Page 55 - 1962-06

wr. 2325 DRUMUL 'SOCfĂUSM VLUl P'ag. S

În c h e ie re a an u lu i şco la r ¦-''., ,.1-1^ .'Mi. .-: • ..•>.<.v!wí/'-.v Jt?iSX;?ú&xs.V. Mici o ffe c la m a p e

In ín Y ifa m ín fu i de p a rtid de Ia b en eficiari

JWAAA AAAA/ -s- * • r\ ^ -v • ' } Bine a muncit în acest an colec­ ţia biroului organizaţiei de baza.
tivul semicocseriei din Călan ! Aşa se face că în mai multe rin-
< încheierea anului şcolar in învăţămîntul âe partid este în> Prese m inam duri, analizîndu-se stadiul înde­
cu propagandiştii De la începutul anului şi pînă plinirii planului au fost luate
iplină desfăşurare. In toate întreprinderile din regiune au Zoo şi consuiiafii coiecfive in ziua de 10 iunie au fost pro­ măsuri pentru impulsionarea
lucrărilor. Acum — după cum
<in aceste zile convorbiri recapitulative care ajută pe cursanţii ci-.se, în afara planului, mai ne spunea tov. ing. Adrian

<in aprofundarea cunoştinţelor însuşite in timpul anului şcolar.> mult de 7000 tone semicocs şi
s-au înregistrat peste 1,200.000
?In majoritatea cercurilor şi cursurilor se dezbat multilateral>

