Page 54 - 1962-06
P. 54
pa?. 5 d r ü Mm Nr. 2325
l'CST'.l'ntXW: i
Pe şantierul din Călău al I.C.S,
® Colectiviştii din sa- - Colectivul şantierului din Că- maistru principal şi el coordo preocupaţi de folosirea raţio
tul Yingard, raionul Sebeş, lan al I.C.S. Hunedoara are de nează munca celorlalţi maiştri. nală a utilajelor. Pentru săpă
au realizat an de an veni executat anul acesta lucrări im O dată cu aceasta s-au stabilit turi, care în proiect au fost
turi tot mai mari de pe portante. Termocentrala uzinei, grafice pe operaţiuni, cu te r prevăzute să se execute - >
urma creşterii animalelor, transformarea unor cuptoare la mene precise, care se urmăresc nual, se foloseşte un excavauAr
în prezent colectiviştii de semicocserie — iată doar două zilnic. Pe baza acestor grafice pe pneuri. Dc asemenea, se de
aici deţin ca proprietate obiective pe care constructorii sarcinile sînt distribuite plnă pune interes pentru utilizarea
obştească 245 bovine, 162 trebuie să le pună în funcţiune la muncitor, in felul acesta lu în cit mai mare măsură a bul
porcine şi aproape 400 ovi cit mai curind. Intre toate, cea crătorii cunosc acum stadiile dozerului, precum şi a mijloa
ne. Numai în anul acesta mai importantă este termocen fizice pentru o perioadă mai celor de transport. In mare mă
ei an cumpărat 22 vaci de mare de timp, o lună chiar.
lapte, 16 vitele si 5 scroafe. trala. sură s-au rezolvat şi problemele
Sînt foarte eficace operativele
C u elevii în atelier Impunător şl atrăgător I. IONAŞ Constructorii, în frunte cu co organizate în fiecare dimineaţă legate de aprovizionarea cu ma
atit ca aspect cit şi prin muniştii, au depus eforturi sus pe şantier. Se vizitează fiecare teriale, precum şi cu forţa de
activitatea cuitural -edu - 0 în recenta adunare ţinute pentru respectarea gra loc de muncă, se confruntă rea muncă.
cativă ce se desfăşoară în generală a colectiviştilor lizările cu sarcinile prevăzute în
incinta lui, căminul cul din Răhău, raionul Sebeş, ficelor. Aşa se face că la turnul grafice, se iau pe loc măsuri Aşadar există toate condiţiile
tural din Daia, raionul brigada a 3-a de cîmp, bri de răcire s-a înregistrat un a- pentru impulsionarea ritmului ca ritmul de lucru să fie im
Sebeş, a devenit locul pre gadă condusă de tov. Con vans faţă de grafic de circa o pulsionat. Este necesar însă ca
ferat de recreere activă a stanţa Achim a primit stea- ) lună de zile, ceea ce reprezintă de lucru, in acest fel se asi proiectantul să acorde asistenţă
colectiviştilor. gul de brigadă fruntaşă ) un succes deosebit. Folosindu-se gură şi condiţii de lucru fie tehnică, mai ales acum cînd se
pe gospodărie, evidenţiin- } cofrajele păşitoare, s-au înre cărei echipe, în sensul că i se execută părţile cele mai dificile
gistrat economii de material lem creează totdeauna front sufici ale lucrărilor. Ar fi bine dacă
du-se în muncile agricole. 3 nos de circa 400 m.c. Meritul ent şi i se dau materialele tre
este desigur al întregului colec conducerea întreprinderii
I. MREJA buincioase. face demersurile necesare m
tiv din rinclurile căruia eviden De asemenea, inginerii şl teti- acest sens.
