Page 58 - 1962-06

m»
?Ok *
p psihice şl raportul intre acestea
LA HORA
Gravură in lemn de IU LIAN SURUGIU
G. SCUTI)RICI — Geoagîu,
G. CÎMPEANU — Lupeni. Ver­
surile dv. nu sint suficient de
reuşite, exprimarea este impro­
prie ; ideile nu decurg logic una
din cealaltă. Vă sfătuim să ci­
tiţi cu multă atenţie versurile
poeţilor noştri clasici, să vă
străduiţi să studiaţi profund ge-
nul-poezie.
NICOLAE DURA — Almaş-Se-
lişte. Să ştiţi că scrisoarea care să perseveraţi, să mainciţi. Sa­
însoţeşte versurile dumnevoas-
tră atestă calităţi de prozator.
Scurtul episod povestit acolo
prinde un fapt de viaţă semni­
ficativ. De ce nu scrieţi proză ?
După părerea noastră sinteţi
mai curînd înzestrat pentru pro­
ză decît pentru poezie. încercaţi
să scrieţi o povestire din cele
relatate în scrisoare şi trimite-
ţi-o redacţiei.
V. O. CRISTUREANU — Hu­
nedoara. Cele două schiţe pri­
mite sînt In mare măsură iz­
butite. Păcat însă că limba fo­
losită este mult prea încărcată
de regionalisme care intervin în
vorbirea personajelor şi cînd e
f / du şarjare trece de la a uşa la cind el este rodul mintii şi al mu­
LA ODIHNA
DttUMTFE SOVmLISMULm
'n n n r* n /->/->r^r^r-» Un ghid ştiinţific în munca
Cînfecul stelei de aur
Sitea de aur, mîndră stea de aur
Străjuind de-asupra ţării mele,
Te-a-nălţat pe culmi 'Partidul — faur,
Torţă vie-n şirul lung de stele.
Tu văpăii visului asemeni —
Mi aminteşti de-apururi că exist
Şi că-mi port mfndria între semeni —
Tinereţea mea de comunist.
I. GEABAU
Partidului
Truda la plug, la coasă, la secure
Părinţii mi-o lăsară drept brăţară,
Şi graiul sărăciei mă-nvăţară
Cu gemete, blesteme şi murmure...
Dar tu m-ai învăţat că am o ţară,
Să.nu mai las trîndavii să mi-o fure.
Am fost copac stingher, azi sînt pădure,
Plecate frunţi, de veacuri, se-nălţară.
Pe nici un lucru soarele fierbinte
Nu-şi varsă mai strălucitor fluidul
Ca pe aceste frunţi privirrd-nainte...
Nici munţii nu-s de neclintit ca zidul
Voinţei noastrc-n jurul tău, părinte I
TRAIAN FILIMON
Şantierul noaptea
Noaptea-şi deschide întunecată văile,
Pe şantier a-ncetat zborul cotidian,
Doar luna spoieşte cu aur odăile
în itinerariul ei aerian.
1 tăţii de popularizare a unor pro­ Unele studii privesc problema
¦)
Uneltele ard. Au mai păstrat încă dogoarea
Mîinilor tari şi fierbinţi de peste zi, ¦)
Cum păstrează multă vreme floarea ) dagogică, titlu sub care au fost
Ploaia caldă care-n vară-o limpezi. J melor de învăţământ cît şi ce­
1 „Perspectivele deschise de învă­
Cu aceeaşi bucurie, scliimbînd uneltele, chipul,
Dac-aş putea m-aş face zidar şi dulgher,
Aş rămîne peste noapte să cern clntînfl nisipul
Şi-aş" deschide o fereastră spre teiul din cer...
,Aş rămîne să continui ziditul, să urc mortar
Şi cărămizi pe braţe, una cîte una...
„'.“Pe mliiii,' pe obrajf âhi stele din cel mai
proaspăt var.
Cînd eu cobor pe schele, atuncea urcă luna.
ANA ŞOIT )
Oţelul ce fierbe mereu în cuptoare,
Si viata mea toată şi inima mea,
Oceanul de holde scăldate în soare,
Aceasta e astăzi patria mea.