<problemele principale din programul care l-au parcurs cursan-> La exploatarea minieră din lei economii suplimentare la Stoicoi, şeful sectorului — toa­
Ghelar ne scrie tov. Ioachim preţul de cost. Succese de sea­ te obiectivele din plan, care au
?ţii, iar organizarea convorbirilor recapitulative s-a făcut în aşa> mă au fost obţinute şi în ceea depins de secţie, sint îndepli­
<fel incit ei să aibă posibilitatea de a primi, în perioada de pre-ţ Munteanu responsabil cu mun­ ce priveşte îmbunătăţirea cali­ nite.
<gătire, lămuririle necesare la. problemele neclare. Redăm. mai> ca de propagandă şi agitaţie tăţii. La cenuşă, de pildă, faţă
ţ jos citeva aspecte cu privire la organizarea şi desfăşurarea in-> din cadrul comitetului de partid de maxim 13 la sută admis, s-a Multă atenţie s-a acordat în­
<cheierii anului şcolar în învăţămîntul de partid la HunedoaraL realizat în fiecare lună mai pu­ treţinerii agregatelor. In acest
au fost organizate în acest an ţin de 12 la sută. Şi, la fel stau scop colectivul atelierului me­
<şi Ghelar. lucrurile la indicatorii: materii canic al sectorului a depus mul­
şcolar 33 cercuri şi cursuri ale volatile şi apă. Pentru aceasta tă străduinţă pentru a confecţio­
•AA.VVA^NAA< colectivul sectorului n-a primit na la timp piesele de schimb.
învăţămîntului de partid în care în anul în curs nici o reclamaţie S-au evidenţiat în mod deosebit
de la beneficiari. maistrul Zaharia Achimeţ şi
i a secţia !-a îam aie... dea, Constantin Şofron, precum au fost cuprinşi toii membrii muncitorul loan Oîobotea. Bine
şi ceilalţi cursanţi care ari luat şi candidaţii de partid, precum Cum a fost obţinut acest suc­ au muncit, de asemenea, lăcătu­
La cursul de Istorie P.M.R. euvîntul, la problemele puse în ces ? şul Dumitru Ţăroi, precum şi
anul I (propagandist Valentin şi 111 tovarăşi din activul fără echipele de întreţinere conduse
Brauner), s-a stabilit ca con­ discuţie. de partid. Comitetul de partid Organizaţia de partid a luat de Nicos Ambeîidis, Constantin
In vederea ultimei convorbiri, al minei s-a îngrijit ca toate încă din anul trecut măsuri pen­ Pinzaru şi Cornel Riisuroi.
formele de învăţămînt să tru ca toţi indicii de pe anul
vorbirile recapitulative să fie întregul curs se pregăteşte cu parcurgă materialul prevăzut în 3962 să fie realizaţi în totalitatea Comitetul sindical de secţie a
organizate în două şedinţe, pe rîvnă, Toţi au aceeaşi dorinţă : program. La 1 iunie toate lor în mod ritmic. S-a întocmit organizat mai bine întrecerea
baza problemelor studiate în la analiza ce se face în aduna­ cercurile şi cursurile erau cu un bogat plan de măsuri teh- socialistă între brigăzi şi baterii.
timpul anului. Primul seminar rea generală a organizaţiei de materialul parcurs. Pentru a nico-organizatorice, pe termene Deosebit de însufleţită a fost
recapitulativ, care a avut loc zi­ asigura desfăşurarea în bune şi responsabilităţi, în funcţie de întrecerea dintre colectivele care
lele trecute, s-a desfăşurat in partid să se prezinte cit mai condiţiuni a convorbirilor de Paraschiva Schiau este muncitoare croitoare la fabrica „Ardeleana“ necesităţile producţiei. Realiza­ deservesc bateriile nr. I şi 2.
lumina Raportului prezentat de bine. închidere a anului în învăţă- rea obiectivelor din acest plan Pînă acum cele mai frumoase
tovarăşul Gheorghe Gheorgbiu- mîniul de partid s-a organizat, din Alba lulia. Ea a economisit în primele 5 luni ale acestui an 6.217. a stat în permanenţă în aten- realizări au fost obţinute de
Dej cu prilejul celei de a 40-a ...şi la secţia 0.S.M. I! prin punctul de consultaţii de ăm[). piele. bateria a n-a. In această pasio­
aniversări a P.C.R. şi a docu­ pe lingă comitetul de partid, în nerul Simion Văcaru din echipa nantă întrecere s-au evidenţiat,
mentelor plenarei C.C. al P.M.R. Recent, cursanţii din cadrul zilele de 2” şi 28 mai, presemi- Minerii din sectorul II al E.M. s-a ocupat pentru a asigura me­ Iui Cornel Vasion are multe ab­ între aUm, fochiştii Nicolae Fi-
din noiembrie—decembrie 1961. cursului seral anul i condus de narii cu toţi propagandiştii în Teliue, se străduiesc să dea p a­ canizarea rambleierii, ceea ce senţe nemotivate. La alte echi­ lip, de la bateria TT-a, loan Pri­
Toţi cursanţii s-au dovedit a fi propagandistul Gheorghe Stan­ care s-au dezbătut problemele triei minereu cit mai mult şi de face ca la această operaţiune pe nu s-a dus lupta pentru fo­ cep, de la bateria I-a şi Gbeor-
bine pregătiţi, ei au dat răs­ ca s-au întîlnit la ultimul se­ ce urmează a fi discutate în bună calitate. Astfel, în luna să fie folosită încă multă forţă losirea din plin a timpului de gbe Puscaşu, de la bateria IU-a.
minar recapitulativ. Depunînd cercuri şi cursuri cu prilejul în­ mai planul producţiei de mine­ de muncă în dauna producţiei. lucru, sau au lucrat fără să
punsuri bune. în cursul anului şcolar mult in­ chiderii anului şcolar. De ase­ rambleîeze şi acum au fost ne­ Colectivul sectorului semicocs
teres în studiu, iar în perioada menea, s-a stabilit tot atunci reu pe sector a fost depăşit, iar Graficul de transport al per­ voiţi să-şi îndrepte această lipsă. este hotărît să muncească în
De ce unele echipe din secloru!Vorbind despre lupta pe carede pregătire participînd la con­şi programul de desfăşurare alîn prima decadă a lunii curente sonalului nu a putut fi respec­ viitor şl mai bine, pentru a
sultaţiile colective date de pro­ convorbirilor de închidere. Mem­ echipa condusă de loan Timof- tat din pricină că o colivie nu Conducerea tehnică a exploa- dezvolta realizările obţinute. Si
