Page 57 - 1962-06

H uneedoarcv D e v a
Amil XIV. Nr. 2326
Formarea de noi cadre
de muncitori mineri— o condiţt ie
importantă în îndeplinirea
sarcinilor de pian
Creşterea producţiei şi pro-
'dactivităţii muncii, îm bunătăţi­
rea calităţii minereului de fier,
reducerea consumurilor specifi­
ce şi realizarea de economii, ex­
ploatarea şi întreţinerea utila­
jelor şl mecanismelor moderne
introduse în procesul de pro­
ducţie, însuşirea şi aplicarea de
noi metode de exploatare de
mare randament, impun creşte­
rea de noi cadre de muncitori
calificaţi şi ridicarea calificării pentru ca ei să cunoască te­
celor existenţi, pentru ca ei să rul cu calificarea cea mai înaltă
fie capabili să stăpînească şi să toate operaţiunile de lucru, să
mânuiască tehnica nouă.
La exploatarea noastră, sub într-o echipă, într-un cuvînt, să
îndrumarea comitetului de par­ capete o calificare profesională
tid, conducerea _____________ ____________ înaltă, atît teore.
minei şi co­ Calificarea — ia nivelul tică. Toţi cei ca­
mitetul sindica­
tului manifestă fehnicii moderne
o mai m arepre- _____________
ocupare pentru'
pregătirea şi formarea de noi participa în mod regulat la
cadre de ingineri, maiştri şi cursuri, au fost repartizaţi şi
muncitori cu înaltă calificare. In lucrează numai în schimburile I
afară de faptul că în fiecare an şi III.
sînt recrutaţi din rîndul mai­ Săptăminal, în operativele cu
ştrilor şi tehnicienilor elemen­ preşedinţii comitetelor sindicale
tele cele mai capabile şi sînt
trimise la facultăţi, noi ne în­
grijim de formarea de noi ca­
dre de maiştri şi muncitori cu
înaltă calificare. Acest lucru se
face prin şcoala de maiştri şi
şcoala profesională din Ghelar,
cit şi prin cursurile de califica­
re, de ridicare a calificării care
au fost organizate şi funcţio­
nează in cadrul exploatării noa­
stre.
De la mina noastră au fost
trimişi şi studiază în învăţă­
mântul superior cinci tovarăşi.
De exemplu, tov. Traian Ni-
tescu este student. în anul V la.
IM. Petroşani, unde se numără
printre studenţii fruntaşi, avînd
numai note de 10. Faptul că cei
trimişi la facultăţi se pregătesc
cu seriozitate ne bucură mult.
La şcoala de maiştri, în anul I
şi II învaţă 72 de mineri frun­
taşi. Gheorghe Potoşanu. Pe­
tru Mancaş din anul I, Ene Dă-
nilă si Constantin Chirilă din
anul II, sint printre cei mai
buni elevi ai şcolii atît la teorie luni. Acest curs îşi va începe
c.ît şi la practică. Şcoala profe­
sională pregăteşte 210 munci­
tori calificaţi. La cursurile de
calificare pentru mineri, ajutori
mineri şi artificieri sînt înca­
draţi 218 muncitori. Aceste
cursuri au o durată de 6 luni
şi un an.
Pentru a pregăti cadre cu un
înalt grad de calificare, progra­
mele de studii, pentru ca să răs­
pundă acestei cerinţe, prevăd
predarea de noţiuni elementare
de geologie, fizică şi matema­
tică, electrotehnică minieră, teh­
nologia meseriei etc. Profesorii
pentru cursurile de calificare au
fost recrutaţi din rindurile ce­
lor mai buni ingineri şi tehni­
cieni de la mină şl cadre di­
dactice de la şcoala de 8 ani
clin localitate. Ing. loan Neteu, ficării muncitorilor — condiţie
Constantin Marinescu, Nicolae
»Biscă, tehnicianul loan Jianu,
profesoara Alic Maria şi toţi
ceilalţi profesori, depun mult
interes pentru a pregăti cadre
bine calificate.