Vă sfătuim să nu vă mai lă­ pectiva largă şi profund ştiinţi­ Culegerea se încheie cu stu­
saţi furat de condei şi să cău­ fică a Învăţăturii lui I.P. Pavlov. diul asupra personalităţii profe­
cazul şi c^nd nu este. Prin con­ taţi ca odată ideia poetică gă­
trast, limba folosită de autor sită. munca dv. să se concentre­
atunci cînd narează este foarte ze asupra unei realizări unita­
săracă, foarte ştearsă. Repetăm, re de la început şi pîvnă la sfîr-
păcat, căci schiţele sînt intere­
sante. Scrieţi-le Încă o dată cu slt.
grijă.
ION POPA — Orăştie. Cu mai
multă stăruinţă, veţi putea scrie FIL M U L Z IL E I
în curînd versuri pe care le vom
găzdui cu plăcere în coloanele >>Mai tare ca
ziarului nostru. Stăpîniţi destul
de bine meşteşugul versificării
şi tocmai de aceea vă sfătuim
Filmul „Mal tare ca uraga­
tisfacţiile nu se vor lăsa aştep­ nul“ este o producţie a studiou­
tate. lui cinematografic din Odesa.
in rolurile principale apar cu­
VLAD ION — Deva. Am re­
gretat atunci cînd am terminat noscuţii actori sovietici V. La-
lectura versurilor dumneavoas­ novoi, E. Izotov, N. Kustinska-
tră că, din păcate, nici o poe­ ia, N. Kriukov, N. Bogoliubov
zie nu este realizată integral. şi alţii. Care este tema tratată
în cadrul fimului?
Luate separat, unele strofe sint
...Apele Oceanului Indian sint
izbutite. Cităm din poezia dum­
neavoastră „Patria“ : răscolite de un puternic ura­
gan. Spuma valurilor uriaşe se
Lumina ce urcă pe creste seinele, înaltă cu furie spre norii plum­
burii ai cerului. Nava-şcoală so­
Belşugul de grîne şi roşia stea, vietică „Albatros“ este surprin­
să de această dezlănţuire a for­
Pămîntul ce-şi cîntă a lui tinerele,
Aceasta e astăzi patria mea.
ţelor naturi; în larg şi este a-
meninţată să se scufunde. În­
tregul echipaj al „Albatrosului“
intră într-o luptă supraomenea­
scă cu sălbaticul ocean.
In acest timp, la biroul co-
L'lnogravură de FELICIA SCULY
Nr. 2328
instructiv-ed ucativâ
Orientarea spre cunoaşterea n la t: „Dacă Pavlov a stabilit -*<20/» mnet—
problemelor de psihologie este legile generale şi fundamentale
impusă de însuşi obiectul pre­ ale activităţii nervoase supe­
ocupărilor acestuia: educaţia rioare, creînd astfel o punte In­
copilului în diferitele lui faze tre fiziologie şi psihic, intre ani­ Text : IRIMIE S T QÂUŢ b/tdzicS : S r .R Â D U l
de evoluţie şi dezvoltare. A face p. A kg n vivace •, 5
pedagogie fără psihologie în­ mal şi om, nu înseamnă că psi­
seamnă a lucra empiric. Ideea hologia s-ar reduce la fiziologia ww 11 ------ (L -J -d - - a i - r i . y. j _$2__CJ. ..?L.. _
a fost subliniată, la timpul său, sistemului nervos şi că pedago­ f V, mf} 1 y'în d a- -jb d -P e p e o - - q o â -r e
de marele pedagog rus K. D. gia, urmlnd în acest proces psi­
Uşlnski. Acestei necesităţi obiec­ hologic, s-ar reduce la un com­ | i- C/nda -p A re pe o - ¦g e a -re 1 hyşi
tive Ii răspunde şi culegerea de plex de reguli igienice privind
studii a tov. prof. universitar activitatea sistemului nervos. 8 ------------- • •—rriir—P— p-f*-
V. Pavelcu de la Universitatea
„Al. I. Cuza“ din Iaşi, apărută Unitatea dintre fenomenele psi­
în E.S.D.P. Bucureşti — 1962. hice şi cele nervoase nu înseam­
Lucrarea cuprinde — aşa după nă lndentitate. Iată de ce ex­ ----- • r--~------ •- - j 1
cum arată şi notiţa de pe con­ I
tra copertă a editurii — stu­ plicarea fenomenelor psihice nu­ t?H)--TW EA » va ţ i no!-de-ie /o S—H ----- S-*-
dii de psihologie pedagogică mai prin deschiderea mecanis­ --h— '"/r"**.. -
Stt a -r e Bo-lul
apărute în diferitele publicaţii melor nervoase şi aplicarea le­
gilor fundamen­
de specialitate.