a dus-o P.C.R. pentru apărarea pagandist, cursanţii au acumu­ brii comitetului de partid şi cei a funcţionat timp de 4 luni. Abia tării, sub îndrumarea comitetu­ posibilităţi în acest scop exis­
intereselor maselor muncitoare lat cunoştinţe bogate, ceea ce mai buni tovarăşi din activul te şi-a depăşit planul cu 68 tone. acum s-a procurat cablul nece­ lui de partid a analizat situaţia tă. Poate spori încă productivi­
i-a ajutat în dezbaterea teme­ de partid au fost repartizaţi pe sar punerii în funcţiune a a- şi a luat unele măsuri pentru tatea bateriilor, se poate reduce
nostru nu îşi îndeplinesc planulîn perioada 1923—1928, cursan­lor care s-au pus în discuţie.cercuri şi cursuri pentru a p ar­Frumoase rezultate a obţinut şi cesteia. remedierea acestor fenomene mai mult consumul specific de
Astfel, dintre problemele cele echipa condusă de Adalbert Do- care au împiedicat în primele 10 cărbune, semieocsuT poate avea
ţii Dionisie Tofan şi loan Cor- mai mult discutate au fo st: tre­ ticipa la convorbirile de sfîrşit mocoş, Iar echipele conduse de La rămînerea în urmă a unor zile din această lună realizarea
nescu au arătat că Partidul co­ cutul de luptă al poporului ro- de an. Nicolae Dănăilă, Nicolae Gavri- echipe a contribuit şi faptul că sarcinilor de plan de către toate o calitate şi mal bună. Există'
munist, înfruntînd teroarea şi min, P.C.R. conducătorul luptei luţ şi alţii au lucrat bine. nu li s-a asigurat cantitatea ne- echipele sectorului nostru. Au însă un oajuns: insuficienta
prigoana sălbatică a claselor clasei muncitoare şi a tuturor Pentru cursanţi s-au organi­ fost rezolvate unele probleme gazului la baterii. Şi nu pentru
asupritoare, a indicat drumul care oamenilor muncii împotriva ex­ zat în zilele de 5 şi 7 iunie con­ Dar aceste rezultate nu ne Succesul tehnice şi de organizare a mun­ că n-ar fi suficient gaz de fur­
trebuia să-l urmeze masele, in- ploatării, democratismul pro­ sultaţii colective pe forme de mulţumesc. Noi vrem ca toate cii în sector, în special în ce nal la Călan ! Dar instalaţia de
¦suflîndu-le totodată forţă şi în­ fund al statului nostru, proble­ învăţămînt. Consultaţiile au echipele să-şi îndeplinească şi fu m aliştlîo r în c e p e priveşte completarea efectivelor, epurare a acestui gaz încă nu4
me economice şi teoretice izvo- fost date de către lectori ai ca­ să-şi depăşească sarcinile de oreîndu-se astfel condiţii ca sar­ construită. Pe de o parte din
credere în victoria lor. Ei au rîte din documentele Congresu­ binetului orăşenesc de partid în a b a ta je cina de plan pe luna iunie, care vina Tpromet-ului, pe de alta
vorbit pe larg despre acţiunile lui al Ill-lea al P.M.R. etc. Hunedoara. în cadrul consul­ plan. Numai în acest fel putem este mai mare cu 1,20 la sută din vina T.C.S. Hunedoara. Acum
greviste pe care le-a iniţiat şi livra minereu mai mult şi de cesară de lemn de stejar şi de faţă de luna mai, să fie reali­ această problemă depinde în
condus partidul în centrele Dintre răspunsurile cele mai taţiilor s-au lămurit unele pro­ calitate corespunzătoare pentru zată. bună măsură de şantierul din
principale din ţară în pe­ bune care au fost date menţio­ bleme privind organizarea, con­ bună calitate, putem să spriji­ ridicarea rostogoalelor, precum Călan al I.C.S. Hunedoara şi
rioada citată. Răsmunzînd la a- năm pe ale cursanţilor Petru ducerea şi înfăptuirea de către nim activ şi eficace lupta fur- şi lipsa de piese de schimb pen­ Pe lingă fteeste măsuri, este coesarii speră că în curînd in­
cest punct, cursanţii au amin­ Dima, Nicolae Dascălu şi Con­ tru perforatoare, ceea ce a fă­ însă necesar ca şefii echipelor stalaţia va fi pusă în funcţiune.
tit că Raportul prezentat de stantin Cical. Toţi cursanţii P.C.R. a insurecţiei armate de naliştilor pentru obţinerea de rămase în urmă pe prima de­ Atunci se vor obţine şi mai
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- la 23 August. însemnătatea Con­ cit mai multă fontă necesară in­ cadă, ca şi toţi ceilalţi mineri, multe economii pentru că se re­
Dej cu ocazia celei de-a 40-a şi-au manifestat dorinţa de a dustriei noastre. să manifeste mai multă pre­
aniversări a partidului şi Ple­ gresului al V-lea al P.C.R., eta­ ocupare faţă de îndeplinirea duce mult consumul specific de
nara C.C. al P.M.R. din noiem­ studia mai departe din bogatul pele revoluţiei democrat-popu- Rămînerea în urmă a Unor planului de producţie zi de zi. cărbune.
brie’—decembrie vin să contu­ îare din tara noastră etc. fnce- echipe de mineri în prima de­
reze mai bine lupta comunişti­ tezaur al învăţăturii marxist - pînd din 15 iunie în toate cer­ Urmînd exemplul însufleţitor N. ANBRQNACHE
lor in acea perioadă, şi acti­ curile şi cursurile se desfă­ cadă a acestei luni ne-a' deter­ al comuniştilor, toţi minerii din.
vitatea fracţionistă, provoca­ leniniste, pentru a-şl îmbogăţi şoară convorbirile de închidere sectorul nostru trebuie să mun­ ---- ®-----
a învăţământului de partid. Mă­ cească cu abnegaţie pentru în­
toare şi aventuristă a lui Pau- cunoştinţele politice care îi surile luate de comitetul de deplinirea ritmică a planului de
ker-Luximin şi Barbu, strecu­ partid vor asigura ca închide­ producţie, pentru îmbunătăţirea
ajută în rezolvarea sarcinilor ce calităţii minereului şi scăderea
ra t! în conducerea partidului. rea învăţămîntului să se desfă­ preţului de cost, îndeplinindu-ne
cu cinste sarcinile ce ne-au fost
şoare în bune condiţiuni. minat să scriem această scri­ cut Imposibilă folosirea unora încredinţate.

