Page 60 - 1962-06
P. 60
paŞ. 3 tjrvmud m c m m m î i m Nr. 2326
ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE S I I R I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Veşti din Uniunea Sovietică
¦*r ¦*t r * r"* r~ » r~ » /—*r ' t—* r-* *—•
t,
r> iniţiative ale comsomoliştilor 1
L
CL
MOSCOVA 16 (Agerpres). — nerelului din fabrici şi uzine, ^
'Ginerii constructori ai comunis- mine şi alte întreprinderi indus- 'j
^ mului înlîmpinu Ziua tineretului triale sovietice. Răspunzînd clic- j
L sovietic (24 iunie) cu mari reali- mării Comsomolului — „'Tinerelul J
Puterile N.A.T.O. poartă întreaga Chemarea C. C. al P. C. I). S. şi Consiliului t zări. la m aşini!“, mii de tineri şi ti- 1
răspundere pentru întetirea cursei de Miniştri al I). R. S. S. către toţi t In mai puţin da două luni care nere care şi-au terminat şcoala J
lucrătorii de la sate L¦ au trecut de la Congresul al X IV - vin să lucreze la strunguri şi la i
L lea al Comsomolului, rîndurile or- alte maşini-unelte.
r ganizaţici comsomolistc au sporit
? cu peste 500.000 de noi membri. Recent, au luat naştere in Uni- ^
^ Comsomoliştii din Leningrad au unea Sovietică detaşamente de şoc *
„Reflectorul comsomolist", care a-
înarmărilor nucleare ITOSCOVA 16 (Agerpres). — au aprobat această hotărîre şi L pornit acţiunea pentru folosirea julă la descoperirea şi valorifica-
şi-au exprimat speranţa că col
TASS transmite : hoznicii şi muncitorii sovhozu j, maximă a utilajului industrial, rea rezervelor în producţie nefo-
L‘a Moscova a fost dată publi rilor, bazîndu-se pe sprijinul
—Răspunsul lui N.S. Hruşciov la scrisoarea unor laburişti englezi — poporului, vor spori considera t pentru o înaltă productivitate a losite încă. Numai la Moscova j
cităţii chemarea Comitetului
Central al P.C.U.S. şi Consiliu bil producţia de carne şi lapte. C muncii. Această iniţiativă şi-a gă- asemenea detaşamente au fost crea- J
Ajutorul pe care îl acordă sta
lui ¦de Miniştri al U.R.S.S. că C sil un larg ecou în rîndurile li- te în peste 600 de întreprinderi. )
tre colhoznici şi colhoznice, tul, întregul nostru popor, este
Refcrindu-se Ia pasajul din scri muncitorii şi muncitoarele din foarte important şi trebuie să i ]
soarea laburiştilor în care sc spune sovhozuri, oamenii muncii şi aducă roade reale. ct 800M00 de noi specialişti
MOSCOVA 16 (Agerpres). — TASS şi Anglia, control şi inspecţie interna că dacă Uniunea Sovietică va urma specialiştii din agricultură, către t MOSCOVA 16 (Agerpres). — culturii naţionale. Aceasta repre- 3
ţională care ar echivala cu crearea exemplul S.U.A. şi va relua experien In chemare se subliniază ne zinlă aproape de 1,5 ori mai mult ¦j
transmite : unui sistem dc spionaj. După cum ţele, acest lucru poate zădărnici tra îoţi lucrătorii de la sate, în care cesitatea elaborării de către fie C Uniunea Sovietică depăşeşte con-
Conducătorii puterilor occidentale vedeţi, se spune în scrisoare, rezolva tativele cu privire la dezarmare dc se subliniază că sporirea pro care colhoz şi sovhoz a unui
rea problemei interzicerii experienţe la Geneva şi poate contribui la eşe ducţiei de cereale şi creşterea plan concret de creştere a pro tC siderabil prevederile septenalului decît prevederile pentru acest an
atrag în mod conştient Uniunea So lor nu depinde de noi. Un nou exem cul lor, şeful guvernului sovietic scrie: producţiei de carne şi lapte re ducţiei de carne, lapte şi alte în ceea ce priveşte pregătirea ca-
vietică într-o nouă rundă a întrecerii plu de intensificare a încordării in Nu pot să vă înţeleg de loc, şi, mai produse animaliere, ţinîndu-se ale planului septenal. •)
în domeniul perfecţionării armei nu ternaţionale îl constituie scria de ex mult, nu pot să fiu dc acord cu dv. prezintă zona cea mai de şoc a seama de noi posibilităţi create
