Page 59 - 1962-06

Nr. 2320 v n v m ri m scm u m v im t>ag. &

ÎŞI SPUN CUVÎNTUL MASURILE S Q d e a n i d e la n a ş t e r e a
TEH NICO-ORG ANIZÂTORICE
l u i Gheorghi

La 18 iunie se împlinesc 80 cismului german cu prilejul

A/V\ VWV vrt/V*. Printre cele mai noi şi mai frumoase construcţii ridicate de ani de la naşterea lui procesului de la Leipztg In
Gheorghi Dimitrov, eminent care Dimitrov a dezvăluit în
D i atunci au trecut mai bine de 6 luni. Cind cifrele sarcinilor da plan pentru anul 1962 au fost adu- faţa întregii lumi chipul de
se la cunoştinţa colectivelor întreprinderilor fiind defalcate pe secţii şi sectoare, în adunări de dezbateri a aces- activist al mişcării comunis­ fiară al fascismului, transfor-
tor cifre, au fost prezentate numeroase propuneri pentru măsuri tehnico- organizatorice menite să asigure înde- te şi muncitoreşti internaţio­ mînd acest proces într-un
plinirea în mod ritmic, a planului pe anul 1962. nale şi bulgare. Această dată adevărat proces al fascismu­
lui ; munca de conducere în
Dezbaterile sarcinilor de plan au avut un pronunţat caracter de lucru. Muncitorii, inginerii şi tehni- este sărbătorită nu numai de rinăurile Internaţionalei Co­
denii au făcut nenumărate propuneri de măsuri judicioase; colective de specialişti au studiat în amantinţi- poporul bulgar al cărui fiu muniste ; lupta plină de
me procesele tehnologic* şi au prezentat soluţii eficiente. Toate acestea au fost cuprinse în planul de ma­ avlnt pentru eliberarea po­
suri tehnico-organizatorice al secţiilor şi întreprinderilor, plan întocmit la începutul anului 1962. şi eminent conducător a fost poarelor din JEuropa de sub
Dimitrov, ci şi de întreaga jugul hitlerist tn timpul ce­
Cei harnici, pe baza planurilor respective, au pornit încă din pri ma lună la înfăptuirea măsurilor pre- mişcare revoluţionară inter­ lui de-al doilea război mon­
conixate. S-a spus atunci: „Cu cit aceste măsuri vor fi îndeplinite într- un timp mai scurt, cu alit ele îşi dial ; conducerea Partidului
vor dovedi eficacitatea, iar rezultatele vor putea fi mai bune. Acolo un de s-a pornit cu paşi hotăriţi încă din naţională. Dimitrov a fost Comunist Bulgar în lupta
prima lună la îndeplinirea planuri lor de măsuri, indicii calitativi şi cantitativi, care exprimă activitatea cunoscut în întreaga lume ca pentru crearea Republicii
colectivelor, au fost corectaţi şi îmbunătăţiţi simţitor. luptător împotriva fascis­ Populare Bulgaria, elaborarea
mului şi războiului, ca inter­
După o jumătate de an de la lansarea cifrelor de plan şi întocmi rea planurilor M.T.O., am vizitat principalelor probleme teore­
exploatările miniere fntntaŞe din Lupeni şi Petrila. Am constatat cu ac est prilej că aici au fost obţinute re­ naţionalist consecvent, unul
xultate frumoase, lată pe scurt unele măsuri luate la cele două exploa tori miniere din Valea jiului. din cei mai remarcabili frun­

taşi ai mişcării comuniste in­
ternaţionale.

’vVVW W W W V de curind în oraşul sebeş se numără şi cea a Casei raionale Activist al mişcării m un­ tice ale regimului de demo­

de cultură pe care o puteţi vedea în fotografie. Aici oame­ citoreşti încă de la vîrsta de craţie populară, această for­
15 ani, Dimitrov a intrat în mă nouă de trecere de la ca­
L a e x p lo a ta re a m in ie ră L u p e n i: nii muncii .din oraş au cele mai prielnice condiţii de a-şi îmbo­ rinăurile partidului social pitalism la socialism, iată
găţi cunoştinţele, a-şi afirma talentele şi a se recrea.
democrat din Bulgaria in principalele etape ale vieţii
Indici calitativi şi cantitativi fot mai buni IWr. 1902, şi alături de Dimităr şi activităţii neobosite a lui

Blagoev, a fost unul din în­ Gheorghi Dimitrov.

