Page 63 - 1962-06
P. 63
Nr. 2327 DRUMUL SOCIALISMULUI P'*B. *
Călduroasa primire făcută înalţilor oaspefi sovietici
de populafia Capitalei
(Urmare din pag. l-a) Apariţia înalţilor oaspefi şi de bucureştenl, aflaţi de-o par au venit In întimplnarea Depunerea de coroane
te şt de alta a şoselei, for
Tovarăşii Gheorghe Gheor a conducătorilor partidului şi mează un adevărat culoar viu. oaspeţilor cu un panou mare de flo ri la Monumentul
ghiu-Dej şi Nijctta Sergheevici guvernului nostru la tribuna Ei salută cu entuziasm, flutu
Hruşciov, se îmbrăţişează cu din piaţa gării este salutată ră steguleţe şi buchete de alcătuit din trandafiri roşit, E roilor Patriei şi
căldură. Conducătorii de partid cu puternice aclamaţii şi nes- flori. Nenumărate flori aco
şi de stat şi membrii delega fîrşite urale de o mulţime peră maşina in care se află pe care eraţi înscrise cuvinte Monumentul Eroilor
ţiei sovietice se salută cordial. imensă. conducătorii de partid şi de
Stat al celor două ţări. Fiecare închinate prieteniei romîno- Sovietici
Se intonează imnurile de Tovarăşul Gheorghe Qheor- doreşte să-l vadă cit mai de
stat ale Uniunii Sovietice şi ghiu-Dej rosteşte cuvtntarea aproape, să-i strîngă mina, sovietice. . Luni la amiază, delegaţia de
R.P. Romine, Răsună 21 de de bun venit. Răspunde tova să-i spună din toată inima partid şi guvernamentală a
salve de tun. Tovarăşii N. S. răşul N. S. Hruşciov. Cuvln- bun venit tovarăşului Hruş Tovarăşii Nilclta Sergheevici î Uniunii Sovietice, In frunte cu
Hruşciov şi Gheorghe Gheor tările slnt primite cu aplauze ciov. tovarăşul N. S. Hruşciov, a de
ghiu-Dej primesc raportul şt furtunoase şi ovaţii îndelungi. Hruşciov şi Gheorghe Gheor- t pus coroane de flori la Monu
trec In revistă garda de onoa Se aud lozinci. Se scandează In Piaţa Sclnteii, pe şoseaua mentul Eroilor Patriei şi Monu
re aliniată pe peronul gării. „R.P.R.—U.R.S.S. stnt în veci Ktseleff, pe bulevardul Avia ghiu-Dej şi celelalte persoane j mentul Eroilor Sovietici.
prietene", torilor, maşinile de-abia stră
Membrilor delegaţiei le slnt bat prin mulţime. Pe balcoa oficiale răspund cu căldură La solemnităţi au luat parte
prezentaţi şefii misiunilor di Garda de onoare defilează nele şi acoperişurile clădiri tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-
plomatice acreditaţi la Bucu In faţa persoanelor oficiale. manifestărilor de dragoste şi ? Dej, Ion Gheorghe Maurer,
reşti, precum şi persoanele lor, în pomi, pe statuia Avia
oficiale. Apoi tovarăşii N. S. Hruşciov torilor se află numeroşi bucu- prietenie care au loc la fie- ^ membri ai Biroului Politic al
şt Gheorghe Gheorghiu-Dej reştenî. Mulţi cetăţeni foto C.C. al P.M.R., membri ai C.C.
Un grup de pionieri romtni iau loc intr-o maşină deschisă, grafiază momentele emoţio care pas, pină la reşedinţa <» al P.M.R., ai Consiliului de Stat
şi sovietici oferă buchete de escortată de motociclîşti, care nante. Un grup de bucureştenl şi ai guvernului, reprezentanţi
L flori şi cravate roşii. este urmată de coloana ma delegaţiei. # ai organelor locale de partid şl
şinilor oficiale. Peste 300.000 de stat, generali şi ofiţeri su
Mult timp după trecerea co- f periori ai forţelor noastre ar
mate.
Ioanei de maşini, pe străzile ţ
Erau, de asemenea, de faţă
Capitalei a continuat să dom- t membrii Ambasadei Uniunii So
vietice la Bucureşti.
nească atmosfera caracterts- Î
In pieţele din faţa monumen
tică zilelor de sărbătoare. i telor şi pe străzile din împreju
rimi se afla un mare număr de
Festivitatea primirii la gara $ cetăţeni.