tale ale sistemu­
Adunarea lor " hal-<Te-le in so d-re — !SJrti-bt/l
lui nervos nu ----- = L
într-un volum Q (M t de, U et& v poate fi socotită ţr-A L ---- —
este o lucrare =M — EÎ= ! ¦
ca suficientă.
utilă nu numai
Psihologia, conso-
pentru că astfel
autorul a putut să le revadă şi lidindu-şl poziţia materialistă,
deci să le îmbunătăţească, ci şi caracterul ştiinţific, şi prin fo­
pentru că unele, fiind apărute losirea sistemului fiziologic de
în reviste de specialitate cu ti­ explicaţie a lui I.P. Pavlov îşi
raj redus (ca de exemplu „Ana­ păstrează totuşi autonomia, asi-
gurînd totodată şi relativa inde­
lele ştiinţifice ale Universităţii" pendenţă a pedagogiei" (p.p.
„Al. I. Cuza" din Iaşi), nu au 6—7).
putut fi cunoscute de marea ma­ Am redat în întregime acest
să a cadrelor didactice şi a
citat fiindcă el constituie firul
studenţilor. Deci publicarea lor <\
într-un volum răspunde necesi­ roşu al studiilor cuprinse de au­
tor în acest volum. ii,Hu t ~h
' !1 fa, l“a,, la fa. ia (fri-in e maif.finfo •cb
bleme de orientare ştiinţifică, învăţării („Problema învăţă­ JL_
materialistă a psihologiei şi pe­ rii“, „Cu privire la problema /U 3 5 = M ^ ....... M F T =3=
p k., Gri-a/ =e-j t m-oă-iratpho m- -
dagogiei, conjugate în discipli­ reuşitei elevilor la învăţătură"), J t—:------ i ----
na de curînd introdusă in insti­ altele fundamentează ştiinţific Va, fj- sf i L
tutele de învâţămînt superior procesul educativ („Liniile de - f b --------
sub denumirea de psihologie pe­ perspectivă în lumina psiholo­
giei ştiinţifice"), iar altele dau ^ -----
cuprinse şi studiile amintite. orientare ştiinţifică atît proble­
......... —
Culegerea începe cu studiul lor de educaţie. De altfel greu
s-ar putea trasa o linie de de­ REF v
ţătura lui I. P. Pavlov psiholo­ marcaţie — fără a cădea în ar­
giei pedagogice", studiu care, bitrar — între cele două aspec­ life =Brf-mgd-die\-rţa-dferjMocjo-2lt.-ăff¦1â?T/v2-=câ8i-=ic3â-po F F
deşi are mai degrabă caracterul te pe care le fundamentează — i
unei schiţe, reuşeşte totuşi să cel Instructiv şi cel educativ. în ­ IP e/-i —K - v -ii—i r 4 s —
stabilească jaloanele legităţii pe văţătura lui Pavlov este prea î, !'ia, ia, ia,
un teren care pînă nu demult grandioasă ca să poată fi tu r­
era blntuit fie de pedologismul nată în forme rigide.
„savant" şi steril, fie de empi­
rismul plat, fără nici un temei In studiul „Problema cunoaş­
ştiinţific. terii elevului" prof. universitar B ri-t]d -cliP-ra efe foc fo i- na ia, 'ic?/ A , ,iaf /d/ la.