• Zilele trecute, la p ar ţiem brigăzile conduse de Ioan
terul unui bloc din cvar Oprea şi Marin Petcu. nicienii şantierului sint mereu A. NICULE3CU
talul nou construit în cen
v trul oraşului Simeria, s-a Cu toate acestea, ritmul de ------ ------ ----- - ¦-¦====«?
t — Aşa ! Masca cle protec Sudorul Eugen Ghiţuică şi ‘deschis o librărie. Noua lucru pe şantier nu a corespuns In vizită la muzeu
elevul Faur Marius şi-au luat unitate modern utilată a şi
L ţie in stingă, aparatul de su fost vizitată de un mare nu întrutotul. Şi aceasta in mare
l dură in dreapta / Fii atent la fiecare cile un angajament: m ăr de cumpărători.
t poziţia electrodului! Gata ! primul, pe acela de al cali parte din cauze obiective. Au
fica sudor pe e l e v a l doilea, V. SuMERIANU
t fost multe greutăţi in ceea ce Cu ocazia unei excursii în aici ample explicaţii din partea
să-l pregătească pe tinărul su priveşte documentaţia tehnică; oraşul Deva, cu citeva zile în cadrelor de specialitate ale
cC Tinărul sudor, Eugen Ghi- dor pentru examenul de ad- proiectele nu-s complete, ceea urmă, elevii clasei a Ill-a de muzeului în legătură cu expo
ţuică dă indicaţii „ucenicului" ce duce la executarea unor lu la Şcoala elementară de 4 ani natele.
t său, Faur Marius. Acesta le :wţr= crări suplimentare, neprevăzute din satul Valea Lungă, raionul
[ ascultă cu atenţie şi se stră
t duieşte să le pună in prac Iii medii, serale. Nu se îndo Cu toată încrederea în deviz şi deci se creează pro Ilia, au vizitat muzeul regio Joi, 14 iunie a.c. un grup de
c tică întocmai. Ii place sudura ieşte nimeni că cele două an ducţie nedecontabilă. Tot din nal, completîndu-şi şi pe aceas elevi de la Şcoala de 4 ani din
t şi din prima zi este nedezli gajamente vor fi duse la bun vina proiectelor există rămineri tă cale cunoştinţele acumulate satul Govăjdia, comuna Ghelar,
t pit de Ungă aparate. Are acum sfirşit. Timp de cîteva săptămini au avut Deal, cei din Ohaba s-au angajat să în urmă la finisaj. Au existat în cursul anului şcolar. şi-au manifestat mulţumirea,
Ioc îri raionul Sebeş înlîlnirile dintre participe la construirea dispensarului şi cauze mai puţin obiective, in condica de vizitatori ce se
[ prilejul să înveţe multe tai ..Ce înseamnă pentm voi deputaţi şi alegători. In lunile martie, medical etc. Asemenea exemple de pro care puteau fi înlăturate la nive tIt află la ieşirea din muzeu, în
practica de producţie ?“ — aprilie şi mai deputaţii comunali au puneri se mai pot da încă mutic. Pînă lul întreprinderii. E vorba, în urma vizitării muzeului regio
i ne ale acestui meşteşug ce participat la conferinţe teg-.'e de acti în prezent în raionul Sebeş la întîl tre altele, de lipsa unor mate Cei 21 de pionieri şl şco
r aduce a artă. Faur Marius a iată unica întrebare pe care vitatea tor. Conferinţe ca „Deputatul nirile dintre deputaţi şi alegători s-au lari ai Şcolii de 4 ani din nal din Deva, cu prilejul
rcN. terminat clasa a IX-a la şcoa a pus-o reporterul în cadrul sfatului popular şi formele activităţii făcut aproape 200 propuneri. Fie satul Ruşi, raionul Haţeg, au
sale“, „Comisiile permanente, sprijin care propunere a fost chibzuită şi dis vizitat zilele trecute muzeul re excursiei organizate în acest
t la medie din Hunedoara şi unui interviu colectiv elevi de seamă în munca sfaturilor popu cutată cu răspundere de cei peste 6000 riale pe şantier, de lipsa forţei gional din Deva. Ei au primit oraş.
lor clasei a IX-a, acolo, in lare1, „Comitetele dc cetăţeni, impor alegători care au luat parte la întîlniri.
este unul dintre cei 72 de secţie. Printre răspunsuri au tante forme organizatorice eficiente de de muncă.