Bine’'au răspuns şi loan Bîl- le stau în faţă. soare prin care vrem să arătăm dintre acestea. PETRII GUTĂ ÎNCĂLZIREA CU RADIANŢI
DUMITRU BBANCIUC
:.©I: pe scurt cauzele care au dus la Faptul că la staţia de sortare CU GAZE IN INDUSTRII
situaţia amintită. nu s-a muncit cu suficient simţ maiştri mineri
Exigenţa pentrudeînpdleapnlinireaDe ciiteva zile minerii din S e m i c o c s mult şi bun Al. Andjulovici

sectorul nr. 3 al Exploatării Cer- Anul acesta colectivul de In primul rînd, faptul că în de răspundere, lăsindu-se multă 116 pag., 3,15 lei
tej-Săcărîmb din raionul Ilia nu muncă al semicocseriei din Că­ decada I-a O. S. H. nu a pre­ siderită în sterilul destinat ram ­
lan a desfăşurat o activitate luat toată c-antitatea de minereu, bleierii, a influenţat negativ re­ fciîcrat'ea apărută în co­
şi-au îndeplinit sarcinile de rodnică. Planul de producţie a
a creat sectorului nostru greu­ zultatele echipelor noastre de lecţia „Tehnica nouă“,
plan. Oamenii, şi mai ales se­ fost depăşit cu mai mult de tăţi. Apoi, datorită faptului că mineri.
cretarul organizaţiei de bază, sint 7.000 tone semicocs. Realizări la prezintă problemele nece­
fel de frumoase s-au obţinut forţele de muncă nu au fost ju­ Din neglijenţa conducerii sec­
tot supăraţi. Dacă îndreptarea dicios repartizate, folosindu-se torului, organizarea muncii în sare cunoaşterii unui sis­
şi în ceea ce priveşte calitatea. subteran nu s-a ridicat la nive­
situaţiei ar depinde de ei, s-ar Astfel, au fost reduse sub cifre­ un număr prea mare de munci­ lul cerut de sarcinile de plan.
le admise procentele de materii tori la munci auxiliare, a gre­
lua măsuri şi lucrurile ar mer­ vat asupra producţiei. De ase­ La toate aceste lipsuri s.a
ge bine. Necazul este că minerii volatile cenuşă şi apă. Fruntaşi adăugat şl delăsarea unor şefi
din sectorul nr 2 nu Ie dau su­ sint muncitorii Nicolae FiUp, menea, dacă împingătoarele la de echipă care nu şi-au organi­
Se sfătuiră ce este de făcut. Se puţuri ar fi funcţionat, oamenii zat bine munca şi nu şi-au îm­ tem nou de încălzire prin
constată că aici, de cîteva zile. Nicos Ambeîidis şi Gheorghe care au îndeplinit această mi­ bunătăţit starea disciplinară a
unele echipe au rămas sub plan. echipelor. Aşa, de exemplu, mi­ radiaţie, şi anume: încăl­
împreună au analizat situaţia Puşcaşii. siune ar fi putut lucra produc­
fiecărei echipe: dacă au mate­ zirea cu radianţi cu gaze.
riale suficiente, goale, cum lu­ tiv. Conducerea exploatării nu
crează oamenii. Pe loc s-au sta­ Ea se adresează tehnicieni­
bilit apoi şi măsuri. De aseme­
nea s-a reorganizat serviciul lor şj inginerilor instala­
maiştrilor, pe schimburi, pe sec­
toare, pe revire etc. S-a discu­ tori de gaze combustibile

