Page 64 - 1962-06
P. 64
páf. 4 DRUMUL SOCrAllSMULUl Nr. 2327
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE Ş T IR I *
T
th -smstâ ; M
•&Mf\swrp. >
/%:
:v:. X
Popoarele intensifică lupia penfru Comunicatul C.C. ai P.C. Cea de-a 6-a
Bulgar turbină a hidro
dezarmare şi pace SOFIA 18 (Agerpres). — centralei de Ia
BratsR a cărei
La 17 iunie a fost dat publi asamblare s-a
cităţii Ia Sofia următorul Co
SVlarS manifestaţii Savanfî am ericani condamnă exploziile municat al Comitetului Central terminat la uzi
pentru pace în Franţa n u c le a re e fe c tu a te de S. U .A . al Partidului Comunist Bulgar : na de produse
„In scopul unei mobilizări şi metalice de la
mai depline a tuturor forţelor Leningrad.
PARIS 18 (Agerpres), — NEW YORK 18 (Agerpres). - mulţi participanţi la conferinţă au partidului şi poporului pentru S u b s e m n u l u n i t ă j i i popoarelor
Partizanii păcii francezi desfăşoară La New York şi-a încheiat lucră înfăptuirea cu succes a sarci africane
ample pregătiri in vederea Congresu rile conferinţa oamenilor de ştiinţă arătat că instaurarea unei păci trai nilor trasate de consfătuirea din
lui mondial pentru dezarmare generală americani care luptă pentru pace. La nice este împiedioată de industriaşii iunie, Comitetul Central al CAIRO 18 (Agerpres). — ' j In ce priveşte problema algeriană a fost hotărîtă Ia actuala sesiune. Se
şi pace. In prezent în diferite regiuni această conferinţă, care a durat trei americani producători de armament Partidului Comunist Bulgar con La Cairo a luat sfîrşit cea de-a doua fost publicată o declaraţie separată în diul Băncii africane de dezvoltare va
ale Franţei au Ioc mari manifestaţii zile, au participat peste 700 de per şi de birocraţia Pentagonului. Fle sideră necesar să amine pentru sesiune la nivel înalt a Comitetului care se arată că statele membre ale fi la Conakry, sediul Uniunii de plăţi,
ale luptătorilor pentru pace sub lozinca soane. Conferinţa a hotărît să creeze ming, profesor Ia Universitatea Van noiembrie a.c. data convocării politic al ţărilor membre ale Cartei grupului de la Casablanca vor cere ad la Cairo, sediul Consiliului Economic
dezarmării generale şi a coexistenţei o organizaţie permanentă penfru spri derbilt, autorul multor cărţi despre Congresului al VlII-lca al p arti de la Casablanca. La sesiune, care a miterea Algeriei independente la O.N.U, Ia Bamako, sediul Comitetului cultu
paşnice. Una dintre aceste manifestaţii jinirea cauzei păcii, care a fost de relaţiile internaţional^, a declarai, dului care urma să aibă loc la durat trei zile, au participat regele imediat după proclamarea rezultatelor ral la Tanger, iar sediul comandamen
a avut Ioc fa 17 iunie în oraşul Nar- numită „Congresul oamenilor de ştiin printre altele, că S.U.A. nu iau mă 3C august“. Hassan al M-lea al Marocului, Gainal referendumului. tului suprem unificat african la Acera.
bonne din sudul Franţei. Au partici ţă pentru menţinerea existenţei“. suri pentru slăbirea încordării inter Abdel Nasser, preşedintele R.A.U., Seku
pat peste 5,000 de persoane din şase naţionale, deoarece „eroii războiului in sprijinul Cubei Ture, preşedintele Republicii Guineea, Agenţia M.E.N. anunţă că s-au sta Şef al acestui comandament a fost
departamente ale Franţei. Luînd cu- Gu asentimentul participanţilor la rece şi întregul nostru complex mi revoluţionare Mod'bo Keita, preşedintele Republicii bilit sediile diferitelor instituţii şi or numit generalul Mohatnmed Fawzi
vintul la acest miting, Jacques Roux, conferinţă, Shaunsey Lcake, profe litar-industrial nu doresc acest lucru. -Maţi, Yussef Ben-Khedda, preşedintele ganizaţii comune a căror înfiinţare a
profesor la Universitatea din Mont- sor de farmacologie, fost preşedinte In locul unor asemenea măsuri ei SA N JOSÉ (Costa Rica) ÎS (Ager guvernului provizoriu al Republicii Alge (R.A.U.).
pelier, a subliniat necesitatea impe al Asociaţiei americane pentru pro doresc intensificarea cursei înarmă ria, precum şi Ako Adjei, ministrul
rioasă a dezarmării generale, arătînd movarea ştiinţei, preşedintele confe rilor“. Fleming a subliniat că numai pres). — TASS transmite: afacerilor externe al Ghanei, care îl =sas=
c ă : tărăgănarea rezolvării acestei pro rinţei, a adresat preşedintelui S.U.A., presiunile din partea poporului pot Sub auspiciile „Asociaţiei prieteni reprezintă pe preşedintele Kwame
bleme de necesitate vitală intensifică Kennedy, o telegramă prin care se duce la o modificare a politicii Wa Nkrumah.