Băneasa a fost transmisă prin i Gărzile de onoare aliniate în
faţa monumentelor au prezen
posturile romine de radio şi jj tat onorul. Au fost intonate im
nurile de stat ale celor două ţări.
televiziune. \
După depunerea coroanelor,
(Agerpres) cei prezenţi au păstrat un mo
ment de reculegere în memoria
T oastaal tf©vaa*ăşaslaat T o a s i a i l t® "V aii°âL şaaIaii eroilor romînl şi sovietici.
G h . G ! i e ® a 8g ] h m * i > e i M o 8 L H i * e iş c b <d y A urmat apoi defilarea gărzi,
lor de onoare.
(Urmare din pag. l-a) pentru instaurarea unei păci (U rm ări din pag. l-a ) tre Uniunea Sovietică şi Repu încă o cupă şt autobasculanta poate pleca. Aspect de la
trainice pe pămînt. blica Populară Romînă. Pe panglicile coroanelor erau lucrările de excavaţii — mina Teliuc.
Populară, Romlnă, pentru Întă Muncitoresc Romîn frăţesc, care Înscrise cuvintele:
rirea continuă a unităţii lagă Ca urmare a acţiunilor cercu a fost întotdeauna şi rămîne Ingăduiţi-mi să toastez pen Oraşele noastre, tot mai
rului socialist, pentru coexis rilor imperialiste agresive, în credincios învăţăturii marxism- „Eroilor romîni căzuţi In lupta
tenţa paşnică a statelor cu orîn- lume s-a adunat mult material leninismului şi internaţionalis tru gloriosul Partid Muncitoresc pentru eliberarea patriei lor de 'OOOOCK^ frumoase OOOOOC’O
duiri sociale diferite. inflamabil. Pentru a se evita mului proletar, noi succese re Romîn, pentru Comitetul său sub jugul fascist, din partea de,
o catastrofă termonucleară, este marcabile în Îndeplinirea sar Central, în frunte cu marele nos legaţiei de partid şi guverna,
La baza relaţiilor de tip nou, necesar să se pună capăt cursei cinilor Istorice ce îi stau în tru prieten, tovarăşul Gheorghe mentale a Uniunii Sovietice.
statornicite între ţările membre Înarmărilor, să înceteze expe faţă. Gheorghiu-Dej I Anul 1962“ ; „Ostaşilor eroi
ale marii comunităţi socialiste, rienţele nucleare, să fie înfăp sovietici care au căzut In
se află principiile întrajutoră tuită dezarmarea generală şl to Nădăjduim că vizita în Re, Pentru guvernul Republicii lupta Împotriva fascismului,
rii şi colaborării frăţeşti. In tală sub un strict control in publica Populară Romînă a de Populare Romine, pentru tova
promovarea şl Înfăptuirea aces ternaţional, să se lichideze ră legaţiei de partid şi guverna, răşul Maurer, şeful guvernului din partea delegaţiei de partid
tor principii, un rol deosebit are măşiţele celui de-al doilea război mentale sovietice va servi la şi guvernamentale a Uniunii So
Uniunea Sovietică, care acordă mondial, să fie şterse definitiv dezvoltarea şi adlnclrea continuă Pentru prietenia frăţească vietice. Anul 1962“.
celorlalte ţări socialiste un şi pentru totdeauna de pe faţa a legăturilor dintre partidele veşnică, de nezdruncinat dintre
sprijin multilateral, internaţio pămîntului rămăşiţele ruşino noastre, dintre guvernele celor (Agerpres).
două ţări, va contribui la întă poporul sovietic şi poporul ro
nalist. sului sistem colonial, Inegali rirea prieteniei şi lărgirea co mîn 1
Din primii ani de existenţă a tatea dintre popoare, încălca laborării in toate domeniile In-
rea dreptului lor de a dispune Pentru învăţătura marxist-le-
puterii populare, ne-am bucu libere de propria lor soartă. ninistă, pentru internaţionalis
rat de ajutorul poporului sovie mul proletar — steagul de luptă
tic. In înfăptuirea sarcinilor Lupta pentru Înfăptuirea aces al mişcării comuniste interna
stabilite de Congresul al IH- tor ţeluri reprezintă un element
lea al partidului, in industria fundamental al politicii externe ţionale I
lizarea socialistă a ţării şi fău a Uniunii Sovietice, a Republi
rirea bazei tehnico-materiale a cii Populare Romine, ca şi a Spectacol de gală în cinstea delegaţiei de partid şui Deva s-au plantat 3.300%
socialismului, Uniunea Sovieti celorlalte state socialiste.