Cea mal maa-e mină de căr­ de tone de cărbune. Sectorul riilor pe mină a crescut tn aceas­ Rezultatul unor măsuri temeietorii partidului socia­ Viaţa şt lupta lui Dimitrov
buni din ţară. Lupeni, furnizor III, axe cea mal mare pondere tă Jumătate de an de la 44 m.l. list de stingă — al „tesnea- sînt o pildă vie a îmbinării
cilor“ — iar tn 1909 a fost indisolubile a patriotismului
principal de cărbune cocsifica- In producţia minei. El a extras ia 44,4 m.l. ales membru al C.C. al aces­ socialist cu internaţionalis­
tui partid, devenit mai tlr- mul proletar.
bil necesar siderurgiştllor hu- de la începutul anului şi pînă în Galeriile minei îşi schimbă pe eficiente
nedoreni. Din adincurile el, har­ a doua jumătate a lunii iunie zi ce trece Înfăţişarea. Locul ziu, Partidul Comunist Bul­ Gheorghi Dimitrov a fost

nicii mineri de aici au extras de peste sarcinile iul de plan mai lemnului folosit pentru armare gar.

la începutul anului multe mii mult de 19.000 tone de cărbune. este luat tot mai mult de ar­ in lunile aprilie şl mai cali­ nourile aflate In subteran la lo­ In 1912 ca împuternicit al un sincer şi devotat prieten
de tone de cărbune peste sarci­ măturile metalice ca şi de bol- tatea minereului extras de la curile de ancă, pe graficele Partidului socialist al tesnea- ăl ţării noastre. Poporul ro-
In acest sector, armarea meta­ ţarii din beton. La folosirea lar­ E.M. Deva a fost slabă. Conţi- cilor, Dimitrov a luat parte mîn l-a salutat cu deosebită
nile de plan. Ca rezultat al ex­ lică a găsit o largă extindere. gă a acestor materiale de ar­ . nutul de metal era mult sub cei sectoarelor, alături de ceilalţi căldură in anul 1948 cină a
tinderii mecanizării muncii în indici de producţie, se trece zil­
O altă măsură care şi-a spus