fost şi următoarele: legătură cu masele" şi altele. De ase Deputaţii si-au notat cu atenţie toa
elevi care execută practica dc te propunerile, convinşi că vor fi duse
menea, comitetul executiv al sfatului la îndeplinire. încă de pe acum ci au
producţie la secţia de con pornit la găsirea celor mai bune so Şeful lotului ne-a declarat că
strucţii metalice a Combina popular raional a întocmit graficul dc luţii pentru înfăptuirea propunerilor.
tului. CANDREA AURELIA (a ter s-au luat astfel de măsuri care
desfăşurare a întilnirilor între depu
minat clasa cu media gene s" asigir recuperarea rămî-
taţi şi alegători. La rîndul lor, depu
In timpul anului şcolar, ei rală 10) : „Mi se pare că am nerii in urmă. In ce constau ele?
taţii s-au pregătit cu atenţie în vede
au tăcut practica tot aici. învăţat aici un lucru foarte Pe şantier sint mult mai bine
Cite patru ore pe săptămină,
îndrumaţi de maiştrii Aurel important, am învăţat ce în- ^ folosiţi maiştrii. Unul dintre ei
Macarie şi Ioan Stoica, elevii
şi-au însuşit deprinderile de seamnă disciplina muncito- * — ioan Ghilea — a fost numit
bază ale meseriei de mecanic.
rească. Am văzut cu ochii mei
Acum. in cele două săptămini
pe care le petrec in secţie, ei ce inseamna disciplina de rea acestui eveniment. Cu acest prilej
ei au prez.entat dări de seamă cart
producţie“. „M-am via . 3i au cuprins activitatea desfăşurată de Contribuţia locuitorilor 17 IUNIE 1962 interpretate Ia diferite instrumente ;
TOMA OVIDIU: Ia ategeri şi pînă în prezent, realizările 10.30 Revista presei străine; 10.38 Mu
obţinute, telul cum au tradus în viaţă PROGRAMUL I : 6.00 Concert de zică uşoară; 11.00 Program muz-cal
au prilejul să înveţe mult turizat. Sînt mai serios, pri i propunerile alegătorilor. Fiecare depu dimineaţa; 7.15 Concert distractiv; pentru oamenii mu ii aflaţi la odih
vesc cu mai multă răspunde 3 tat a avut multe de raportat. 8.00 Şcoala şl v ia ţa ; 8.20 Muzică de nă ; 12.00 Actualitatea culturat-artis-
mai mult. să-şi ciştige un în re tot ce am de făcut. Vreau 3 estradă ; 9.30 Teatru la microfon pen tic ă ; 12.45 Gîntece despre Moscova şi
ceput de calificare in meseria încă de Ia început propunerile au străzii tru copil: „Noi şi comoara“ ; 10.30 Bucureşti dc compozitori sovietici şi
respectivă. să devin muncitor cu înaltă fost studiate cu atenţie şi cu parti Program de cîntccc romîneştl şi sovie rornîni; 13.15 Concert de prînz; 14.10
ciparea cetăţenilor ele au fost traduse tice ; 11.30 Vorbeşte Moscova I ; 12.00 Gintă Dorina Drăgliici, artistă emerită;
calificare“. în viaţă. Datorită acestui fapt, aproa Era de dimineaţă. Din norii strada pavată. La lucrări parti Interpreţi dc muzică uşoară; 13.10 De 14.30 Cine ştie cîşligă; 16.00 Oameni
pe că nu există sat în care să nu se plumburii ploua mărunt şi rece. cipa şi deputatul Viorel Bimbea. toate pentru toţi ; 14.05 Pentru flecare şi fapte; 16.08 Gîntece populare roniî-
Maistrul Aurel Macarie vor DOBRATER. T I B E R I U : fi făcut lucruri noi. Pe lîngă realiza Adăpostit, in holul de la in EI muncea neobosit. Alături de melodia preferată : 15.00 Melodii popu neşti; 16.30 Concert popular; 17.25
beşte cu entuziasm despre „Cred că nu exagerez dacă rea unor construcţii sociăl-culturale, în trarea Sfatului popular orăşe ei lucrau tovarăşii Petre Bancu, lare romîneşti; 15.30 La şezătoare; Muzică uşoară romînească; 19.00 Per
