de un ha. cu varză de toam­
şi de bună calitate. Lupta pentru o ca­ ctc. Datorită faptului şorate şi astfel s-a ajuns
nă, a cărei valoare, a atins abia litate superioară a mi­ că în sectoare, orizoan- să sc realizeze, în pri­

Sporirea producţiei la hectar 22.500 lei. La această gospodă­ o în procesul de producţie, nereului este strîns le­ te şi abataje se lu­ mele patru luni ale ţiile comitetului executiv al sfa ­ ră in acest an şi pregătirea din
in legumicultura se poate rea­ rie s-au practicat şi culturi in­ g s-au înregistrat economii gată dc lupta pentru crează cu mai mult spi­ acestui an, aproape tului popular raional şi ale timp a ariilor de treier. Au fost
liza, spre deosebire de alte sec­ tercalate de varză timpurie cu ţ în valoare de 628.000 lei. micşorarea consumurilor rit gospodăresc, consu­ 110.000 Ici economii la consiliului agricol raional, sfa­ stabilite 50 arii, din care 3 vor
toare ale agriculturii, şi prin conopidă de toamnă, însă pe o specifice de material murile specifice plani­ preţul dc cost planifi­ turile populare comunale şi con­ fi electrificate, s-a ales locul de
culturi asociate şi succesive de suprafaţă mai mică dar cu bune Scmoczion lemnos, exploziv, scule ficate au putut fi mic­ cat. siliile de conducere ale G.A.C. amplasare al acestora iar în cu-
legume. Culturile asociate şi rezultate. şi-au întocmit planuri operative rî’nd se va trece la amenajarea
succesive de legume trebuie am­ Astăzi ăupă-amiază în Aportul inovatorilor pe campanie în care au fost lor. De asemenea, au fost re­
plasate îndeosebi în gospodă­ Un alt exemplu concludent prevăzute toate lucrările ce tre­ parate şi desinféctate spaţiile
riile specializate în cultura le­ privind rentabilitatea culturilor sala cinematografului „Fi- Anul trecut la E. M. Ghelar an se numără : „Semnalizarea la buie făcute pentru ca recolta­ de depozitare în volum de 3.600
gumelor şi în alte gospodării asociate şi succesive îl oferă limon Sirbu“ din Deva va s-au propus in total 49 de ino- puţul orb — mina Vest“, reali­ rea cerealelor să se termine in tone iar gospodăriile colective
colective care dispun de teren realizările obţinute în cursul avea loc un simpozion con­ vaţii. In acest an, pînă la aceas­ zată de electricianul Ioan Alic. cel mult 10-12 zile. şi-au reparat şi procurat toţi
corespunzător. anului 1961 de G.A.C. din Mi- sacrat comemorării a 50 de tă dată, s-au propus un număr Această inovaţie aduce o eco­ sacii de care au nevoie.
ceşti raionul Alba. La această de 29 inovaţii. Aceasta dovedeşte nomie de 8.850 lei. Altă inova­ Pentru a asigura braţele de
In regiunea noastră, unele gos­ gospodărie s-a practicat cultu­ avi de la moartea lui Ion că mişcarea de inovaţii şi ra­ muncă necesare, în toate unită­ In vederea unei mai stvinse
podării au practicat şi continuă ra succesivă pe o suprafaţă de buca Caragiale. Cu acest ţionalizări a cunoscut o mai ţie este aceea denumită „Schim­ ţile agricole se munceşte intens colaborări între brigada de trac-1
să folosească acest sistem de 5 ha. prin cultivarea în prima prilej, Radu Boureanu va mare extindere, că aportul ino­ la terminarea praşilei pină la 'oare şi cea de clmp, in planu­
cultură. Astfel, G.A.C. Sîntan- etapă a cartofilor timpurii, ur- vatorilor la. perfecţionarea pro­ barea turaţiei motoarelor de 4.5 începerea secerişului. O sarcină rile operative s-a stabilit ca
drei a realizat de pe aceeaşi su­ evoca figura marelui scrii- $ cesului de producţie este mai importantă, care stă în centrul sarcină im portantă strîngerea şi:
Ing. N. CÎNDEA mare. Printre inovaţiile impor­ kw., de la 900 ture/minut la 1.400 atenţiei consiliilor de conducere transportarea paielor şi snopi­
prafaţă (un hectar în culturi tor — cetăţean. o tante care s-au aplicat în acest din G.A.C. este recunoaşterea de
şeful secţiei de horiiviticultură ture/minut“, realizată de Teodor pe acum a lanurilor pentru să- lor îndată după recoltare, pen­
succesive) 3000 kg. spanac — In continuare, Teatrul 20 mînţă. tru a se putea efectua arăturile
şi protecţia plantelor din cadrul ie stat „Valea Jiului“ din w Gostian, Viorel Popa şi Constan­ de vară in vederea insămînţării
valorificat în medie cu 2 lei — In toamna acestui an, întrea­ porumbului, dughiei, ierbii de
consiliului agricol •regional petroşani va prezenta dra- y tin Gostian, care aduce o eco­ ga suprafaţă care se va culti­ sudan şi sorgului pentru furaj.-
şi 15.000 kg. varză de toamnă — va cu cereale va fi însămînţată
(Continuare in pag. 2-a) Ş ma „Năpasta“. 2 nomie de 4.400 lei. O altă ino­ Prin măsurile care au fost luate
cu săminţă de înaltă producti­ pînă in prezent, cu siguranţă ca
vaţie realizată de Mircea Alic, in raionul Orăştie strîngerea re­
vitate şi va trebui asigurată din coltei se va face în cel mai scurt
Nicolae Lăscuţoi şi Ioan Mun- timp şi fără pierderi.
culturile proprii ale gospodă-
ASCENSIUNEA teanu, aduce o economie de
33.105 lei. Asemenea exemple se
4 mai pot da încă multe.