O mare atenţie acordăm prac­
ticii elevilor în producţie. Atît
cei de la şcoala profesională cit
şi cei de la cursurile de califi-
') care din cadrul exploatării au
3'Âw.'v Í . s ¦! ,'î\<
iarba verde de pe păşune este cea mal gustoasă Tirană pentru animale. De aceea, colec­
tiviştii din Ştbot, au întreţinut bine păşunea şi au asigurat animalelor iarbă îndestulătoare.
IN FOTOGRAFIE : Vacile G.A.C. din Şibot la păşune.
Duminică 17 iunie 1962
I 3 2SBRSZ XK XSBS 2
fost repartizaţi şl lucrează în
cele mai bune echipe de mineri.
Şefii de echipă şi maiştrii răs­
pund în mod direct de îndru­
marea lor în însuşirea practică
a meseriei. Fiecare elev lucrea­
ză împreună cu şeful de echipă
sau cu ajutorul acestuia. Aceas­
tă măsură a fost luată pentru
a asigura pregătirea temeinică
a noilor cadre de muncitori şi
meinic şi să înveţe de la mine­
ştie cum să organizeze munca
tică cit şi prac­
re urmează şcoa­
la de calificare,
pentru a putea
de secţii, discutăm şi cum se
desfăşoară munca de instruire
practică a muncitorilor care ur­
mează cursul de calificare, iar
lunar, împreună cu conducerea
cursurilor, analizăm situaţia la
învăţătură a acestora. Ing. C.
Marinescu, membru al comite­
tului sindicatului, care răspun­
de de cursurile de calificare,
participă la lecţii pentru a ve­
dea cum se desfăşoară procesul
de instruire a cadrelor. De ase­
menea, el controlează şi ' cum
se desfăşoară Instruirea prac­
tică a muncitorilor in cadrul
echipelor „ in care aceştia Iu-'
crează.
Ţinînd seama de faptul că
mina noastră este dotată an de
an cu noi utilaje şi mecanisme
a căror montare, întreţinere şi
exploatare cere o calificare mai
înaltă, a fost organizat şi un
cUrs de ridicare a calificării pen­
tru lăcătuşii de mină, întreţine­
re şi staţia de sortare şi meca­
nicii de locomotive de mină, cu
45 de elevi şi cu o durată de 6
activitatea în această lună. Pro­
grama lui prevede predarea
unor cunoştinţe de matematică,
desen tehnic, tehnologia mese­
riei, noţiuni de exploatare a uti­
lajelor şi mecanismelor, tehnica
securităţii muncii etc.
Creşterea şi pregătirea de noi
cadre de muncitori calificaţi va
asigura fără îndoială o mai
bună exploatare şi întreţinere
a utilajelor şi mecanismelor cu
care sintem dotaţi, va face să
crească şi mai mult productivi­
tatea muncii şi să se îmbuna-
lăţească simţitor calitatea mi­
nereului extras. Ţinind seama
de acestea, vom acorda şi în vii­
tor o atenţie sporită muncii de
calificare şi de ridicare a cali­
importantă îndeplinirea cu
succes a sarcinilor de plan la
toţi indicii.
ALIC A. CAKOL’
preşedintele comitetului
sindicatului
IOACHIM MUNTEANU
şeful serviciului
persoual-învăţămint
Exploatarea minieră Ghelar R.P.R. de planorism. Cei fi concurenţi
s întrece în cadrul probei de viteză pe
PROLETARI DIN TOATE fiR /L F , VNIŢI-VĂ !
4 pagini 2Ö bani
Excavatorishtl Cristea Nicolae de la E. M. Teliuc face parte din bri­
gada condusă de Popa Jcnică. Această brigadă a excavat de l a ‘1 iunie
fi piuă la 13 iunie S.200 tone steril.
IN FOTO: mecanicul exdavalor ist Cristea Nicolae Ia locul de muncă
mânuieşte cu multă atenţie comenzile excavatorului.