cleare. Ei şi-au dat seama prea bine plozii nucleare la mare altitudine pro cînd legaţi posibilitatea eşecului con construcţiei comuniste. în prezent. Trebuie să se mear [• drclor de specialişti. După cum Printre specialiştii care şi-au }
că hotărîrca lor de a relua experi iectată de guvernul american. Guver ferinţei de la Geneva dc traducerea gă pe calea ridicării producti
enţele va provoca o reacţie în lanţ, în fapt a intenţiei guvernului sovie In chemare se arată că re vităţii muncii in colhozuri şi . scrie ziarul „Pravda“, anul acesta terminat studiile în acest an se "j
declară N. S. Hruşciov, preşedintele nul englez şi-a asumat rolul de apără tic dc a lua măsurile necesare pen centa hotărîre cu privire la ma sovhozuri, pe calea obţinerii de
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tor activ al acestor planuri america tru asigurarea securităţii sale ca răs jorarea preţurilor de achiziţie furaje ieftine şi a mecanizării r institutele de învuţămînt superior află peste 100.000 de ingineri, j
în răspunsul său la scrisoarea a 65 ne. Totodată, primul-ministru al An puns la acţiunile puterilor occidentale. la carne si unt este o măsură
’de fruntaşi laburişti, membri ai parla gliei declară fără înconjur că scopul importantă, iniăptuită în inte fermelor. L şi şcolile medii tehnica din peste 30.000 de medici, 86.000 dc 1
mentului englez, în problema dezar acestor experienţe este dc „a stabili“ Numai şi numai din cauza politicii resul sporirii rapide a produc
mării nucleare. modalităţile în care pot fi scoase din ţiei agricole. Oamenii sovietici L U.R.S.S. au pregătit circa 800.000 cadre didactice, peste 30.000 de ^
funcţiune sistemele de telecomunicaţii externe a puterilor occidentale s-ar specialişti în agricultură şi silvi- ¦)
Relevînd că această întrecere este şi instalaţiile dc radiolocaţic. C de specialişti de înaltă calificare
primejdioasă şi nerezonabilă, N. S. putea ca Conferinţa de la Geneva cu
In această ordine de idei, N. S. t. pentru toate ramurile economiei şi cultură. j
Hruşciov subliniază: Intrucît sîntem privire la dezarmare să nu justifice
'SSSff tr. Vase maritime de mare tonaj
siliţi la aceasta, nu încape nici o în speranţele pe care şi le pun în ea po MOSCOVA 16 ( A g e r p r e s ) . —
Congresului national F lota m a ritim ă a U n iu n ii S o stă cantitate de petrol pe calea
doială că răspunderea revine numai v i e t i c e îşi c o m p l e t e a z ă e f e c t i v u l c u ferată ar fi necesare 3.500 de va-
n oi vase d e m are ton aj. L a şan goane-cisternă.
puterilor N.A.T.O. tieru l n a va l „B allika“ d in L en in
g ra d , d e p ild ă , se con stru ieşte un La şantierele navale ale Uni
unii Sovietice se construiesc şi o
serie de cargoboturi rapide. Prin
Arătînd că este posibil să se în Hruşciov aminteşte de recenta decla poarele. Dv. manifestaţi o nelinişte al ü. D. Germane p etro lier cu un deplasam en t de tre acestea se numără, de pildă,
legitimă în legătură cu perspectivele cargobolurile de tip „Leninski
cheie de îndată un acord cu privire raţie a preşedintelui american că s-ar 43.000 d e to n e . I n p r e z e n t c o n Konisomol“ care pot. transporta cu
acestei conferinţe şi noi sîntem dc BERLIN 16 — Corespondentul sub lozinca „Patria — pace — so mare viteză peste 13.000 tone dc
la interzicerea experienţelor, N. S. putea ca în unele împrejurări S.U.A. părere că aceste perspective nu pot A ger,preş A. Vela transmite: cialism. Noi învingem“. stru ctorii so vietici de n a ve p ro mărfuri.:
fi considerate încurajatoare. In orice
Hruşciov subliniază că este un fapt „să manifeste iniţiativa intr-un con caz puterile occidentale urmăresc ca La 16 iunie au început în sala In prezidiul congresului au fost iectea ză un p etro lier care v a pu