J N-am aflat-o la Vulcan. Se vor­ de greutăţi care l-a împiedicat să-şi zero, alte abataje au fost deschise meră. slîlp'n tabulari tip U.R.U.M.P.
4 bea despre acest lucru tocmai la ex­ realizeze timp dc cîteva luni sarci­ pe stratul 15. Din ele, cu şi din in vederea scăderii consumului de
4 tremitatea vestică a Văii Jiului, la nile dc plan. Mina nu c o farma­ cele care vor fi deschise în viitorul lemn dc mină. la Vulcan, sînt larg
4 cie. Abatajele care trebuiau să fie apropiat vor fi scoase lu lumina folosiţi, pentru susţinerea galeriilor
4 Urzeam. Aşa sc înltmplă in această deschise şi din care urmau să se zilei însemnate cantităţi de cărbu­ bolţarii de beton.
extragă multe mii de tone de căr­ ne. Linia dc fronturi de lucru a
4 parte a regiunii noastre; dc îndată bune, n-au putut intra în funcţiu­ fost asigurată. Colectivul minei are ...Zilele trecute în biroul şefului
4 ce rezultatele unui colectiv li sc par ne la timpul stabilit. Condiţiile dc în întrecere un obiectiv precis: de­ exploatării miniere Vulcan a avut
4 cclorlalfi neaşteptate oamenii sc fră- zăcămînl, neaşteptate, lucrările vechi păşirea în luna iunie a sarcinilor de loc o şedinţă operativă mai deosebită.
4 mintă. Rezultatele din întrecere sc întîlnilc în drum, au făcut ca Umil plan cu cel puţin 10 Ia sută, recu­ Au fost de faţă unii şefi de scăpa­
4 de fronturi de lucru necesare brigă­ perarea rămînerii în urmă şi reali­ re, ajutori ai acestora, maiştri mi­
4 pot schimba de la o zi la alta. zilor de mineri să nu poală fi pusa zarea angajamentului „la zi“ pînă neri, şefi de servicii. Se discuta des­
în funcţiune. Deşi, lucrările dc pregă­ în ziua dc 23 August. pre măsurile care se cuvin a fi luate
4 Intr-una din dupu-amiezile trecu­ tiri au fost depăşite util- anul tre­ pentru ca schimbul condus dc aceş­
4 te am stal dc vorbă cu inginerul cut, cit şi în aceste luni. Au mai Pentru a curca condiţiilor necesare tia, să întreacă celelalte două schim­
4 Ioan Săbău, şeful E. M. Uricani. Am existat şi altfel de greutăţi. Acestea îndeplinirii planului au fost luate buri. La mină a pornit o pasionan­
4 se referă în special la deficientele importante măsuri tehnico-organiza- tă întrecere între cele trei schim­
4 discutat despre întrecere. Fără să din transport. Indisciplina unor me­ torice. In primul rinei atenţia co­ buri. Rezultatele sînt urmărite zilnic.
4 aibă in faja lui vreun carneţel. de canici dc locomotive, lipsa dc va- lectivului a fost îndreptată spre îm­ Tehnicienii şi inginerii repartizaţi pe
gonclc goale, neajunsuri în întreţine­ bunătăţirea activităţii sectorului dc sectoare, raioane şi locuri de muncă
4 note, sau alte însemnări, şeful ex­ rea liniilor de cale ferată, deficiente transport. Se execută lucrări de 'în­ asigură o mai bună asistenţă tehnică
4 ploatării îmi spunea rezultatele în­ în funcţionarea puţurilor şi altele. treţinere mai bună a liniilor dc cale brigăzilor de mineri, le creează con­
4 Toate aceste greutăţi — obiective şi ferată din subteran, sînt mai bine diţii pentru realizarea preliminarii­
â trecerii dintre colectivele exploată­ subiective — au făcut ca pînă în îndrumaţi şi urmăriţi în activitatea lor. Brigăzile sînt mai bine apro­
4 rilor miniere din Valea fiului. luna mai, minerii de la Vulcan să lor mecanicii dc locomotive, sînt vizionate cu material lemnos şi va-
ramînu sub plan cu. mai bine de efectuate lucrări după care capacita­ goncle goale.
4 Bătălia-i slrînsă. Vulcanul a în­ 5.000 tone dc cărbune. tea dc transport a pulului „7 No­
4 ceput ascensiunea. Am fost noi o vre­ iembrie“ va fi dublată în luna vii­ Măsurile lehnico-organizalorice lua­
4 me în frunte. Iată că în prima de­ te pînă acum ca şi cele care vor ur­
4t
4 cadă din această lună ci sînt pur­
tătorii steagului. Depăşirea lor' r dc