Ş T IR U L U I! Z I L E I
Un nou oinematagraf sătesc Utilaje noi
Un nou cinematograf sfiiesc şi-a primit -/.!lele trecute Secţia a II-a
spectatorii: Estic Vorbă'- .de"’ cinematograful sătesc din co­ de la •fşbrica„„..chh.
muna liomurod, raionul Orăştie. mică din Orăştie a
Noul cinematograf, construit prin contribuţia volun­ primit o nouă ma­
tară şi munca patriotică a cetăţenilor din comună, prin­
tre care se numără Dorin Borza, Aurel Damian, Lazăr şină de injecţie
Manii! Sabin • Tgnă şi alţii, — are o capacitate .de pentru produsele de
peste 150 de locuri şi este doiat cu aparate de proiecţie mase plastice.
din cel.c uni moderne. MIHAT BUNEA Prin punerea ei
corespondent in funcţiune sec­
Magazine universale safeşfi ţia are posibilita­
La Mihalţ şi Gricău, Noile magazine sînt a- tea de a realiza
raionul Alba, s-au dat în provizlonate cu un bogat noi sortimente la
folosinţă magazine univer- sortiment de mărfuri şi au produsele de mase
cunoscut o largă afluenţă
sale săteşti, construite prin de cumpărători încă din plastice.
contribuţia voluntară a cetă­ prima zi •a deschiderii lor.
ţenilor şi cu sprijinul G. ŞANDREA
U.R.C.G. CAPRA HIÎISTACHE corespondent
corespondent
U nde m ergem azi ?
e Pe terenul Şcolii pedagogice din ® ha Alba Iulia continuă să se
Deva, continuă azi faza de zonă la desfăşoare etapa regională a campiona­
baschet la care participă formaţiile tului de calificare la volei a echipelor
şcolilor sportive de elevi din Deva, de seniori şl senioare.
Alba ful la, Arad şi Bucureşti.
o Echipele de seniori de baschet îşi
o Astăzi se desfăşoară ultima etapă dispută pe terenul din Brad întîieta-
din campionatul regional de fotbal tea în cadrul etapei regionale a cam­
categoria l-a. Interesante se anunţă a pionatului de calificare.
fi întilnirile C.F.R. Sirneria-Metalurgis-
tut Gugir, Minerul Ghelar — Minerul
Anlnoasa şi Victoria Gălan — C.F.R.
Teiuş. O aspe
o Un colectiv al Teatrului de stat Casa pionierilor din Orăş-
din Turda, prezintă în această seară tie se aflu aşezată pe o stră­
la Hunedoara comedia muzicală în trei duţă liniştită, nu prea departe
acte „Bucătăreasa“ de Anatolii Sofro- de centrul oraşului. In fie­
nov. care zi, pe porţile ei larg des­
chise păşesc zeci de oaspeţi.
o Orchestra de muzică populară ro- Sint pionierii şi şcolarii din
mînească „Doina Argeşului" din Pi­ localitate, dornici să-şi pe­
teşti concertează astăzi la Teliuc şi treacă clipele de răgaz cit mai
Ghelar. plăcut şi folositor. Dar, ca să
cunoaştem mai îndeaproape
® Pe aeroportul Şeiileşti din Deva activităţile ce se desfăşoară
are loc faza regională a campionatului într-o clupă-amiăză la Casa
pionierilor, să intrăm şi noi
selecţionaţi pentru această fază se vor > cu un grup de copii.
distanţa de 2fi km. cu tel fix. „M arinarul" şi chemarea...
1 baletului
! ...Intr-una din sălile Casei
< pionierilor, instructoarcn de
dans Irina Neacşu, făcea în­
scrieri pentru cercul de balet.
Nu erau puţini cei care do­
reau să înveţe arta mişcării
pline de graţie. Mai precis,
şi-au exprimat această dorin­
ţă pesle 120 copii. Printre a-
ceşiia se afla şi Florin Mihu,
elev in clasa l-a la şcoala de
8 ani. Intstructoarea l-a re­
marcat datorită frumosului
costum de marinar cu care era
îmbrăcat.
— Şi tu, „bătrine lup de
mare“, vrei să faci balet? —
l-a întrebat cu un zîmbet in
colţul buzelor instructoarea.