prin diferite şiretlicuri să ducă în sporturilor „Dinamo" din Berlin lu aleşi reprezentanţi ai vieţii publice
dovedit incontestabil că mijloacele flict nuclear cu Uniunea Sovietică". impas tratativele de la Geneva. crările Congresului naţional al R. D. şi politice, conducători ai partidelor t e a t r a n s p o r t a 70.000 d e to n e d e
naţionale de detectare vor putea asi Germane, chemat să adopte definitiv şi organizaţiilor de masă în frunte
gura supravegherea corespunzătoare Fireşte că în aceste condiţii guvernul Uniunea Sovietică nu consideră că documentul naţional „Sarcina istori cu W alter Ulbricht. p etro l. P en tru a tra n sp o rta acea
asupra îndeplinirii acordului. sovietic nu vede altă soluţie decît problema dezarmării, a interzicerii că a Republicii Democrate Germane
aceea dc a se îngriji ca apărarea armei nucleare şi experienţelor cu şi viitorul Germaniei". Acest docu Prof. dr. Erich Correns, preşedinte
Actualmente nu •există nici un mo Uniunii, Sovietice să fie Ia nivelul această armă nu poate fi urnită din ment a fost elaborat la cea de-a 15-a le Prezidiului Consiliului Naţional al
tiv să se ceară, aşa cum fac S.U.A. corespunzător. punctul mort. Succesul depinde în plenară a C.C. al P.S.U.G. şi adop Frontului Naţional al Germanici de
marc măsură dc influenţa pe care o tat de Consiliul Naţional al Frontu mocrate, a prezentat un raport asu
i- vor exercita popoarele asupra cercu lui Naţional al Germaniei democrate. pra desfăşurării discutării documen
rilor conducătoare ale puterilor occi tului naţional. Vorbitorul a subliniat
mp^frswa experienţelor dentale. La această cauză nobilă pot La congres participă 2.300 de de importanţa sarcinii cuprinse în acest
aduce o contribuţie importantă orga legaţi aleşi din toate păturile popu document cu privire la întărirea con
nucleare al© S. U. A . nizaţiile de masă, oamenii politici şi laţiei în cadrul a peste 300 de adu tinuă a orînduirii de stat şi econo
fruntaşii vieţii publice din Anglia nări populare care au avut loc în mice a R. D. Germane.
NEW .YORK 16 (Agerpres). — faţa Adunării Generale O.N.U., Ia care se pronunţă pentru pace şi de marile întreprinderi, instituţii, în
In întreaga lume continuă protes 25 septembrie 1961 referitoare la fo zarmare. cartierele oraşelor şi la sate. L’a a- După prezentarea raportului au în
tele împotriva efectuării de către losirea spaţiului cosmic în scopuri paş ccstc adunări au participat peste 7 ceput dezbaterile.
S.U.A. a unor noi experienţe nucle nice". N. S. Hruşciov îşi exprimă speran milioane de cetăţeni. Astfel, proble
are atmosferice precum şi împotriva ţa că parlamentarii englezi vor de mele pe care le dezbate actualul con Kennedy solicită justiţia
intenţiei guvernului american dc a La Hamburg (R. F. Germană) a pune .eforturi pentru a contribui la gres au fost discutate multilateral dc împotriva greviştilor
efectua asemenea experienţe la mare avut loc dc asemenea o mare adu rezolvarea cit mai grabnică a proble mase largi populare. La pregătirea
altitudine. nare organizată de Uniunea germană mei dezarmării generale şi totale. 'NEW YORK 16 (Agerpres). —
După cum relatează agenţia Asso a păcii cu care ocazie s-a protestat congresului au participat toate parti Preşedintele S.U.A., Kennedy. a în
ciated Press, la 16 iunie conducă împotriva experienţelor nucleare ame dele şi organizaţiile de masă. care sărcinat Ministerul Justiţiei să obţi
torul Asociaţiei americane pentru ricane. Demonstranţii au cerut reali nă o hotărîre judiciară cu privire la
sprijinirea Organizaţiei Naţiunilor zarea unui acord de dezarmare şi fac parte din Frontul Naţional a! interzicerea grevei celor 9.000 de me
Unite, Hcrman Stcinkraus, a adre crearea în centrul Europei a unor
sat un apel preşedintelui Kennedy în zone dcnuclearizatc. Germaniei democrate.