afirm că practica de produc primăvara aceasta cetăţenii din raionul nesc Alba Iulia, deputatul Vio- Manole Josan, Tănase Beligăr 10.15 Jocuri populare romîneşti; 17.45 lele litoralului radiomontaj de Iulian
elevii săi. „Sînt convins că la Sebeş, antrenaţi de deputaţi, au creat rel Bimbea cerceta cu privirea şi alţii. Aceasta cu atit mai mult, Muzică instrumentală; 18.30 Muzică; Fitzig; 20.05 Muzică dc d an s; 21.00
io noi parcuri, au amenajat zone verzi cînd strada, cînd norii ce pă cu cit în anul 1961 cetăţenii de 19,50 Jocuri populare romîneşti; 20,00 „Almanah muzical“ ; 21.45'Lectură ghi
terminarea clasei a XI-a. ţie mi-a deschis un drum in pe o suprafaţă de 46.200 m.p., au plan reau că nu mai contenesc cu pe strada Nicolae Cristea au Teatru la microfon premiera „Bnrichr citoare ; 22.00 Muzică de d a n s ;
mulţi dintre ei vor putea să viaţă. Mi-am găsit aici, in tat 3000 bucăţi pomi ornamentali etc. ploaia. Cei pe care-i aştepta fost declaraţi fruntaşi pe oraş, albastră“ ; 21.30 Muzică populară ro 23.10—24.00 Muzică dc dans; Radio
secţia de construcţii metali Peste 50.000 cetăţeni au prestat la întîrziau să sosească. In sfirşit, in acţiunea de muncă patrio mânească ; 22.30 Muzică de dans. jurnale şi buletine de ştiri: 7.00; 13.00;
obţină, o dată cu diploma dc ce, meseria dragă“. acţiunile de înfrumuseţarea satelor a- iată-i. Un grup de 8 cetăţeni tică, fapt pentru care sfatul 22.00; 23.52—23.55 (programul l)
maturitate şi carnetul de lu proape 350.000 ore muncă patriotică. dădură bineţe deputatului lor. popular i-a premiat cu o sumă PROGRAMUL Ii : 7.00 Muzică popii- 7.50; 14.00; 18.00; 20.00; 23.00 (pro
...Cele patru ore - s-au ter Apoi veniră şi alţi cetăţeni din de 5.000 lei. Din această sumă, Iară romînească; S.00 Muzică distrac gramul II).
crător de categoria a VI-a sau minat. Eleva Şeu Maria in- La întîlnirile dintre deputaţi \şi ale strada Nicolae Cristea. Fusese cetăţenii de aici şi-au procurat tivă; 8.30 Clubul voioşiei; 8.50 Anun
a Vil-a. Şi, cine ştie, poale gători, sălile au fost din nou pline. ră convocaţi pentru a discuta o bună parte din dalele prefa ţuri, muzică; 9.30 Melodii de estradă ria "; După doi iepuri — cinemato
că imul sau altul o să răi- mînează „profesoarei“ sale, Cetăţenii au vorbit cu mîndrie despre asupra acţiunilor ce trebuie să bricate din beton pentru trotua graful „23 August"; O RĂŞTIE: Tom
mină aici. în secţie...“. suăoriţa Aurelia Mitroi. apa realizările obţinute şi au venit cu noi le întreprindă în vederea ame rele străzii. Un ajutor preţios 17 IUNIE 1962 degeţelul — cinematograful „V ¦ Rorn-
ratul. Se vor întâlni din nou propuneri care, aplicate în viaţă, vor najării străzii. Discuţiile s-au în amenajarea acestei străzi l-a tă‘‘ ; Căluţul cocoşat — cinematogra
Dar nu acesta este, deocam înfrumuseţa şi mai mult satele. Ei încins repede. dat şi sfatul popular prin pu DEVA : Şoferii iadului — cinema ful „Flacăra" ; SIMERIA : Primele în
dată. cel mai important ciş- viîine. Buzatu Constantin pu au propus înfăptuirea unor noi obiec nerea la dispoziţie a maşinilor tograful „Patria“ ; Anii fecioriei — cercări (seria I-a şi a II-a) — cine
tig al practicii de producţie. ne jos ultima piesă strunji- tive social-culturale. Propunerile lor — Deşi vremea e cam răco cu care s-a transportat balast. cinematograful „F. Sîrbu“ ; Insula în matograful „/. Pintilie" ; IIA'f EG :