că ne acordă sprijin prin li şi guvernamentale a Uniunii Sovietice Pe cartiere şi străzi pomi ornamentali şi tufe de-g
vrarea de maşini şi utilaje pen Iubiţi oaspeţi,
tru obiective industriale impor Dragi tovarăşi, Luni seara, la Teatrul de Operă Iar al Capitalei, mari formaţii reu v Pentru ca oraşul, Hunedoara corataivle.omN?uumluai)i îînntrneouuloccuerni,-%o
tante, prin ajutor tehnico-ştiin- Vă propun să toastăm In să şi Balet al R.P. Romine, a avut loc nite de muzică populară precum şi
ţific, prin împărtăşirea expe nătatea prietenului de nădejde un spectacol de gală în cinstea dele solişti de frunte. g să fie tot mai frumos, sj s_au amenajat spaţii verzi p e \
rienţei înaintate. al poporului romîn, Înflăcărat gaţiei de partid şi guvernamentale a % popular a organizat o largă q afaţă de 85Q0 m p Totţ
luptător pentru cauza comunis Uniunii Sovietice. Spectacolul s-a bucurat de un deo-
Ingăduiţi-mi, scumpi oaspeţi, mului şi păcii — tovarăşul sebit succes. acţiune de masa pentru aî-ci au fost plantaţi 90 pomix
să exprim Partidului Comunist Hruşciov : Pe străzile care duc spre Teatrul rea de zone verzi, plantari
al Uniunii Sovietice, guvernului de Operă şi Balet precum şi în piaţa Artiştilor le-au fost oferite la sfîr- p•reoam. iloor.rnaNmu endteaumşuilti,ntrnee+ţixnieo- onrrmnanmmeemnttanUM, 1110)10) hbuucrfăiţtif ttvu.ffpe. SşJi.C>
şi Întregului popor sovietic, re In sănătatea tuturor membri din faţa clădirii, mii de locuitori ai şilul spectacolului flori din partea ăaelteilneţ.reNţofniezroenaeiovrermzi şfi0lsutc/rdă-rgii
cunoştinţa fierbinte a poporu lor delegaţiei, tovarăşii Grişin, Capitalei au salutat cu însufleţire pe delegaţiei sovietice.
lui romîn pentru acest sprijin Kuzneţov, Kunaev, Andropov, solii poporului sovietic. mi dm strada Bnn ş ctife { străzile M. Em ines-t
preţios, care înlesneşte consi Spectacolul a fost transmis de că sat o chemare la întrecere în yzaicu şt altele.%
derabil înfăptuirea de către oa Bodiul, Sin iţa, Eldarova, Afa- La spectacol au asistat membri ai tre televiziunea romînă. acest sens. Zile ăe-a rlnăul ’ ’ ;. K
menii muncii din Romlnia a nasenko, Jegalin. C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat,
operei de desăvîrşire a con ai guvernului, conducători ai unor in străzile oraşului au cunoscut Cele mai bune rezultate în-
strucţiei socialismului şl atin Să toastăm în cinstea Parti stituţii centrale şi organizaţii obşteşti,
gerea măreţului obiectiv — ca dului Comunist al Uniunii So oameni dc artă şi cultură, activişti o animaţie deosebită. Mii de sa au fost obţinute în ocţiu- 7
ţara noastră, Împreună cu ce vietice, detaşament de frunte de partid şi dc stat, oameni ai mun cetăţeni au pornit să facă din nile întreprinse de cetăţenii,
lelalte ţări socialiste, să treacă cii din întreprinderile şi instituţiile
în limitele aceleiaşi epoci isto al mişoării comuniste interna Capitalei, ziarişti romîni şi străini. ora iil lor o grădină. dm circumscripţia electoralăg
rice Ia comunism. ţionale, în cinstea Comitetului in? acţiunile întreprinse pen- nr. 25 Deva, care a fost decla- go
său Central leninist şi a guver
Munca plină de elan a po nului sovietic; tru înfrumuseţarea, oraşului ^ g
poarelor noastre pentru înfăp
tuirea ţelurilor măreţe şi nobile pentru noi victorii strălucite Hunedoara au participat pînă iftiţiaiiva tinerilor %
ale socialismului şi comunismu ale poporului sovietic in înfăp x la începutul lunii iunie 86.038 ( ,
lui se împleteşte indisolubil cu tuirea măreţului Program al Au fost prezenţi şefi ai misiunilor
lupta neobosită pe care o duc Partidului Comunist al Uniunii diplomatice acreditaţi la Bucureşti. 8 cetăţeni, care au prestat Comitetul orăşenesc U.T.M.>
Sovietice.