care îi cere să amine experienţa nu
cleară la mare altitudine proiectată In ciuda acestor proteste, după Congresul naţional se desfăşoară
pentru începutul săptămînii viitoare. cum informează agenţiile occidentale
Steink'raus condamhă guvernul ame de presă, S.U.A. au efectuat în tot canici şi alţi muncitori din întreprin
rican pentru faptul că „programele cursul acestei săptămîni experienţe
militare americane ţintesc la punerea nucleare. La 15 iunie, relatează agen Deschiderea lu cră rilo r C om itetului p o litic derile companiei „Republican Avia-
spaţiului cosmic sub controlul S.U.A.“, ţia United Press International. Co al statelor semnatare ale Cartei linn". Greva a fost declarată la 2
ceea ce — scrie apelul — „este în misia pentru energie atomică a S.U.A. aprilie în semn de protest împotriva
contradicţie cu spiritul declaraţiilor a anunţat efectuarea unei noi explo refuzului acestei companii, de a satis
făcute de preşedintele Kennedy în zii în regiunea insulei Christmas.
'Aceasta a fost cea de-a 19-a explozie face revendicările muncitorilor.
nucleară americană.
de la Casablanca Această companie produce avioane
de vînătoare cu reacţie „f.-105“.
CAIRO 16 (Agerpres). — Khedda, preşedintele Guvernului Pro fr La K r i v o i - R o g s - a con stru it o uriaşă m in ă „ G igan l-G lu bokaia"
In seara zilei de 15 iunie în clă vizoriu al Republicii Algeria, precum şi Studenţii columbieni în i care se e x tr a g e o m a r e can titate de
direa Universităţii din Cairo şi-a în Ako Adjei, ministrul Afacerilor Ex grevă (_ anual, m in e r e u r i — p e s t e 5 m ilio a n e tone ]
nouă prăbuşire la bursa din New York ceput lucrările Comitetul politic al sta terne al Ghanei, care îl reprezintă pe 1
telor -gninm-tfe hfe Carie) de la Casa preşedintele Kwame Nkrumah. S w —>Ic
NEW; YORK 16 (Agerpres). — apreciată la 5.600.000.000 de do blanca. La lucrările comitetului parti Pe ordinea de zi a Comitetului po BOGOTA 16 (Agerpres). — Muncitorii apgeetiiaieBii stot
Bursa din Nev/ York a înre lari din valoarea acţiunilor co cipă regele Hassan al il-lea al Maro litic sînt incluse probleme internaţio Studenţii de la Universitatea N a
gistrat vineri noi scăderi spec tate la bursa din New York“. cului, Gamal Abdel Nasser, preşedin nale actuale de cea mai mare impor ţională din Columbia au declarat gre Sioiariii să*şi aper© dreptul
tele R.A.U., Seku Ture, preşedintele Re tanţă, probleme privind unitatea afri vă în semn de protest împotriva ex
taculoase. La deschidere, rela Indicele lîow-Jones, relevă a- publicii Guineea, Modibo Keita, pre cană şi lupta împotriva colonialismului cluderii ilegale a şase colegi ai lor. la muncă
tează agenţia Associated Press, genţia France Press, s-a men şedintele Republicii Mali, Yussef Ben- în Africa. Studenţii excluşi sînt acuzaţi dc a fi
acţiunile tuturor societăţilor ,,au ţinut Ia mai puţin de 10 puncte organizat greve studenţeşti. După cum
atins cel mai scăzut nivel cu Forjele patriotice controlează o şesima a declarat Consiliul studenţesc ai BUENOS AIRES 16 (Agerpres). - şi împotriva intenţiei patronilor de a
noscut de la 2 noiembrie 1060 peste cota de 553,5 marcată în universităţii, greva va continua pînă Instabilitatea politică din Argentina conceo.a o serie de muncitori. In ora
încoace“. „Această scădere, pre timpul puternicei zguduiri din din te rito riu l Angolei cînd studenţii excluşi vor fi reprimiţi. continuă să aibă repercusiuni din cele şul Quilmes, muncitorii fabricii textile
mai grave asupra situaţiei economice a „Plaiex“ au organizat o demonstraţie
cizează agenţia, este a patra 28 mai, „Cota valorilor Wall LUANDA 16 (Agerpres). — nizării luptelor de partizani potrivit Demisia guvernului ţării. Numeroase întreprinderi din Iară în semn ds protest împotriva inter
prăbuşire mare în cursul acestei Streetului, scrie Frabicc Presse, „Mişcarea de eliberare angoleză îm condiţiunilor fiecărui sector. îşi închid porţile lăsînd pe drumuri mii venţiei poliţiei în conflictul dintre ei
săptămîni de masive vînzări s-a repliat într.un ritm din ce potriva colonialiştilor portughezi face C oreei de sud de muncitori. Numai in ultimul timp şi patroni. Conflictul a izbucnit în urm
efectuate de către acţionarii de în ce mai accelerat în direcţia progrese constante“, scrie săptămînaiul Săptămînaiul tunisian subliniază că au fost concediaţi sau suspen hotărîrii administraţiei fabricii de a
rutaţi. Ea a provocat o pierdere minimului stabilit în cursul dra. tunisian „Jeune Afrique“, care menţio în prezent forţele naţionaliste, care SEUL 16 (Agerpres). — daţi pe diferite termene' aproxi concedia 375 de muncitori.