abataje, a folosirii cu curaj a cuvintul în ce priveşte sporirea mare, sarcinile stabilite prin planificat. In luna aceasta însă nic şi situaţia calităţii. Pe mar­ la Congresul al II-lea al fost oaspete al ţării noastre.
tehnicii noi, a folosirii mai bune randamentelor şi creşterea pro­ planul M.T.O. au fost depăşi­ el a crescut simţitor. Faţă de ginea acestui obiectiv au fost partidului social-democrat din ,,Ne-am hotărit să clădim un
a capacităţii utilajelor şi a unei ducţiei a fost introducerea în ul­ te. Susţinerea cu inele de bol- plan este cu circa 3 la sută mai confecţionate şi lozinci mobili­ Romlnia, subliniind cu acest pod de fier peste Dunăre
organizări mai bune a muncii, tima vreme în abataje frontale ţari din beton a cunoscut o lar­ mare. Care este explicaţia ? prilej necesitatea unei strîn- pentru a ne lega şt mai strîns
în jumătatea de an care a tre­ a 14 garnituri de transportoare gă extindere. Au fost susţinuţi zatoare. Cei care obţin rezultate se legături între clasa mun­
cut, au fost sporite vitezele de blindate. cu 214 la sută mai mulţi metri citoare din Bulgaria şl cea
avansare la abatajele frontale Mai lntîi trebuie arătat că foarte bune sau slabe în lupta din Romînia. — spunea atunci Gheorghi
ca şi la cele cameră. O însemnătate deosebită acor­ liniari de galerie decît se pre­ în lunile amintite o bună parte pentru îmbunătăţirea calităţii Dimitrov. Dar pînă la con­
dă colectivul minei Lupeni îm­ văzuse Iniţial. Aproape 2 km. din producţie a fost extrasă sînt popularizaţi prin toate mij­ Lupta pentru interesele struirea lui trebuie să clă­
Să ne oprim la unele locuri de bunătăţirii necontenite a cali­ de galerie au fost armaţi In dintr-o zonă mal săracă. Este clasei muncitoare bulgare şi dim prin muncă, colaborare
muncă. In sectorul IV B, blocul tăţii cărbunelui cocsificabil. fier. vorba de exploatarea unei felii loacele : la gazeta de perete, în pentru unirea forţelor ei în prietenească, cultură, ştiinţă,
6, abatajele din stratul 18 au Planul prevede măsuri prin care Intre orizonturile 60 şi 30 m. La consfătuiri de producţie şi în perioada iniţială a dezvoltă­ artă, prin dezvoltarea senti­
fost iSUâţimîte cu stîlpi hidrau­ piişcarea se va face selectiv la Se acordă in ultimul timp o Înrăutăţirea calităţii producţiei rii sale. munca neobosită mentelor frăţeşti între popoa­
lici. Operaţia de tăiere a cărbune, acele locuri de muncă unde stnt atenţie sporită extinderii şl ge­ de aici, pe lingă slaba minera- programele brigăzilor de agita­ pentru făurirea unui partid rele noastre, un pod viu —
lui a fost executată de o maşină intercalaţii de steril, îmbunătă­ neralizării la toate locurile de lizaţie a rocii, a contribuit şi fo. ţie. revoluţionar al proletariatului
ţirea podirii abatajelor frontale muncă a perforajului umed Aşa losirea metodei de exploatare bulgar, partidul „tesneacilor“ în conştiinţa noastră, în ini­
de havat, Încărcarea cărbunelui şi cameră, curăţirea vagonete- după cum se prevedea in pla­ Printre cei care au fost popu­ mile şi sufletele noastre“.
făcindu-se pe un transportor lor şl eliminarea .şistului lipit cu surpare în subetaje, care nu larizaţi mai des ca fruntaşi sînt şi apoi a partidului comu­
blindat. A fost extinsă susţinerea pe ele. Rezultatele brigăzilor, nul întocmit, pentru stropirea permite trierea în bune condi- şefii de brigadă Mircea Botar, nist. precum şi elaborarea te­ Podul de peste Dunăre a
precum şi sterilul vizibil din locurilor de muncă din cărbune ţiunl a sterilului. Apoi, nici con­ Sabin Enăşcău, Constantin Popa zelor sale teoretice principa­
metalică in abatajele frontale Cărbune sînt urmărite şi popu­ au fost introduse conducte de trolul calităţii nu s-a făcut după şi Petru Groza. le, pe baza marxism-leninis- fost construit, iar podul viu
din straiele 3 şl 5. De aici a dis­ larizate zilnic la mină. Rodul apă pe mai mulţi kilometri de toate cerinţele. m u lu i: pregătirea eroicei in­ al prieteniei romîno-bulgare,
părut priveliştea oferită de lem­ unor astfel de măsuri este dove­ galerii şl abataje. Rezultatele ce le-au obţinut surecţii armate împotriva al prieteniei între ţările la­
dit prin aceea că în luna trecută Pentru îndreptarea acestei minerii de la E.M. Deva de la dictaturii fasciste a lui Tan-
nele frînte sub presiunea mun­ procentul de cenuşă tn cărbune Colectivul de conducere al stări de lucruri au fost luate o începutul lunii şi pînă în pre­ cov în septembrie 1923 şi gărului socialist> devine an
a fost redus cu 0,2 la sută. Mi­ minei este hotărit să îndepli­ serie de măsuri eficiente. Comi­ zent dovedesc că lucrurile se de an tot mai puternic.
telui. Faţă de prevederile din nerii se străduiesc astfel de a-şi nească cu rezultate şl mai bune, tetul de partid a îndrumat con­ desfăşoară pe un făgaş bun. conducerea ei; participarea
planul M.T.O. au fost extrase respecta angajamentele pe care integral, planul M.T.O. Aceas­ ducerea exploatării să măreas­ Apliclnd şi pe viitor cele mai activă, in rinăurile mişcării Memoria lui Gheorghi Di­