Intre elevi şi muncitori s-au sînt dintre cete mai diferite. Cetăţenii roasă, spuse deputatul Viorel De la începutul lunii mai şi pînă flăcări — cinematograful Grădina dc Intîlnire pe cablu — cinematograful
stabilit din prima zi cele mai tă. Este cel de al paispreze din Pianul de Jos, de pildă, au propus Bimbea, propun să transportăm acum, s-au transportat de la vară; HUNEDOARA : Tot aurul din „Popular“ ; B R A D ; Cinci zile şi cinci
bune relaţii, relaţii tovără printre altele să execute un dig la vreo cinci camioane cu pietriş. Mureş circa 300 m.c. pietriş, s-au lume — cinematograful „Victoria“ ; nop[i — cinematograful „St. roşie“ ;
şeşti, bazate pe încredere şi celea bulon pe care l-a execu locul numit „Prăvală", cei din Secă- Nu trebuie să pierdem nici o executat trotuarele din dale de Cerasclla — cinematograful Stadionul LONEA : Cerul Balticei (seria l-a si
pe ajutor reciproc. Da, şi ele tat singur astăzi. Se desparte şel au propus amenajarea Văii Scca- clipă ! Cetăţeni din strada res Corvinul; SEBEŞ ; Post-restant — ci a Il-a) — cinematograful „Minerul";
vii ii pot ajuta pe cei care şului, cei din Silnic an propus con pectivă au susţinut propune beton pe o porţiune de 450 de nematograful „Progresul“ ; familia TEIUŞ : Puştiul — cinematograful .,V.
îi îndrumă în însuşirea me de strungarul care-i îndrumă, struirea unui cămin cultural în satul rea tovarăşului deputat. Se Mianard — cinematograful „Ai. Sa- Roaită" ; Z L A T N A ; Omul nu se pre
seriei. 80 la sută dintre mun trecu apoi la organizarea mun metri, s-a nivelat strada pe circa doveanu“ ; PETRO ŞANI: In noaptea dă — cinematograful „Muncitorul“ .-
citorii acestei secţii sînt elevi Petru Piertea. Numai pentru cii oamenilor. Au fost formate dc ajun — cinematograful „Al. Sabia";
la şcoala medie serală. Nu o cîteva ore. căci deseară se vor trei echipe de lucru. 300 m.p. şi s-au montat tuburi Absentă îndelungată — cinematograful
singură dată. aplecaţi deasu întilni din nou. Ei doi sînt „7 Noiembrie"; ALBA IU L IA : Intre
pra unici caiet, elevii buni In zilele următoare, strada Ni de beton pentru scurgerea ape două iubiri — cinematograful „Victo-
(Candrea 'A’ urelia, Bivol Ve- prieteni de multă vreme, de colae Cristea a fost transforma
cind sint împreună în vesti lor de ploaie.
tă intr-un adevărat şantier. Aici
ta echipă de dans a Combi Zile in şir, locatarii străzii au
fiecare era dornic să-şi vadă
nării,lui. Sudorul Ghiţuică şi muncit cu mult suflet pentru ca
elevul Faur se vor întilni mai strada lor să devină cea mai
frumoasă din oraş.
ronica, Varga Gabriel, Kaflca spre seară Examenul de ad
A. OARGĂ
Elisabeta, Rădulescu Edith mitere bate la uşă, doar...
sînt doar ctţiva dintre ei) ex După cum se vede, ziua de
plicau colegilor lor de la seral practică s-a terminat dar
o temă rămasă nelămurită contactul elevilor cu uzina,
sau rezolvau împreună cu ei nu.
o ecuaţie dificilă. G. R. CHIROVICI
ILIA ; Pace noului venit — cinein
Folosirea Intensivă a terenului (cultura de bază) cu mazăre pentru culturile succesive şi asociate de legume în cîmp. tografid „Gh. Doja" ; APOLDUL DE
dau bune rezultate, deoarece SU S: Două viefi (seria l-a şi o ll-a)
mazărea apără castraveţii de — cinematograful „23 August“.