nează că în prezent forţele patriotice luptă pentru eliberarea Angolei dispun Agenţiile occidentale de pre mativ 40.000 de muncitori din me
m aU cei şe d in ţe d in 28 m a i‘ de 25.000 de oameni înarmaţi şi de o să anunţă că guvernul Coreei talurgie. In faţa ameninţării cu şo La 12 iunie, angajaţii din telecomu
angoleze controlează 1/6 din teritoriul rezervă bine instruită de 75.000 de oa de sud a demisionat Ia 16 iunie. majul, muncitorii din această ramură nicaţii au declarat grevă generală re-
,Ceva asemănălo r unui cutremur de pămînt a zgu- meni. Demisia anterioară a primului au trecut la acţiune pentru a-şi apăra rînd să li se plătească salariile res
duit bursa". Angolei. In prezent .naţionaliştii ango ministru, Song Yu Chan, care a dreptul de a munci. La uzina „Winco" tante.
„Jeune Afrique“ relatează că „de la fost acceptată de junta militară, din apropierea capitalei ţării, 500 de
ÎDin ziarul „New York Times") lezi au împărţit în cinci regiuni teri începutul luptelor în Angola şi piuă în se datoreşte, potrivit agelnţiei muncitori au ocupat fabrica în semn La rîndui lor, la 14 iunie muncitorii
prezent trupele portugheze au pierdut Associated Press, existenţei de protest împotriva suspendării de la şi angajaţii spitalelor au declarat o
toriul pe care îl controlează. Această 7.000 de oameni". unor divergenţe serioase în lucru pe timp de două luni a 160 de grevă generală de 24 ore cerînd şi el
sinul guvernului cu privire Ia persoane. La uzina „Kraft Metal Gom- mărirea salariilor.
împărţire corespunde necesităţilor orga politica economică. pany“ muncitorii au ocupat de aseme
nea fabrica protestînd împotriva sus După cum informează agenţia Fran
Criza regimului franchisf se adîneeşife pendării a 40 dintre colegii lor precum ce Presse, Confederaţia generală a
muncii din Argentina a hotărit decla
rarea la 18 iunie a unei greve ge
nerate de 48 de ore pe întreaga ţară.
MADRID 16 (Agerpres). — vincia Biscaya şi în alte oraşe şi pro S c u r te ştiri © S c u r te ştiri © S c u r te şti
Criza regimului francliist continuă vincii spaniole peste 100 de persoane.
să sc adîncească pe zi ce trece. Ho NEW YORK. După cum transmite insula Borneo), care a avut loc nu de din conducătorii „Organizaţiei Armr
tărîrca lui Franco de a interzice ori „După ce Franco a fost nevoit să agenţia France Presse, discutarea în mult, a fost adoptată o rezoluţie în Secrete“. Georges Bidault, care se a
căror persoane să se deplaseze în facă cu greu faţă mişcării greviste, şedinţa plenară a Adunării Generale a. care se cere acordarea autonomiei pînă cunde de autorităţi se bucură totuşi
străinătate, şi deportarea în insulele caic timp de peste două luni a dat O.N.U. a problemei Rhodeste, rle sud în 1963. toate drepturile de membru al pari
Canare a unor persoane care au par grele lovituri regimului său, scrie zia amînată la 14 iunie, va avea ioc luni meniului francez şi primeşte îndemi
ticipat ia recenta întîinire dc la Miin- rul „Liberation“, după divergenţele 18 iunie ora 14,30 g.m.t. Aminarea a VIENTlANE. La 15 iunie Adunarea zaţle de deputat pe care o îucasea
chcn a reprezentanţilor diferitelor pe care el le-a avut pînă şi cu unii intervenit pentru a da posibilitate Naţională a Laosului a aprobat cu 33 soţia lui.