Publicul prezent a salutat cu aplauţ O 344.152 ore muncă patriotică. Alba Iulia, împreună cu sfa-%
Pentru marea comunitate a ze prelungite şi ovaţii apariţia în Io-*
ţărilor socialismului, pentru jilc oficiale a oaspeţilor sovietici şi a o Valoarea lucrărilor efectuate tul popular orăşenesc, au în- g
triumful cauzei păcii în lume 1 conducătorilor partidului şi statului
nostru. x cu acest prilej depăşeşte treprins cu sprijinul tinerilor
$ 860.000 lei. 0 acţiune ăe înfrumuseţare a)
localităţii. In cadrul acţiuni-)
Întreceri
lor întreprinse s-au efectuau
Au fost intonate imnurile de stat între circumscripţii amenajări de spaţii verzi, re-)
ale U.R.S.S. şi R.P. Romine. parări ăe drumuri şi trotuare,]
Bogatul program artistic prezentat o in cadrul acţiunilor Intre- plantări ăe pomi ornamentali\
a cuprins cîntccc şi dansuri populare
romîneşti şi sovietice, piese instru o prinse pentru buna gospodă- şi altele. Pînă acum tinerii au)
mentale, coruri, arii din opere. La
reuşita spectacolului şi-au dat con g rire a oraşului Deva, deputaţii plantat 4.300 pomi ornamen-l
cursul corurile reunite ale Filarmo
nicii dc Stat „George Enescu“, Ra o şi comitetele ăe cetăţeni au tali, s-au reparat 5,3 km. dru-\
diodifuziunii şi Televiziunii romine,
Ansamblului Forţelor Armate şi An g pornit o însufleţită întrecere, muri, s-au amenajat 51.000)
samblului „Ciocîrlia“, Orchestra sim
fonică a cinematografici, colectivele O Au fost organizate astfel ac- m.p. zone verzi, s-au transpor-l
de dansuri ale Ansamblului Forţelor
Armate şi Ansamblului Sfatului popu- o ţiuni pentru întreţinerea zone- tat 450 m.c. balast la nivelări)
v lor verzi, pentru extinderea lor de străzi etc.
o în noile cvartale de locuinţe aceste acţiuni au parti-i
g etc. La acţiunile respective au cipat 8.958 tineri care au preş-)
o fost mobilizaţi un mare număr tat peste 36.000 ore de muncă]
o ăe cetăţeni. Ca urmare, in ora- patriotică.
0<XXX><XXX>000000-. o<xxxxxx>oooo<xxxxx>ooooooooooooooooo
Marea reformă în acţiune rios chiar din primele zile. recţiilor teritoriale de produc Specialiştii care lucrează în ca soluţionată prin introducerea
In anii trecuţi, lucrările de ţie este de a educa cadrele de drul direcţiilor (ei se numesc uneia sau chiar a mai multor
Cu cinci ani in urmă, în 1957, de M. AGAPOV, nome şi unionale — comitete conducere ale colhozurilor şi inspectori - organizatori) ajută forme de retribuire a muncii,
în Uniunea Sovietică a fost în pentru agricultură, iar pe primăvară pe alocuri s-au tă sovhozurilor să gospodărească pe Ioc cadrelor din colhozuri şi aplicabile tuturor colhozurilor
făptuită reorganizarea radicală, comentator al agenţiei de presă U.R.S.S. — Comitetul unional răgănat, iar calitatea însămîn- raţional pămintul, pentru ca sovhozuri in însuşirea cunoştin ţării. Problema aceasta trebuie
revoluţionară prin spiritul ei, a agricol. ţărilor nu a corespuns întotdea acesta să dea maximum de pro ţelor economice, a metodelor rezolvată de la caz la caz, aproa
conducerii industriei (trecerea Novosti una cerinţelor agrotehnice. Se duse cu cheltuieli minime de moderne de conducere a unei pe în fiecare gospodărie în par
de Ia ministere la sistemul con In toate republicile au şi fost simţea lipsa unei conduceri su muncă şi mijloace. mari gospodării. te, ţinîndu-se seama de condi
siliilor economiei naţionale). Pe iveală. Ele se manifestă cu atît create şi au început să func ficient de calificate. ţiile de sol şi climatice, de ca