curenţii reci de aer.
prin culturi duble de legu m e Culturi asociate Luna de cultură
Pentru ca să întocmim o sche
(Urmare din pag. I-a) late, combinate sau mixte de turile asociate trebuie să se ţină mă bună de culturi succesive şi Cultura de Cultura Cultura III IU u UI Ull Ulii IK 11
legume se inţelege cultivarea pe seama şi de portul pla'tei, vi asociate este necesar să cunoaş bază anterioară următoare
maţi apoi ele varză ele toamnă. aceeaşi suprafaţă de teren a mai goare, cerinţele faţă de lumină, tem bine biologia culturilor res
S-au obţinut in medie 14.000 kg. multor culturi in acelaşi timp. umiditate, căldură şi sensibili pective şi cerinţele lor faţă de Tomate gulii 0 4 4 4 4i_ 4 PENTRU 24 ORE
cartofi la ha. (valorificaţi cu tate faţă de curenţii reci de mediu. 0
9.800 lei) şi 21.350 kg. varză ele La acest fel de culturi deose aer etc.
toamnă (valorificată cu 16.500 bim o cultură de bază şi una Pentru culturi de bază — care Tomate ridichi 00 Vreme nestabilă cu cerul mai mult
lei). Aceasta înseamnă că pe un sau mai multe culturi secunda La unele legume ajungerea la ocupă terenul o perioadă ele +4 4 4 noros ziua. Temperatura staţionară,
ha. s-au realizat în total 26.300 re. Cultura de bază este aceea maturitatea de consum se pro timp mai lungă, pot fi folosite: ziua va fi cuprinsă între 24 şi 30 gra
lei. Faţă ele o cultură simplă de care ocupă terenul cea mai mare duce repede, Ia altele insă este varza ele toamnă, castraveţii,
varză ele toamnă înseamnă un necesară o perioadă mai lungă ceapa, conopida, pătlăgele vine Castraveţi salată gulii 00 de, iar noaptea între 12 şi 18 grade.
beneficiu de 9.800 lei. parte a timpului de vegetaţie. Se de timp. Dacă se procedează te, tomatele, ardeii, fasolea, u r +4 4 4 Vîntul va sufla potrivit din sectorul
poate întimpla ca una din cul just in alegerea culturilor suc cătoare etc., iar pentru culturi sud-vest.
S-au mai cultivat intercalat turile secundare să ocupe tere cesive sau asociate, se ajunge secundare — care au o perioa
pe suprafaţa ele 9 ha., castra nul înaintea culturii de bază. la un fapt pozitiv: acela că de dă de vegetaţie mai scurtă — Castraveţi salată fasole 00 +o ——
veţi de toamnă cu sfeclă fura Acest fel de a cultiva terenul — multe ori o cultură protejează pot fi folosite: ceapa şi arpa spanac
jeră, Qbţinîndu-se la hectar prin culturi asociate — repre pe alta, îşi pot combate reci gicul din stufat, spanacul, s a Varză salată 4 44 | \ I.I.S.TEHNOFSie CLUJy "^’ztfaerrnnariii-vrfiTiTrmnrrmmmcrT^ntqrţnna g a
19.550 lei, în plus cu 1.000 lei zintă cea mai intensivă formă proc intr-o oarecare măsură lata, mazărea şi conopida tim s de toamnă )
faţă de un hectar cultivat nu de exploatare a terenului. dăunătorii. purie, guliile timpurii şi altele. 00 ym
mai cu sfeclă ele furaj. H +4 4
Pentru a avea reuşită in cul Tot aşa, culturile asociate de Dăm în continuare cîteva ) Str. Fabrica de chibrituri
Aceste exemple demonstrează turile succesive de legume se castraveţi pe brazde ridicate scheme pentru culturile succe | Aforcovi ! > nr. 5—11, telefon nr. 33-26
că îmbinarea justă a speciilor aleg soiuri cu o perioadă de ve sive : 0 00 4 4 4
de legume cultivate succesiv getaţie mai scurtă. In cazul cind Cultura de bază 4- 4 4
sau asociat, aduce în gospodă se cultivă soiuri cu o durată de Cultura anterioară l VINDE
rie venituri sporite şi ridică vegetaţie mai lungă, li se aplică tomate timpurii sau următoarea