4 107.4 la sută pe cină a noastră —

deşi apropiată — este dc numai 106,9

la sută

Am plecat la Vulcan. Rezultatele

amintite de către inginerul Ioan Să- In prima decadă a lunii iunie toare. Pentru îmbunătăţirea transpor­ ma, îmbinate cu suflul nou al în­

bău, puteau fi înlîlniţe pe graficele graficele întrecerii consemnează as­ tului producţiei şi descongestionarea trecerii, îşi spun de pe acum Ciwîn- Cină planul a fost îndeplinit şi depăşit, cină cărbunele adus la suprafaţă este de
din incinta minei. censiunea colectivului acestei mine. pufului 1 sc execută lucrări de să­ tul. Tonele de cărbune dale peste bună calitate, pat că. şi timpul liber ţi-l petreci cu mai multă bucurie.
Realizările lui sc situează în fruntea pare a unui suitor-colector între ori­ plan sporesc din zi în zi. Rezulta­
Anul acesta, după cum spune tov. celorlalte colective. Nu e o intim­ zonturile acestui puf. 'Sint aproape de tele colectivului minei sini în plină lată-i pe minerii Emeric Karda şi Francisc Hegedus de la sectorul IV al minei Petvila
losif Cotoi, şeful exploatării, colec­ idare. I aptul că în această perioadă terminare lucrările la deschiderea ascensiune. N n poale fi nici o îndo­ ăispulindu-şi o partidă ele şah.
tivul minei a început-o greu. I)ar, ni­ au fost extrase peste sarcinile dc unui abataj frontal din sectorul UI ială că acum — c.înd sint condiţii
ciodată nn e urcuş fără coboriş. De care va fi armat cu slîlpi m eta­ din cele mai bune pentru îndeplini­
acu'înainţe sa se fină ceilalţi după plan mai bine de 1.600 tone dc căr­ lici, hidraulici. Aici va lucra briga­ rea exemplară a sarcinilor de plan
noi. da condusă de minerul Valerian “Ţa­ — colectivul acestei exploatări — nu-
bune, îşi are explicaţia lui. Au in­ rină. Peste puţin timp îşi vor găsi şi va realiza angajamentul luat.
La începutul anului colectivul mi­ o largă utilizare in abatajele ca­
nei Vulcan a întîmpinat o seamă trat de curînd în funcţie, în blocul C. M.
1, abataje pe stratul 18. In blocul
Uf ^ "Sx. ^ ^
•** ^ T Tk H, * ri^ »i» iţ, ^ ’