atunci s-au găsit sceptici care mai deplin, cu cit este mai bine ţioneze direcţiile teritoriale de Cunoscind în aprofunzime ac Unii pot pune întrebarea: de racterul producţiei, nivelul de
afirmau că în cel mai bun caz organizată conducerea produc producţie. In R.S.F.S.R. au fost Care este situaţia în prezent? tivitatea fiecărei gospodării, di ce trebuie ajutată agricultura dezvoltare a gospodăriei etc. De
această reformă nu va da re ţiei în toate verigile ei — de jos create 418, iar în Ucraina — 190 Iată un exemplu din practica di recţiile înfăptuiesc măsurile care cu cadre ? In interviul acordat rezolvarea acestei probleme
zultate pozitive., iar în cel mai pînă sus. Sistemul de conducere asemenea direcţii. Direcţiile sînt recţiei din Gheorghiev, ţinutul contribuie la creşterea rapidă a editorului american G. Cowles, complicate se ocupă în prezent
rău caz — va duce la dezorgani a agriculturii U.R.S.S., existent conduse de specialişti ca şi de Stavropol (Caucazul de nord). producţiei. Se desfăşoară o N. S. Hruşciov spunea : „Mulţi direcţiile de producţie.
zarea economiei. pînă în ultima vreme, data de activişti de partid şi de stat cu In timpul însămînţărilor toţi lu muncă susţinută, multilaterală, lucrători din agricultura noas
mulţi ani. Fără a fi ideal nici în o bogată experienţă. crătorii direcţiei s-au aflat în pentru lichidarea sistemului de tră posedă încă puţine cunoştin La elaborarea sistemului
in prezent, în Uniunea Sovie trecut, el s-a dovedit însă ab>. colhozuri şi sovhozuri. Ca oa agricultură cu ierburi perene, ţe economice şi deprinderi or de retribuire a muncii di
tică are loc reorganizarea con soîut necorespunzător în noua Direcţiile de producţie consti meni calificaţi, ei au luat pe care, după cum se ştie, a adus ganizatorice necesare unei mari recţiile conlucrează cu condu
ducerii agriculturii, prevăzută etapă de dezvoltare, în condiţi tuie principala verigă a noului loc măsurile necesare pentru or mari prejudicii agriculturii gospodării... După efectuarea cătorii colhozurilor. Se introduc
de Plenara din martie a Comi ile construcţiei desfăşurate a so sistem de conducere. Fiecare din ganizarea bună şi fără întreru U.R.S.S. colectivizării noi am rămas mult asemenea forme de retribuire
tetului Central al P.C.U.S. Prin cietăţii comuniste, cind trebuie ele, în funcţie de condiţiile lo peri a muncii. Agregatele de se prea mult la etapa cind nu s-a care să stimuleze ridicarea pro
însemnătatea sa, această reor realizat un belşug de produse. cale, se ocupă de 20-60 de gos mănat au lucrat în două schim Pretutindeni s-au introdus acordat atenţia cuvenită creării ductivităţii muncii, sporirea pro
ganizare echivalează cu cea din podării şi acţionează pe terito buri, a fost bine organizată de culturi prăsitoare de mare pro de cadre pentru conducerea col ducţiei, reducerea preţului ei de
1957. Şi din nou se fac auzite în Nici la centru, nici în raioane riile a două-trei regiuni admi servirea tehnică a parcului de ductivitate. In ţinutul Krasno hozurilor : în cea mai mare par cost, conducerea cu pricepere a
Occident prorociri pesimiste. nu existau organe care să se nistrative. Direcţiile sînt chema maşini, a fost instituit un con dar, de exemplu, chiar din pri te aceştia erau ţărani crescuţi gospodăriei, spiritul de iniţia
ocupe direct de organizarea te să se ocupe in mod concret trol riguros asupra calităţii în măvara aceasta, peste 300.000 şi educaţi în condiţiile gospodă tivă.