clin abatajele cu armare meta­ şi le-au luat faţă de cocsari, an­ ta se va răsfrînge pozitiv asu­ că ponderea extracţiei din aba­ eficiente măsuri, ori de cîte ori mitrov, mare prieten al no-
lică mai bine de 15.000 tone de gajamente care prevăd reduce­ pra sporirii producţiei de căr­ tajele unde minereul este mai se va simţi nevoia, cu siguran­ muncitoreşti internaţionale la porulut romln, înflăcărat
cărbune cocsificabil peste cit s-a rea continuă a procentului de bune cocsificabil, a randamen­ bogat. S-a extins astfel exploa­ ţă că vor reuşi să dea patriei lupta istorică împotriva fas­
prevăzut. Măsurile amintite au cenuşă din cărbune. tarea la un orizont inferior. Au numai minereu de bună cali­ luvtător pentru cauza clasei
telor. Se va acorda in viitor o început a fi ocolite zonele cu muncitoare, pentru comu­
avut ca efect sporirea viteze­ Planul .măsurilor tehnlco-or- mai mare atenţie îmbunătăţirii conţinut foarte sărac. Şi, un lu­ tate. nism trăieşte veşnic în amin­
lor de avansare la abatajele Indicelui de utilizare a haveze- cru important, s-a întărit asis­ GH. C. tirea noastră.
fro n tale, .in această jumătate ganizatorice prevede sarcini şl lor in stratul 18, blocul 6 şi a tenţa tehnici a brigăzilor pe
> - de an de la 24,2 m.l. la 24,8 m.l. pentru lucrările de pregătiri, lu­ celorlalte utilaje cu care este fiecare schimb. Acum, chiar şi F a p t de clu b u l «lisa Telina© se fuijsttsie
crări care deschid drumuri noi înzestrată mina. In schimbul de noapte, există
iar la abatajele cameră de la spre straiele bogate de cărbu­ un inginer care se ocupă în mod m a i m u ltă g rifă
51 la 52 m.l. O creştere în apa­ ne. Printre altele, se prevede ex­ La îndemîna colectivului mi­ dL9sebif de calitatea producţiei.
renţă mică dar care înseamnă tinderea folosirii benzilor reîn- nei stau multe posibilităţi pen­ La redacţie ne-a sosit o scri­ „E meseria ta, lubeşte-o!“ etc. In acest an, dintre care 112 slnt
— minerii cunosc acest lucru- — cărcătoare la săparea galeriilor. tru dezvoltarea succeselor. De Toate acestea, aii creat con­ soare în care un om' al muncii Tot la aceste acţiuni au fost elevi. Dar bibliotecara Eugenia
mii de tone de cărbune. Ca urmare a îndeplinirii aces­ felul cum ele vor îi folosite, de diţii ca diluţia să scadă (con­ ne sesizează faptul că ia clu­ organizate întîlniri cu activiştii Stancu, deşi a urmat cursul de
tei măsuri ca şl a altora, vite­ hotărîrea cu care se va acţiona ţinutul de steril In minereu). burile ce aparţin de I. E. „Ar­ de partid, cu tovarăşul Mihai îndrumare de Ia Crividia, nu
Extinderea aTmăril metalice za medie de avansare a gale­ pentru îndeplinirea tuturor mă­ Dar, pentru ca rezultatele să dealul“ şi E. M. Teliuc, mun­ Farcaş, vechi membru de partid, aplică în practică nici una diri
s-a făcut simţită şi în privinţa surilor tehnico-organlzatorice fie cît mai bune, trebuia întă­ ca cultural-educativă a încetat precum şi audierea unor confe­ metodele învăţate. Toată acti­
depind In cea mai mare măsuTă rit simţul de răspundere al oa­ să se mai desfăşoare demult. rinţe educative. Meritul pentru vitatea dînsei se rezumă la îm­
reducerii consumurilor specifi­ rezultatele viitoare, menilor. Şi în acest sens, comi­ Redăm în articolul de mai jos organizarea joilor de tineret re­ prumutul de cărţi şi la ţinerea
ce de lemn de mină. Acest con­ tetul de partid a îndrumat bi­ constatările noastre în legătură vine însă comitetului U.T.M. cîtorva recenzii. Şi pe acestea
sum a scăzut cu 0,5 m.c. pe mia rourile organizaţiilor de bază cu această sesizare. le luăm in considerare doar
să folosească cît mal mult co­ Dar Comitetul sindicatului a „pe cuvint de onoare“ deoare­
La e x p lo a ta re a m in ie ră P e trila : lectivele de agitatori şi consfă­ •k manifestat neglijenţă şi faţă de
tuirile de producţie. Agitatorii ce evidenţa acţiunilor de masă
Cifrele de plan depăşite simţitor au început să Ie vorbească oa­ La zile festive s-a întimpiat W â suit i ' eu cartea nu o ţine nimenea.
menilor mai mult despre necesi­ ca oamenii muncii din Teliuc
Să parcurgem pe scurt rezul­ necesară, au fost deschise şi mături s-a dovedit a fi bun. El tatea îmbunătăţirii calităţii pro­ sau Hunedoara să aplaude cu înzestrarea clubului cu cele ne­ Această stare de lucruri se
tatele obţinute in prima jumă­ puse în exploatare noi abataje răspunde cerinţelor, minerii l-au ducţiei şl căile prin care se căldură brigada artistică de cesare mai bunei activităţi. Lip­ datoreşte în primul rlnd fos­
tate a anului de către colecti­ cameră şi în trepte răsturnate. îndrăgit. poate ajunge la acest lucru. In agitaţie, echipa de dansuri, de seşte, de pildă, mobilierul în tului responsabil cu munca cul­
vul minei Petrila. Sînt cîteva In timp ce minerii de la pregă­ consfătuirile de producţie s-au teatru, orchestra de muzică sala de lectură; în sala de turală din comitetul sindicatu­
cifre care în limba lor vorbesc tiri îşi făceau cu prisosinţă da­ Măsurile amintite ca şl extin­ făolxt în această direcţie propu­ populară şi uşoară sau fanfara şah nu sînt scaune, piesele de lui de Ia E. M. Teliuc, tov.