Pavelcu indică o metodologie
Autorul priveşte fenomenele ştiinţifică cu privire la această — v-— V—r - t —'
: z p ^3 tî — ^ F f F F f F$=3F
P \/>L?, ila, {h
ta,
'aja.l4, Brrqe-die-ra ptr-ce-pu-fa Pe.o-5uă-re nerffof-aj-tâ
>--------- J j zzzzi—
V!a, -k â Bri- cl/'i1 - (tc* p n fo c e —f>o--- 7&\
f t - —-j/_Lz_LL_ fa
şi procesul pedagogic In pers­ complexă şl dificilă problemă.
In această perspectivă sînt pre­ sorului, studiu care aduce unele * . - yoa-ne p e -n -fn s - cu — 7L}> PPsirl
zentate tezele studiului de în­ elemente noi faţă de capitolele ¦?L
ceput, iar poziţia autorului apa­ similare din lucrările de peda­
re cu claritate in penultimul ali- gogie.
Deşi culegerea pe care o re­
cenzăm cuprinde un număr re­
dus de studii( doar opt) şl deşi
nici ca extensiune şi ca volum
nu impune, ea are marea cali­
respondenţilor de presă din tate de a spune mult In cuvinte Cind apare pe ogoare In via plină de roadă,
Djakarta soseşte o radiogramă Rid şi holdele în soare, La stupină, in livadă.
alarmantă din partea căpitanu­ puţine. Bobul creşte mai voinic
lui vest-german Gruber: „Na­ Griul e mat plin în spic. Refren
va-şcoală sovietică „Albatros“. Bineînţeles, la locul întîl tre­ De urmă să-i dau nu pot.
căzină în centrul unui puternic Refren Că aleargă peste tot.
buie remarcată o altă calitate Brigadiera de foc plină, Unde-i treaba-n toi şi zor,
uragan, s-a scufundat Ungă Harnică-i ca o albină,
coasta de sud a Africii“. şi anume : fundamentarea rigu­ Brigadiera pricepută, Munca ei e mai cu spor.
Pe ogoare ne-ntrecută.
Cit. adevăr se ascunde in spa­ ros ştiinţifică a fiecărui studiu Refren
tele acestei telegrame şi ce ma­ Risul tineresc, zglobiu,
şi a tuturor laolaltă. Mă cheamă la ea să viu, Ochii negri cum e mura,
şinaţii urzeşte căpitanul Gru­ Genele, părul şt gura,
ber împotriva „'Albatrosului ?“. Lectura şi mai ales studiul ei Totu-l îndrăgesc la ea,
Dezlegarea vă este oferită vi- vor fi utile pentru fiecare cadru Fiindcă e iubita mea.
zionind filmul ce rulează la ci­ Refren
nematograful „Patria“ din Deva didactic, indiferent de specia­
intre 18-20 iunie a.c. litatea ce o predă şi indiferent
de nivelul de învăţămînt la care
lucrează.
I. DRAGAN
.-----;--- r—---- ^ - ^ llliiinl
" Oa m e n i şi o t e l ~~
Noua oţelărie Siemens-Marlin a nimic din frumuseţe. Şi pentru ni­ ...Tot loan Baştea mi-a spus; Dar, ce să-ţi mai povestesc? Chin
„Otelul se fu.ee cu sudoare“. In şi amar. Am slugărit şi eu pîtiu-n
clipa aceea priveam fala lui nu­
mai o apă. „Dar sudoarea asta, a '45 cînd am plecat la armată. In
zîmbil el, n-aş schimba-o pe ni­ ’48 am venit la Hunedoara. La oţe­
Hunedoarei. Cuptorul 4. Schimbul meni. Este şi firesc să fie aşa. mic“. Şi a fugit spre una din gu­
rile cuptorului. (In paranteză fi* lărie...“
dc dimineaţa. Vie parcă, maşina Atunci cînd îl cunoşti bine, atunci spus. e cam greu să iei un inter­ Mai departe are cuvînlul oţelul.