şi personalului care execu­

tă sau exploatează insta­

laţii de încălzire cu ra ­

dianţi.

ficient sprijin, asigurhKlu-le tat apoi cu minerii din sectorul

condiţii de lucru. II. S-au analizat cauzele stag­ Am în faţă una din „hărţile E m e r g í © şt ’l u m i n a oraşele şi satele acestor ţinu­
Ce este de făcut ? Am să merg nării producţiei datorită „agă­ septenalului“. Nu sint desena­ turi cu bogăţii colosale, apele
ţării“ puţurilor. Li s-a cerut ca te pe ea nici oraşe, nu sint tra ­ sele primei turbine de 300.000 pe rîul de munte Vahş, în Asia La Kuibîşev a fost necesar ca riului Vahş, stăvilit, vor da via­
la comitetul de partid, îşi zise în 2-3 zile să se reglementeze sate nici măcar graniţele re­ ţă la milioane ha. de pămînturî
în sinea sa, tov. Luca Dumi­ giunilor administrative. Impre­ kW. al cărei montaj a şi înce­ centrală. stîncile crăpate să fie „sudate“ noi.
tru, secretarul organizaţiei de lucrul la puţuri. Ei şi-au luat sionant este tabloul marilor
bază din acest sector, să arăt angajamentul ca pînă luni să Ţi-ar fi suficiente cîteva ore
situaţia şi să cer sprijin. creeze toate condiţiile de lucru construcţii care se desfăşoară pe
imensul teritoriu al Uniunii So­
...Zis şi făcut. Tov. Luca Du­ pentru minerii din sectorul nr.3. vietice, de la Baltica la strîm- put. In acelaşi timp, cei care In limba tadjikă euvîntul cu beton pentru a feri pe con­ pentru ca, zburînd peste piscu­
mitru porni la drum. După cale Sesizarea făcută de către tov. toarea Bering, de la graniţa cu „Nurek“ înseamnă „Lumină“, structori de surprize neplăcute. rile veşnic înzăpezite ale mun­
de 7 kilometri, ajunse la co­ Iranul la ţărmip-ile Oceanului au ridicat clădirea au deschis Nu se ştie cine şi de ce i-a dat Şi totuşi, hidrocentrala de la ţilor Pamir şi Tian-Şan, peste
mitetul de partid din Certej. Aici Luca comitetului de partid a îngheţat de Nord. De pe funda­ noi fronturi de lucru : în timp cătunului acest nume. Poate Nurek a ridicat probleme, încă. stepele Kazahstanului şi taigaua
întîlni pe tov. Avram Filipaş, fost justă, cererea sa a fost pe lul verzui al hărţii răsar conste­ ce prima turbină va fi montată, pentru simplul motiv că acolo, neîntîlnite. O parte din ele se din Siberia de sud., să ajungi Ia
secretar al comitetului de partid deplin îndreptăţită. Comitetul laţii de cerculeţe, simple sem­ alături se pune fundamentul sus în munţi, ziua este mai lun­ rezolvă cu ajutorul unor puter­ locui unde se construieşte cea
din cadrul exploatării miniere. de partid a putut astfel acţiona ne ale viitorilor giganţi ai in­ pentru alte trei agregate uriaşe. gă decît în oricare altă parte a nice explozii. Puţurile forate pe mai mare hidrocentrală a zi­
Ii povesti pe îndelete totul. în mod operativ, a putut antre­ dustriei. In centrul fiecărei „con­ Tadjikistanului ? Sau, poate, în malurile viului au fost umplu­ lelor noastre — hidrocentrala
stelaţii“ se grupează, asemenea Asemenea unui crucişător piu-, speranţa unui viitor mai bun ? te cu dinamită. Exploziile au de pe Enisei. Dacă la Nurek lu«
In sectorul nostru, îşi începu na conducerea tehnică adminis­ unor ciorchini, steluţe roşii care teşte pe cîmpia verde de lingă In orice caz, acum ar fi greu de fărâmiţat cantităţi colosale de crările se află abia la început,
vorba tovarăşul Luca, avem trativă a exploatării în remedie­ indică locul şantierelor centra­ Narva clădirea celei mai mari găsit o denumire mai expresivă, stîncă, care s-au răsturnat în pe Eniseî, la Divnogorsk, în cu­
greutăţi. De cîteva zile scoatem rea unor deficienţe existente. lelor electrice. centrale a Estoniei. începută cu pentru şantierul care s-a des­ albia riului şi au oprit cursul rînd vor începe lucrările primei
minereu dar nu avem unde să-l Ceea ce s-a făcut este bine. Se cîţiva ani In urmă, ea alimen­ chis aici la poalele stîncilor. apei. Pe Iacul format plutesc mari etape a construcţiilor : ză­
mai ducem. Puţul „Nazia“ este aşteaptă însă ca măsurile stabi­ Energeticii i-a fost 'dat un tează în prezent cu energie un drage. După ce ele depun un găzuirea apelor fluviului .
blocat. Am sesizat de cîteva ori lite să prindă viaţă. impuls atît de puternic incit nou complex industrial de pe Anul trecut, cînd am trecut strat de pămînt pe dig, noi ex­