Încheierea lucrărilor Conferinţei
nationale a fem eilor
Sîmbătă dimineaţa au continuat lu­ din partea unor colective de femei femeilor din R. P. Romînă către fcj
crările Conierinţci naţionale a femei­ din întreprinderi şi instituţii, consi­ mcilc din întreaga ţară.
lor. lii dc conducere ale gospodăriilor Intr-o atmosferă de, mare entu­
La deschiderea şedinţei 5-a anun­ agricole colective şi organizaţii dc ziasm a fost adoptată scrisoarea adre­
ţat sosirea Ia Conferinţă a noi in­ masă, precum şi mesaje de. salut din sată Comitetului Central al Partidu­
vitate de peste hotare — delegaţia partea unor organizaţii de femei dc lui Muncitoresc Romîn, Consiliului dc
femeilor cubanc condusă de Elsa Gu- peste hotare. Stat şi Consiliului de Miniştri de că­
tierrez Baro, vicepreşedinta Comite­ Delegatele la Conferinţă au apro­ tre Conferinţa naţională a femeilor.
tului executiv a] Federaţiei femeilor bat în unanimitate activitatea şi ra­ Conferinţa a 'adoptat de asemenea,
cubanc, delegata femeilor indiene Ma- portul Consiliului naţional al femeilor o telegramă adresată Federaţiei De­
norama Satin, membră a Comitetu­ şi raportul Comisiei de cenzori. mocrate Internaţionale a Femeilor.
lui' executiv al Federaţiei naţionale
a femeilor indiene şi delegata femei­ Au fost apoi aprobate în unanimi­ Tovarăşa Maria Rosctti, preşedinta
lor din Grecia Assimina Ianu, depu­ tate propunerile cu privire la îmbu­ Consiliului naţional al femeilor a
tată în parlament. nătăţirea normelor de organizare şi rostit apoi cuvîntul de închidere al
funcţionare a mişcării de femei din
In continuarea discuţiilor asupra ţara noastră. Conferinţei.
rapoartelor prezentate au mai luat
cuvîntul Ghcorghiţa Slujitorii, colecti­ Trecîndu-se la cel de-al treilea Minute în şir sala răsună de acla­
vistă din comuna Stoicăncşti, regiunea punct al ordine! de zi, participantele maţii şi uralc pentru Partidul Mun­
Argeş, Irma Crainic, gospodină, soţie la Conferinţă au ales prin vot se­ citoresc Romîn, pentru Comitetul său
dc miner din Lupeni, regiunea Hune­ cret Consiliul naţional al femeilor din Central în frunte cu tovarăşul
doara, şi Nastasia Florca, secretara R. P. Romînă compus din 151 persoa­ Gheorghe Gheorghiu-Dej. Prin ovaţii
Comitetului dc partid dc la Fabrica ne şi Comisia de cenzori. prelungite participantele la Conferinţă
dc confecţii şi tricotaje Bucureşti. şi-au manifestat hotărîrea lor fermă
k dc a traduce în fapte hotărîrilc Con­
Au luat cuvîntul Elsa Guticrrcz A avut loc apoi şedinţa de închi­ ferinţei, de a antrena masele largi
Baro, vicepreşedinta Comitetului exe­ dere a Conferinţei naţionale a fe­ ale femeilor la opera de desăvirşire
cutiv al Federaţiei femeilor cubanc, meilor. a construirii socialismului în tara
Manorama Satin, membră a Comitetu­ întreaga asistenţă a salutat cu apla­ noastră, de a întări solidaritatea şi
lui executiv al Federaţiei naţionale uze şi aclamaţii puternice la sosirea prietenia cu femeile din întreaga lume
a femeilor indiene şi Assimina Ianu în sală pe tovarăşii Ton Gheorghe în lupta pentru pace şi progres so­
din Grecia, deputată în parlament, Maurcr, Alexandru Drăghici, Ştefan
care au adus Conferinţei salutul or­ Voitec. Au asistat membri ai C.C. al cial.
ganizaţiilor dc femei pe care le re­ P.M.R., miniştri, conducători ai or­
prezintă. ganizaţiilor obşteşti şi instituţiilor Seara, în sala Palatului R. P. Ro-
S-a anunţat apoi că pe adresa Con­ centrale. mîne, a avut loc un spectacol dat in
ferinţei naţionale a femeilor a sosit Participantele la Conferinţă au apro­
un mare număr dc telegrame dc salut cinstea delegatelor şi invitaţilor din
bat în unanimitate textul Chemării
adresate dc Conferinţa naţională a ţară şi dc peste hotare la Conferinţa
Naţională a Femeilor.