prin aceasta valoarea zilei- măsuri care să ducă la scurta In problema culturilor asocia LEGENDA: \ unităţilor socialiste
muncă. rea perioadei de vegetaţie în conopidă timpurie salată sau spanac te importanţă mare are distan
cîmp (folosirea ghlvecelor nu Cultura ele bază : -|- } şi cooperatiste fără
Prin culturi succesive Înţele tritive, iarovizarea şi stimula pătlăgele vinete fasole pentru păstăi ţa de semănat şi plantat. Ast Gultura anterioară : o i repartiţii:
gem in general că pe aceeaşi rea seminţelor, iarovizarea car Guitura următoare : —
suprafaţă de teren se cultivă în tofilor etc). Speciile de legume varză de toamnă ridichi de lună fel, in cazul culturilor asociate
cursul unui an două culturi care care se asociază trebuie să fie
urmează una după alta în vege din familii botanice diferite — tomate de toamnă spanac sau salată spanac, varză timpurie, se pro 80 cm. între rînduri iar guliile — m aferîsle eSecfrice
taţie. Din aceste două culturi deci să nu aibă dăunători care cedează astfel : spanacul care se plantează la mijlocul rîndu-
una este cultura de bază sau să se transm ită de la o cultură cartofi timpurii ceapă din stufat
principală iar cealaltă este se la alta, să aibă sistemul radi- este cultura secundară se sea rilor de tomate la 40/40 cm. sau dtferife
cundară. Există însă şi cazuri castraveţi timpurii spanac de toamnă
cînd putem avea 3 culturi suc cular diferit ca dezvoltare, ce mănă cit mai timpuriu ia o dis chiar la 40/60 cm. La aplicarea — materiale feroase
cesive în care cultura de bază rinţe diferite faţă de sol, faţă castraveţi tîrzii varză de toamnă
se interpune între două culturi de regimul de nutriţie şi în cul tanţă de 25 cm. între rînduri. schemelor trebuie să se aibă în şi neferoase,
secundare. Spre exemplu, ceapă turi irigate se cere ca atit cul Pentru realizarea acestor sche varză timpurie Varza timpurie se plantează in vedere respectarea cerinţelor v — feroaliaje,
din stufat plantată din toam tura de bază cit şi cele secun me succesive trebuie ca răsad intervalele dintre raidurile de plantelor faţă de lumină astfel I — aparate de măsurat,
dare să pretindă aceeaşi mode niţele să fie folosite in tot tim rizarea conopidei şl roşiilor iar spanac sărind cite un rînd ta incit ele să nu se stînjenească.
nă, tomate timpurii (produse in pul anului. In perioada lunilor în noiembrie-decembrie, pentru
ghivece nutritive) — cultură de lare a solului. mai-septembrie se pot folosi culturi forţate ca spanac, sala distanţa ele 50-60 cm. între pian- Aplieînd culturi succesive şl ; — trefílete,
bază şi salată sau spanac. pentru culturi forţate, In sep- tă şi ridichi de lună.
Pentru obţinerea unor rezul tembrie-octombrie pentru matu te pe rind, deci după recoltarea asociate de legume, gospodări i — chimicale şi altele.
Prin culturi asociate, interca tate bune trebuie ca agrofondul Pentru culturile succesive şi spanacului, varza va rămîne ile colective din regiunea noas
să fie cit mai bogat iar la cul asociate pot fi folosite cu bune plantată la 50 50 cm. sau 50/60 tră vor putea da cea mai inten Listele complete se pot
rezultate următoarele scheme : cm. sivă exploatare terenului, vor ^ consulta Ia serviciul apro-
> vizionării al întreprinderii
In cazul culturii de tomate aso realiza mari beneficii şi vor con ( sau se trim it la cerere ex-
ciate cu gulii, tomatele fiind tribui totodată la buna aprovi S trase.
cultura de bază se plantează la zionare cu legume a oraşelor.