grăitor despre hărnicia acestui toria, cei din abataje au făcut derea armării sfredelelor cu neri preţioase. Astfel s.a ajuns clubului minerilor din Teliuc. şah sînt descompletate. De ase­ ing. Ioan Matei, de curind pro­
colectiv. Faţă de angajamentul să crească simţitor şi viteza de plăcuţe dure şi utilizarea cu acolo îneît oamenii separă cu mi­ Dar aceasta s-a întimpiat mai menea, mesele de tenis sînt şu­ movat în muncă la Deva, lai
anual de a extrage peste plan avansare în abatajele cu figuri. succes *a supor;ilor pneumatici demult. La ora actuală aces­ brede, impracticabile. Trustul minier.
25.000 tone de cărbune energe­ Faţă de 30,1 m.i. avansare pe pentru susţinerea perforatoare­ nuţiozitate sterilul în abataje şi te formaţii artistice există doar
tic, au fost extrase — pină în lună cit a fost prevăzut, aba­ aplică în mai mare măsură puş- Ipe hîrtie. Singurele formaţii Biblioteca nu şi-a împrospă­ fficum, după ce au trecut 5
prima decadă a lunii iunie — tajele figuri au avut o viteză lor, randamentele înalte obţinu­ ca.rea selectivă. eare-şi mai afirmă prezenţa sînt tat în acest an fondul de cărţi luni din an, clubul a fost înca­
mai bine de 14.000 tone. In de avansare de 36,2 m.l. Mijloa­ te la forarea de suitori în căr­ orchestra şi colectivul de tea­ cu toate că dispune de 5.000 drat, în sfîrşit, cu un director
această perioadă productivita­ cele de sporire a producţiei slnt bune cu foreza S.B.M.-3 U ca Mai trebuie adăugat an oi că, tru. De ce această situaţie ? lei pentiu aceasta, deoarece bi­ corespunzător Această măsură
multe. La abatajele cameră au şi altele, au avut rezultat sporul ia mină, a început să funcţio­ bliotecara Eugenia Stancu nu nu este însă suficientă. Comi­
tea muncii a crescut de la 1,206 fost luate şi alte măsuri care considerabil de producţie, îmbu­ neze şi un punct de control al In primul rînd pentru că co­ s-a interesat din vreme de tetul sindicatului şi conduce­
tone pe post, cit se realiza la le-au sporit simţitor capacita­ nătăţirea indicilor calitativi şi calităţii, încadrat cu oameni mitetul sindicatului nu acordă procurarea ultimelor noutăţi. rea. exploatării vor trebui să-l
sfirşitul anului trecut, la 1,250 tea de producţie. Abatajele care cantitativi ai producţiei la E.M. competenţi. Acesta, pe lîngă atenţia cuvenită activităţii cul­ Aceasta este în parte explica­ ajute, să asigure clubului mo­
tone pe post. Preţul de cost a aveau o înălţime de 3,5 metri Petrila. sondatele ce le face asupra va- tural -educative. ţia că biblioteca clubului din bilierul şi materialele necesare.
scăzut pe baza reducerii simţi­ au fost schimbate la înălţimea gonetelor extrase. în abataie, la Teliuc are doar 336 de cititori Clubul din Teliuc trebuie să
toare a consumurilor specifice de 4 metri, astfel că profilul lor In planul de măsuri tehnlco- locurile de muncă, dă Indicaţii Este adevărat că la club au devină un puternic focar de cul­
de materiale, energie electrică organîzatorice mai sînt prevă­ minerilor asupra metodelor ce fost organizate unele acţiuni tură. o adevărată universitate
şi pneumatică, cu aproape 6 lei a sporit cu 2 metri pătraţi. In zute un şir întreg de studii ca trebuie să F folosească pentru a poporului!
pe tona de cărbune. Numai con­ aceste abataje s-a trecut la alun- şi măsuri care sînt în atenţia educative. Joile de tineret, de
sumul specific de material lem­ colectivului de conducere al ex­ exploatarea raţională a mine­ pildă, s-au ţinut cu regulari­ D CRICOVEANU
nos a scăzut în luna mai de Ia girea transportoarelor cu ra- ploatării. Realizarea lor în ter­ tate. In cadrul lor s-au purtat
48,07 m.c. la mia de tone de cleţl prin segmenţi de scaune de menele stabilite va avea fără reului. discuţii asupra unor expuneri Buletin meteorologic
cărbune, la 46,40 m.c. 1 metru, nu cu 2 metri, cum se c a : „Trăsăturile morale ale tî-
petrecea mai înainte. A crescut îndoială efecte economice Ime­ Calitatea producţiei a devenit nărului de tip nou“, „Cum să
Pe scurt, acestea sînt realiză­ diate si sigure. Acestea se vor ne purtăm în societate“, „Cum
astfel productivitatea muncii concretiza în dezvoltarea şi pe de asemenea obiectivul principal
mai dfna/rtp a realizărilor fru­
brigăzilor, dat fiind că mate­
rile cele mai de seamă. Se înţe­ rialul dislocat n-a mai trebuit moase obţinute pînă acum. al întrecerii socialiste. Pe p a­ să ne gospodărim salariul“, PENTRU 24 ORE slab pînă la potrivit din sectorul
lege că ele sînt rodul aplicării
unui şir întreg de măsuri teh­ să fie transportat ne o distan­ r~~ S-ADLUAI M A SU R I 1 Vreme frumoasă şi călduroasă cu sud.
nico-organizatorice, al însufleţî- ţă de 2 metri pînă la scoc. A cerul puţin noros ziua. Temperatura
tei întreceri care a cuprins pe staţionară, ziua va fi cuprinsă în- PENTRU URMĂTOARELE
toţi minerii din abataje şi pre­ fost redus astfel cu mult volu­ întrc 25 şi 30 grade, iar noaptea în­ 3 ZILE
gătiri. Brigăzilor le-a fost acor­ mul de muncă necesar transpor­ tre 12 şi 18 grade. Vîntul va sufla
Vreme călduroasă cu cerul mai
tului şi încărcării cărbunelui,
noros ziua.