(Agerprcs).
Componenţa comitetului executiv
In prima sa şedinţă, Consiliul zâna Gîdea, Orosz Princz Iri­ Gae, Elena Grigoriu, Elena Las-
naţional al femeilor din Repu­ na, Zoe Rigani, Ana Rohrich ; cu, Elena Livezeanu, Alice Să-
blica Populară Romînă a ales ca secretare — tovarăşele Maria vuleseu, Marioara Şeitan, Ioana
Comitetul executiv format din Ciocan, Valeria Draîta, Maria Sendrea şi Ecaterina Stancu.
25 de persoane. Groza, Maria Manolescu, Ale­
xandrina Mihalcea Korcinschi, Comisia de cenzori, întrunită
Ca preşedintă a Consiliului a
fost aleasă tovarăşa Maria Ko. Elena Vilcoci: ca membre ale in prima ei şedinţă, a ales ca
s e tti; ca vicepreşedinte — tova­ Comitetului executiv — tovară­
răşele : Gabriela Bernachi, Lu­ şele : Dobri'.a Dima, Tamara Do. preşedintă a Comisiei pe tova­
cia Demetrius, Stana Drăoi, Su- brin. Geovgeta Dumitru, ioana
răşa María Natalia Cotoară.
(Ager p reş).
L u c ră rile d e în tr e ţin e r e a culturilor « la tim p şi de c a lita te !
Prioritate iotului pentru l •• ¦
565)0 kg. porumb boabe Muncaso de zor în cîmp şi la grădină
ia hectar Corespondentul nostru Avi- cla de zahăr, iar azi această lu­
ron Balomir ne informează că
La întreţinerea culturilor pră­ şi colectiviştii din satul Balo­ crare se va termina şi la po­
sitoare lucrează de zor şi mem­ mir, raionul Orăştie muncesc rumb. De asemenea, colectiviş­
brii gospodăriei colective din cu bune rezultate la întreţine­
Rapoltul Mare, de pe raza ora­ rea culturilor prăsitoare. La tii din brigada legumicolă con­
şului regional Deva. Pînă acum dusă de Virgil Oprita au efec­
colectiviştii din Rapoltul Mare tuat la timp toate lucrările de
au prăşit a doua oară cele 26
hectare cultivate cu sfeclă de această gospodărie s-a aplicat plivit şi praşilele pe cele 20
zahăr cit şi cartofii. In cursul
zilei de azi se termină praşila cea de a H-a praşilă pe întrea- ' hectare cultivate cu legume. O
a doua şi la floarea-soarelui. La
.porumb_j3-a .terminat de .fise-, ga suprafaţă la cultura carto­ dată cu aceste lucrări se acordă
menea prima praşilă mecanică
şi manuală pe întreaga supra­ filor şi floarea-soarelui. Prima o mare atenţie recoltării şi de­
faţă, iar în aceste zile s-a în­
ceput şi praşila a doua pe cele praşilă a fost terminată la sfe- pozitării furajelor.
30 ha. cultivate cu porumb şi
destinate obţinerii unei produc­
ţii de 5.000 kg. porumb boabe
la ha. Concomitent cu lucrările
de întreţinere a culturilor se
recoltează şi furajele. Fruntaşi
în efectuarea acerior lucrări
sînt echipele conduse de Maria
Şelar şi Ion Colceru din brigă­
zile a Ill-a şi respectiv a l-a.