partide şi grupări de opoziţie din fruntaşi ai bisericii catolice, întîlnirca delegaţilor ţărilor afro-asiatice să de de voturi din 35 acordul cu privire la
Spania, trădează îngrijorarea dictato de la München a arătat că printre finitiveze proiectul de rezoluţie pe care constituirea guvernului de coaliţie sem ROMA. Deputaţii comunişti şi soci
rului spaniol. forţele de opoziţie împotriva dictaturii intenţionează să-l supună Adunării. nat la 13 iunie în Valea Ulcloarelor. Iişti din Italia au cerut guvernului
Din relatările agenţiilor de presă franchistc se numără şi o serie dc interzică folosirea forţelor armate po
reiese că arestările masive şi depor grupări ale burgheziei spaniole“. ATENA. La Atena au sosit acad. La 18 iunie regele Laosului va insta ţieneştl în scopul înăbuşirii demo
tările sînt operate mai ales din rîn Mihai Beniuc, care va reprezenta ţara la noul guvern condus de prinţul Su- straţiilor oamenilor muncii care
dui muncitorilor participanţi la recen „Toate acestea, arată limpede că noastră Ia reuniunea Comunităţii euro vanna Fumma. apără drepturile. Această cerere a fc
ta grevă. In ultimul timp au fost regimul lui Franco nu arc nici o pene a scriitorilor şi Radu Beligan, formulată de deputaţi în legătură
arestate la Barcelona, Bilbao, în pro- bază socială şi politică şi că dictatu artist al poporului, care va participa CARACAS. Ziarele din Caracas au atacul săvîrşit de poliţia italiană îi
ra sa sc clatină din temelii“, scrie la colocviul „Festivalul spectacolu publicat Ia 15 iunie o ştire despre potriva muncitorilor din Geccano la
la rîndui său ziarul „L’Humanite". lui". protestul ţăranilor din provincia Ghi- mai. Ministrul afacerilor interne, T
riqui din Panama, împotriva samavol viani, a respins cererea deputaţilor.
Es$e posibsf un rs@u p r o c e s VARŞOVIA. In seara zilei de 15 iu niciei companiei nord-americane „Ghi-
nie la cinematograful „Skarpa" din riqui Land". Această companie a dat NEW YORK. Un grup de 25 de pr
îm potri va Sui Salan Varşovia a avut loc premiera de gală ordin să fie distruse casele a peste 100 fesori de drept din S.U.A. au public
a filmului romînesc „Setea“, distins cu de familii ţărăneşti pentru a pune stă- o declaraţie comună în care condami
(Desen din „Pravda") PARIS 16 (Agerpres). — agenţiei France Presse, este probabil medalia de argint la Festivalul inter pînire pe pămînturiie din această re hotărîrea majorităţii membrilor Cur
Cercurile guvernamentale au comu că Salan va fi judecat de tribunalul mi naţional al filmului de la Moscova din giune. Supreme a Statelor Unite care ;
nicat că a început instrucţia judiciară, litar special creat în locul tribunalului 1961. Filmul s-a bucurat de un fru aprobat faimoasa lege McCarran. Duj
după care s-ar putea să urmeze un nou militar suprem. mos succes. PARIS. La 16 iunie, organele pro cum se ştie, în baza acestei legi, gi
proces împotriva lui Salan „pentru ac curaturii franceze s-au adresat Adu
ţiunile săvîrşite de el după ce a fost S-a aflat că după ce s-a dat sen KUG1I1NG. La cel de-al IlI-lea nării Naţionale cerîndu-i sâ-1 lipsească vernul Statelor Unite intenţionează >
judecat de tribunalul militar suprem“. tinţa în procesul lui, Salan trimitea de imunitate parlamentară pe Gcor-
Potrivit relatării corespondentului din închisoare noi instrucţiuni O.A.S.- Congres al Partidului Popular unit din ges Bidault, fostul prim-ministru al arunce în închisoare pe conducător
iştilor din Algeria. Franţei, care, după cum se ştie din
colonia engleză Sarawak (situată în informaţiile apărute în presă, este unul Partidului comunist.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Alartie nr. 9. lelelun ; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar co nform aprobării Direcţiei Generale P- T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.