dată o mai bună asistenţă teh­ a sporit randamentul. Sub acest titlu, in ziarul portarea şi buna deservire a Pentru faptele de mai sus, r>00000<XXX>0<XX>a>00000000000000000<XX>0000000000000000
nică : «le au fost aprovizionate nostru nr. 2.311 din 31.V.62 publicului călător, au fost os­ conducerea Direcţiei regiona­
la timp cu materiale şi vago­ Tn sectorul TTI al minei, două a fost publicat un articol pătarii Doo losif şi David TRUSTUL BEOiOM DE COKSTROCŢJ ooooo-
llete goale, s-a. desfăşurat o in­ abataje cameră au fost înzes­ Anton, şi intr-o măsură oare­ le C.F.R. Timişoara a apro- i HUNEDOARA-DEVA
tensă muncă pentru ridicarea trate cu 2 transportoare blin­ referitor la deficienţele con­ bat sancţionarea tov. Gyulai 3
date. In aceste abataje 60.80 la statate în activitatea restau­ care bucătarul şef Mihai losif, responsabilul restau- ]
brigăzilor rămase în urmă la sută din cărbune se încarcă prin rantului C.F.R. Simeria. Glieorghe pentru prepararea
nivelul celor fruntaşe. Lucruri cădere liberă( se puşcă direct cu uşurinţă a mincărurilor. rantului, cu mustrare şi j
Zilele acestea, de la Timi­ avertisment şi a bucătarului \