J. TRAIAN
corespondent
De ciţiva ani, colectiviştii
din Baia. raionul Sebeş, au
începui să planteze şi viţă
de vie. Acum, via ocupă 45
ha., iar pînă în anul 1965
suprafaţa va fi extinsă pînă
la 100 ha.
IN FOTO: aspect de la a-
plicarea celei de a doua stro­
piri.
însemnări de i^eporţer^
tid e zi
— Şi eu, a răspuns abia şop­ adăugăm că acestea sint mă­ drumaţi, după ce s-au iniţiat
tit ..marinarul“, roşind ele iestrit minuite de cei 29 de in modelaj, să execute lucrări
emoţie. pionieri, membri ai fanfarei. ce pot fi folosite in şcoală ca
Acest lucru nu ni-l spun doar material didactic.
De la această scenă au tre­ repetiţiile şi instructorul Au­
cut cîteva luni. Şi Florin a rel Helgiu, ci şi desele soli­ Şi despre activitatea altor
dovedit că are înclinaţii deose­ citări la serbări. Astfel, de cercuri, despre munca pionie­
bite pentru balet. L-am văzut 1 Mai, 2 Mai, 1 Iunie ca şt rilor şi şcolarilor de aici, se
la lucru in după-amiaza zilei cu prilejul altor multe mani­ pot spune lucruri frumoase.
despre care vorbim, în sala festări, fanfara Casei pionieri­ Cercul de legătorie, dotat cu
de repetiţii, in acelaşi costum lor a apărut in faţa publicu­ maşini de tăiat carton şi pre­
albastru de marinar, alături se, cercul de artă culinară
de alţi numeroşi băieţi şi fete. lui. şi a fost răsplătită pen­ (sala în care se desfăşoară e
Un simţ deosebit, al ritmului, tru nivelul interpretării cu nu­ mobilată ca o veritabilă bu­
nespusă graţie in mişcări, o meroase aplauze. Pionierii llie cătărie). cercul foto, înzestrat
cu aparatajul şi substanţele
nesecată sete şi voinţă de a necesare, cercul de traforaj şi
altele desfăşoară o activitate
învăţa — aceasta a fost carac­
terizarea dată „marinarului“ Popa, Ionel Voj, fraţii gemeni susţinută zi de zi. Important
este să amintim că aici, la
de instructoare. Zapodeartu şi alţii se numără Casa pionierilor, unde prin
Cea mai fînără fanfară grija partidului şi guvernului
printre cei mai pricepuţi fan- au fost create minunate con­
farişti. ' diţii, pionierii şi şcolarii în­
vaţă să iubească frumosul,
Intr-o sală alăturată repetă să aprecieze munca, învaţă că
cea mai ttnără fanfară din Despre cercul de modelaj nimic nu e mai frumos decît
să devii folositor prin ceea
Orăştie. fanfara Casei pionieri­ şi alte cercuri ce faci semenilor tăi, oameni­
lor. E gteu să te descurci in lor.
denumirea numeroaselor in­ Tovarăşa Emilia Barjuca, di­
strumente ce îşi unesc sunetele rectoarea Casei pionierilor ne-a k
in armonia unui cintec. Cla­ conclus apoi in sala cercului
de modelaj, pe care-l condu­ Seara s-a lăsat pe nesimţi­
rinet fligehorn, corn, trom­ ce. ‘Aici surprind plăcut, prin te. Oaspeţii de fiecare zi at
bon. trompete... Intrumente nu­ exactitatea execuţiei, lucrări­ Casei pionierilor au plecat a-
meroase, bine întreţinute şi în le pionierilor modelate din casă. Dar miine ei se vor re­
întoarce din nou aici, să ia
continuă completare. In cursul argilă şi gips: hărţi in re­ parte la multiplele activităţi
acestui an, Casa pionierilor a lief, de continente şi ţări, organizate pentru ei.
fructe, animale etc. Membrii
cumpfămt pentru fanfară 7 cercului, printre care Marcela V. OHIŞ
noi instrumente, in valoare de Dcîtan, Sanda Ghigu, Cornel
20.000 lei. Trebuie să mai Coăreanu şi alţii au fost în­