pe tov. Alexandru Straja, şeful ritmul dezvoltării ei se situea­ teritoriul republicii, precum şi cu un grup de ziarişti pe la Nu­ plozii aşează peste el un strat In fiecare săptămînă, pe t e ­
sectorului II, dar nu ne prea ¦& ză înaintea tuturor celorlalte ra­ o serie de întreprinderi din Le­ rek, munţii păreau pustii. Poate de stîncă, şi aşa, digul urcă ritoriul sovietic ţîşnesc noi iz­
ascultă. E de datoria lui să facă muri ale economiei. De la în­ tonia, Leningrad şi alte oraşe. că şi cu mii de ani în urmă pînă va ajunge Ia o. înălţime voare de energie. Paralel, cu şi
deblocarea, dar nu ia măsuri. Astăzi are loc plenara lărgi­ ceputul septenalului nu au tre­ Termocentrala continuă să-si domnea aceeaşi linişte, tulbu­ de 80 de metri.. mai multă intensitate continuă1
Am venit aici să cerem şi să tă a Comitetului raional de cut nici măcar 1.300 de zile, dar sporească forţele. In timp ce rată doar de ciocnirile apelor acumularea de forţe care aş­
ne daţi sprijin. partid Ilia. Se analizează tocmai în această perioadă au fost puse şase agregate furnizează şu­ plumburii ale viului Vahş cu Luminile pe cave Ie va aprin­ teaptă să fie puse in funcţiu­
felul în care sint îndeplinite sar­ în funcţiune agregate cu o pu­ voaie de energie, două noi tu r­ stâncile de jos din strîmtoare, de Nurek ui sînt aşteptate ca ne. Măreţul plan al partidului
Secretarul comitetului de cinile de plan Ia exploatarea mi­ tere de 20 milioane kW. Şi cele bine vor intra în funcţiune zi­ Dar, liniştea s-a tulburat deo­ cu privire la electrificarea com­
partid îl ascultă cu atenţie. nieră Certej-Săeărimb. In cadrul mai mari centrale electrice pla­ lele acestea. dată. Pe serpentina care şer­ zori ai comunismului în toate pletă a ţării prinde viaţă.
dezbaterilor, participanţii la nificate pentru a produce tn puia deasuora. noastră, coborau
Dacă aşa este, îi spuse el to­ această plenară, şi mai ales in­ cursul septenalului sint încă in Coloşii termici abia încep să camioane. După cîteva minute republicile Asiei centrale. Pe AL. CÎ.MPEANU
varăşului Luca, venim la Săcă- ginerii, tehnicienii şi minerii construcţie. Numărul lor trece răsară. Lor le este rezervat vii­ "de mers, se auzi motorul unei
rîmb să vedem care-i situaţia, fruntaşi care sint invitaţi la de 150. Lucrările înaintează zi torul apropiat. Nu departe de instalaţii de foraj, iar alături lingă abundenţa de energie şi coresponrlcntul Ageţpres la
să vă ajutăm. această şedinţă au datoria să şi noapte, iar muncitorii de pe Moscova, la Konakovsk, se con­ — scrîşnetul dinţilor unui exca­
sprijine Comitetul raional de multe şantiere numără cu ne­ struieşte o termocentrală cu o vator ce se înfigeau cu lăco­ lumină care se va revărsa în Moscova
...In aceeaşi zi, către orele partid, să-şi spună părerile, să răbdare zilele care au mai ră­ putere de 2.400.000 kW. Ter mie în zidul stîncos
prînzului, tov. Avram Filipaş, vină cu propuneri în vederea mas pînă la punerea în funcţiu­ mocentra-le cu aceeaşi putere se
secretarul comitetului de partid, luării unor măsuri eficace pen­ ne a turbinelor. construiesc la Krivoi Rog, în Recent, o informaţie telegra 1
împreună cu Paul Oodvescu, di­ tru ca munca desfăşurată la Ucraina, la Ermakov — în Ka- fică semnala că la Nurek mun-»
rectorul exploatării şi Victor această exploatare minieră să Cu o viteză specifică stilului ţii au fost zguduiţi de explc
Păunescu, inginer şef al exploa­ se îmbunătăţească. Trebuie fă­ sovietic, care îmbină tehnica zahstan şi în alte regiuni. In j u ­ zie. Semnificaţia exploziilor a
tării, dind curs cererii secreta­ cut totul ea pe viitor în cadrul modernă cu entuziasmul zidi­ rul fiecărei fabrici de energie se
rului organizaţiei de bază din exploatării miniere Certej-Săeă- înalţă cîte un complex indus devenit clară în lumina expU-*
sectorul III, porniră de la Cer­ rîmb să nu existe nici un sec­ torilor conştienţi ai noii lumi, trial. Fundamentul a zeci de caţiilor pe care însoţitorul nos­
tej la Săeărimb. Ajunşi la mină, tor cu planul neîndeplmit. în se desfăşoară lucrările pe şan centrale de aceeaşi mărime se tru — unul din proiectanţii hi -
strînse laolaltă ingineri, mai­ mod ritmic şi Ia toţi indicii. clădeşte în Siberia, în Ucrai­ drocentralei — ni le-a dat în
ştri şi cîţiva mineri fruntaşi. na de sud şi de vest, la Kirov, timpul călătoriei.
GH. CĂLINESCU Şverdlovsk...