frumoase care şi-au dovedit pe pe craţer). Au fost făcuţi paşi şoara, serviciul E.A.V.R. — Vinovat se face şi responsa­ şef, tov. Mihai Gheorglie, cu ţ ooooooo
denlin eficienţa. Dacă în anul însemnaţi şi in direcţia redu­ C.F.R. a comunicat redacţiei bilul restaurantului tov. Gyu- o
1961, rămîneau cu sarcinile de cerii consumului specific de măsurile ce s-au luat în ve­ mustrare“. \ angajează prin transfer
plan neîndiplmite 21,8 la sută lemn de mină. Susţinerea me­ derea înlăturării lipsurilor Pe urmele materialelor
din totalul brigăzilor de mineri, talică a galeriilor a iuat o mare existente şi a îmbunătăţirii publicate Ni se comunică, /de aseme- > muncitori calificaţi în meseria de
în luna mal acest procent a fost extindere. Pînă In luna mai au activităţii personalului aces-
redus cu aproape 75 la sută. \ tui restaurant. lai losif care nu a contro­ nea, In răspuns că cei doi \ instalatori tehnico-sanitari
fost armaţi metalic peste 2.500 lat şi supravegheat în sufi­ ospătari nu mai lucrează în
Din şirul măsurilor tehnico- m.l. de galerie, cu 40 la sută mai ) In răspunsul primit se cientă măsură activitatea sa­ cadrul acestui restaurant.
organizatorice care au fost lua­ mult decît se prevăzuse Iniţial \ arată: „Din cercetarea efec- lariaţilor subordonaţi. Mai
te, ne vom opri asupra acelora în plan. Pe lingă materialele ţ tuatâ la faţa locului rezultă mult, nu s-a conformat dis- Totodată în răspunsul tri­
care şi-au dovedit mai din plin vechi cu care minerii au făcut \ că faptele semnalate în ar- poziţiunilor în vigoare de a
eficacitatea. Prin executarea în­ deja cunoştinţă, s-au deprins să î ticolul din ziar sînt juste şi verifica reclamaţiile consem­ mis redacţiei se comunică că lin scopul de a-i şcolariza pentru funcţii de maiştri \
tregului volum al lucrărilor de ( corespund întocmai aăevăru- nate in condica de sugestii şi pentru prevenirea eventuale­
pregătiri la timpul stabilit, prin le folosească cu succes, a cu­ c lui, lucru pe care-l confir- reclamaţii şi de a da răspun­ lor deficienţe, in ziua de 2. VI Ş o
depăşirea planului trimestrului sul cuvenit, respectiv luarea Angajările se fac pîaă ia 10 iulie a. c. o
I cu pesF 340 m.l. de galerie, noscut o largă extindere utili­ ( mă însăşi condica de sugestii de măsuri pe marginea sesi­ a.c. s-a făcut o consfătuire cu
\ şi reclamaţii de la restauran­ zărilor oamenilor muncii.
prin sporirea vitezelor de avan­ zarea armăturilor metalice tu- p e r s o n a l u l restaurantului
sare la lucrările de pregătiri în tul C.F.R. Simeria. Vinovaţi
bulare de tip U.R.U.M.P. la sus­ , pentru nerespectarea reguli- C.F.R Simeiia, în cadrul că- / o
steril şi cărbune, a fost asigu­ s lor de comerţ privind com­ reia s-a prelucrat articolul ^ Informaţiile asupra condiţiilor de angajare şi de admitere^
ţinerea abatajelor cameră. După publicat in coloanele ziarului ’
în şcoala tehnică de maiştri din Deva se primesc zilnic între J
„ Drumul socialismului“ şi une- $
L orele 7—15 de la T.R.C.H. ser viciul cadre — biroul învăţă- i
le dîspoziţiunu privind res- \
pectarea cu stricteţe a regu- 4 î mint, cu sediul în Deva strada Horia nr. 12—14 telefon 490

Iilor generale de comerţ. \ $ interior 14.

rată linia de fronturi de lucru experimentare, acest tip de ar. -AiVn. VV'V* -JVV' . n/vV" nAV" Oo
oooooooooooooooooooooooooooooooocooocoqoooooooooooŞ