Acum cinci ani oamenii sovie producţiei agricole. Lipsa unui de organizarea producţiei în fie sămînţărilor. ha., ocupate înainte cu ierburi, riilor individuale, înapoiate. Pro
tici au răspuns scepticilor: aparat de conducere bine orga care colhoz şi sovhoz, urmărind au fost însămînţate cu porumb, blemele evidenţei, organizării, îmbinarea armonioasă a intere
„Toamna se numără bobocii“ şi nizat a constituit una din prin ca fiecare din acestea să-şi dez Colhozurile şi sovhozurile de mazăre şi sfeclă furajeră. Re productivităţii muncii, cheltuie
într-adevăr, nu a trecut mult cipalele cauze ale rămlnerii în volte gospodăria şi să sporeas servite de direcţia din 'Gheor nunţarea la sistemul de agricul lii de mumcă pe unitate de pro selor producţiei cu interesele
timp şi a devenit evident pentru urmă într-o oarecare măsură a că rapid producţia. ghiev au efectuat însămînţările tură cu ierburi perene a permis dus au rămas timp îndelungat
toată lumea : industria sovietică producţiei agricole faţă de ne în termene optime, fără vreo regiunii Leningrad să dubleze personale ale oamenilor muncii
a atins un asemenea ritm, ase voile în creştere rapidă Acest O perafm ’atea — încălcare a normelor 'agroteh suprafeţele însămînţate cu po în afara atenţiei acestor ţărani...
menea culmi, incit a depăşit cele lucru s-a făcut simţit in mod nice. rumb şi să sporească de cinci reprezintă principiul general al
mai optimiste previziuni. deosebit atunci cind partidul a un mave avantaj ori cele Însămînţate cu sfeclă Prin urmare, în faţa noastră
trasat sarcina de a se dubla Ce concluzie se poate trage din de zahăr. stă acum, în primul rînd, o sar construirii comunismului. Apli
In ce priveşte agricultura, şi şi tripla în termenul cel mai De la crearea direcţiilor a tre acest exemplu, care de altfel cină cu caracter organizatoric".
aici „bobocii“ se vor număra scurt producţia agricolă. cut o perioadă de timp foarte este caracteristic pentru noile Din ştirile primite de la sate carea lui justă în agricultură
mai tîrziu. Dar oamenii sovie scurtă şi în prezent, fireşte, nu organe agricole ? A crescut ope reiese că toate direcţiile terito Cointeresarea materială
tici afirmă de pe acum că reor Plenara C.C. al P.C.U.S. a ho- ne putem forma o imagine com rativitatea conducerii, toate pro riale în colaborare cu colhozu constituie cheia noului avînt al
ganizarea va aduce rezultate din tărît crearea unui sistem prin pletă asupra activităţii lor. Se blemele curente ale gospodării rile şi sovhozurile, perfecţionea In colhozuri şi sovhozuri nu
cele mai bune. cipial nou de conducere a pro pot face totuşi unele observaţii lor au fost rezolvate fără tă ră ză structura suprafeţelor însă s-a respectat întotdeauna prin agriculturii socialiste şi creşte
ducţiei colhoznice şi sovhozni- pe marginea primelor rezultate gănări. Or, acest lucru este foar mînţate. Iar acest lucru, potri cipiul cointeresării materiale. In
Pe ce se bazează această în ce. In conformitate cu directi ale reorganizării. vit calculelor specialiştilor, va unele colhozuri veniturile oa rii animalelor.
credere ? vele Plenarei ău fost formate noi te important în special în con
organe: direcţii teritoriale de Noile organe au început să ac da încă în acest an rezultate menilor depindeau doar de can *
Esenţialii! — producţie colhoznice-sovhoznice tiveze întf-'o perioadă de mare diţiile campaniilor agricole de economice Importante.
sau sovhoznice-colhoznice, in re răspundere — în preajma însă- sezon. titatea de muncă depusă şi nu Noul sistem de conducere a
o conducere concreîă giuni, ţinuturi, republici auto mînţărilor de primăvară. Ele au Noile direcţii acordă o deose
trebuit să susţină un examen se Gospodari chibzuiţi de volumul producţiei obţinute. agriculturii apropie conducerea
posibilităţile uriaşe ale econo bită atenţie problemelor orga
miei socialiste nu ies singure la Creşterea operativităţii este Organizarea justă a retribuirii de viaţă, deschide mari posibi
doar linul din avantajele noului nizării şi planificării producţiei,
sistem. Principala sarcină a di ridicării productivităţii muncii. muncii este o problemă destul lităţi de sporire rapidă a pro
de complicată. Ea nu poate fi ducţiei agricole.
Reforma realizată în bază ho-
tărlrli Plenarei din martie a
C.C. ai P.C.U.S. este c reformă
cu mare viitor.