Conţinutul de cenuşă sub norma admisă

In ultimul timp calitatea producţiei consfătuirile de producţie şi desfăşu­ tierul centralei electrice din re­ Paralel, continuă bătălia a Specialiştii sovietici au acu­
de la Preparat ia Petrila a cunoscut o rării unei însufleţite întreceri socialis­ numeroase colective de cîte zeci mulat o vastă şi bogată expe­
îmbunătăţire simţitoare. Conţinutul de te între brigăzi şi schimburi. giunea Dnepropetrovsk. Deşi lu - de mii de oameni pentru supu­ rienţă în construcţia de hidro­
cenuşă este sub norma admisă la fie­ crările au început cu abia o ju ­ centrale. Ei au învăţat să con­
care sort cu 0,8 pînă la 2 puncte. Printre cei care aduc o contribuţie mătate de an în urmă, şantie­ nerea energiei nurilor şi fiu • struiască centrale atît pe pă-
Aceasta, ca urmare a aplicării unor mai mare la obţinerea unei producţii rul are acum înfăţişarea unui viilor. Una dintre cele mai mîn-t obişnuit, cit şi pe terenuri
de bună calitate sint brigăzile condu­ combinat aflat în pragul fini • mari şi mai impunătoare con­

măsuri tehnico-organizatorice izvorîte se de Aurel Onea, loan Florescu, sării. Clădirea impunătoare, din strucţii hidroenergetice se con­ nisipoase, în locuri mlăştinoa­ Primul hidrogenerator dc 225.000 k\V. produs în Siberia pentru hidrocen­
din propunerile făcute de muncitori în Gheorghe Gaer şi Petru Găină, beton şi sticlă, adăposteşte pie- struieşte lingă cătunul Nurek, se şi pe fundamente de sţîncă. trala de la Bratsk.