viu unui prim-topitor. Spune dottă-
Irci vorbe şi fuge. Pas de-l prin­ In 1949 Aurel Stanciu este prim
de...). Oamenii fac otelul, ei schim­
(dlu şi troaca dansează in mijlocul lţilor talc, orice lucru îşi dezvăluie bă minereul, varul, fonta, în oţel. topitor. Iubea oţelul şi în vecină­
Această alchimie a trecerii clemen­ tatea lui fostul servilor a înţeles
Hacurilor răsturnind in magma vio­ noi şi noi frumuseţi. telor unu' în celălalt, înfăptuită Ia că el este un om inteligent, că el
o scară gigantică, este munca lor de
lent luminoasă minereul. Sticla dc Oamenii fac otelul şi îl iubesc. fiecare zi. poate să facă multe, a învăţat că
el este stăpînul oţelului. Oţelul l-a
cobalt, aşezată ocrotitor între otel Celui care mi-ur reproşa această Dar şi oţelul îi schimbă pe oa­
meni. Cine este astăzi maistrul Au­ schimbat. In 1957 partidul şi guver­
si retină îngăduie, ochiului să pri­ alinna(ic spu'nîiul că-i o frază de rel Staneiu? Unul dintre cei mai
cunoscuţi si mai stimaţi oameni ai nul l-au cinstit pe Aurel Stanciu
vească această sărbătoare zilnică : reporter romantic i-aş face cunoş­ Hunedoarei socialiste. Ce făcea el cu Ordinul Muncii clasa a l-a. In
acum ÎS ani ? Era un argat semi­
geneza otelului. Poale că patine lu­ tinţă cu prim-topilorul ha n Bttşlca. analfabet dintr-un sat oarecare. 1958 el devine maistru.
cruri pe lume se nasc intr-un chip Să-i spună Buşiră uşa cum mi-a ...Părinţii mei au fost servitori. Mi se pare tipică biografia lui
Aşa, servitori. Maică-mea a murit cind Stanciu. Ea reflectă saltul pe care
aţii de spectaculos ca otelul iar spus şi mie : eu aveam .5 ani. Aşa o ţin minte, moar­ l-a făcut poporul romîn condus de
tă. S-a stins cu zile. l'rate-meu, Lo- comunişti de la o ţară „eminamen­
această zămislire este unul dintre — MI-E DRAG ! Mi-e drag ote­ te agricolă“ la marea industrie so­
ceh mai frumoase poeme pe cure lul şi nu pot trăi fără el. In con­ ghin, avea atunci cinci săptămîni•
omul si 1° scrie lui însuşi. cediu îi duc dorul. In primele luni cialistă.
C arte? Trei clase primare. Şi Oamenii schimbă oţelul şi ote­
...Priveam fierberea gigantică a mă certa maistrul mereu fiindcă
alea... ca şi cum nu le-aş fi făcut.- lul ii schimbă pe ei.
metalului şi mă gtndeam In toate lăsam uşa a treia deschisă; dar mic loan Baştea: „Oţelul m-a schim­
acestea şi la multe niţele, lini mai îmi plăcea să mă uit, să văd cum bat. Ştiu de ce îl fac. ştiu pentru
cine îl fac. O ştiu din zi în zi
ziceam vru, că sînt reflecţiile unui fierbe el şi cum se zvîrcolcşte. Şi mă mai bine Şi cu cît înţeleg mai bine
asta. cu atît oţelul este mai mult
gazetar în lata spectacolului inedit gîhde.am mereu că toată puterea Iui
/t mai bun“.
pentru el al naşterii otelului şi mă stă în mîinilc mele. G. R. CHIROVICI
temeam să-mi spun cu voce tare Sau l-aş duce la Ştefan Tripşa.
ghidările. la 'Tripşa al. nostru:
— Nu-i asa că este fantastic ? — Eu, frate, dacă n-aş avea fa­
Ptircă-ti dau lacrimile de atîta fru­ milia, aici rni-aş face palul. Nu
museţe... a spus macaragiul Ion Sîntu. m-aş mai mişca din ofelărie. Ce.
parcă te lasă să pleci minunea
Da. pentru muncitorul care de 10
ani priveşte aproape zilnic fierberea asta ?
otclul,ui, spectacolul nu şi-a pierdut Chiar aşa; „minunea asta",
. "Rî. yv Vj, n j* ¦ % . *R-v 'I u XI* ^ ^ NL ^ "Sb *tk. Kk *TJ> *