pericolul de război. cere renunţarea la experienţele nu shingtonului. lor revoluţiei cabane“, la San José Participanţii au dat publicităţii un
Participanţii Ia miting au adoptat în cleare la mare altitudine. Iri telegra a avut loc un miting in sprijinul comunicat în care se ocupă de proble
unanimitate o rezoluţie prin care cer mă se subliniază că exploziile nuclea Gonferiuţa a adoptat de asemenea Cubei revoluţionare. Participanţii lo mele arzătoare ale situaţiei internaţio
dezarmarea generală pe calea trata re Ia mare altitudine, proiectate de o rezoluţie în care sînt expuse ţelu miting au condamnat pregătirile pen nale şi în special de problemele afri
tivelor. Statele Unite, „implică posibilitatea rile înfiinţării „Congresului oameni cane.
O altă mare manifestaţie a luptăto dc a se crea o ameninţare pentru lor de ştiinţa penfru menţinerea exis tru o nouă agresiune împotriva Cu In legătură cu pericolul pe care îl
rilor pentru pace a avut loc Ia 17 iunie omenire şî pentru mediul natural în tenţei“. In rezoluţie se spune că con bei, care se desfăşoară in uncie ţări reprezintă pentru omenire continuarea
în regiunea oraşului Lille din nordul conjurător“. gresul are datoria „de a, uni. energia lalino-amcricane. Umberto Vargas experienţelor nucleare participanţii cer
Franţei. La acest miting au luat cu- oamenilor de ştiinţă şi a organiza Carbonel, unul dintre conducătorii marilor puteri să pună capăt neîntîr-
vîntul Isabelle Blume. membră a Pre Ghaunsey Leake arată că înfăptui ţiilor lor în promovarea unui program organizaţiilor muncitoreşti din Costa ziat acestor experienţe. Trecînd la pro
zidiului Consiliului Mondial al Păcii, rea exploziilor nucleare la mare al pozitiv de luptă pentru pace“. Ea a Rica, a subliniat în cuvîntarca sa că blemele Africii, comunicatul adresează
şi .lean Schaffer, secretar al Confede titudine, proiectate de Statele Unite, ar recomandat de asemenea „Congresu un apel tuturor parlidelor politice afri
încălca în inod flagrant rezoluţia Uniu lui oamenilor de ştiinţă pentru men cane pentru „constituirea de fronturi
unice care să cuprindă toate forţele
raţiei Generale a Muncii din Franţa. nii Astronomice Internaţionale. Mai ţinerea existenţei“ să lupte pentru în nimeni nu poale restabili dominaţia naţionaliste antiimperialiste“.
Carta de la Casablanca, se arată
cheierea unul acord internaţional cu imperialismului în Cuba. Atit timp în continuare în comunicat, este des G. P. R, A. a cerut convocarea unei şedinţe
privire Ia folosirea spaţiului cosmic cît ţările Amerîcii Latine îşi mani chisă tuturor ţărilor africane. In acesl
C onferinţa naţională festă solidaritatea de luptă cu Cuba, scop se propune convocarea unei con- extraordinare a consiliului Ligii ţărilor Arabe
a partizanilor păcii din M e x ic exclusiv în scopuri paşnice şi să con a declarat el, revoluţia cubană nu se
CAIRO (Agerpres). — poporului algerian, neîndeplini-
tribuie la realizarea unui acord in Reprezentantul algerian în
ternaţional privind renunţarea la ex rea de către guvernul francez a
Liga Ţărilor Arabe a declarat condiţiilor acordului de la Evian.
GIUDAD DE MEXIGO 18 (Ager Dr. G. Montano, .preşedintele Comi perienţele ştiinţifice de natură să pe teme de imperialişti şi de mercenarii că ultimele evenimente din Al care prevede să se pună capăt
pres). — TASS transm ite: tetului mexican pentru apărarea pă ricliteze securitatea omenirii. acestora. geria silesc guvernul provizo
riu al Republicii Algeria să crimelor barbare săvîrşite de
La Ciudad de Mexico are loc con cii, Clementina Batalia de Vassals, ceară Ligii Ţărilor Arabe con O.A.S., ameninţările O.A.S.-ului
de a desprinde o parte din te
ferinţa naţională a partizanilor păcii. cunoscută militantă pe tărîm obştesc vocarea unei şedinţe extraordi ritoriul algerian, unde să in
nare a consiliului ligii. staureze dominaţia colonialişti
La conferinţă participă circa 300 şi alţii care au luat cuvîntui Ia con încheierea lucrărilor Congresului naţional lor francezi, necesitatea urgen
Cauzele care au determinat
de delegaţi, reprezentind organizaţii ferinţă s-au pronunţat pentru dezar guvernul provizoriu al Republi tă a unor contramăsuri cores
cii Algeria să facă această cere punzătoare din partea popoare
de muncitori, ţărani, studenţi, femei mare generală, pentru pace, pentru re Ligii arabe, a spus el, s în t:
al Frontului laţional ai Germaniei democrateşi tineret din toată ţara. amploarea activităţii teroriste lor arabe, care trebuie să la o
interzicerea experienţei nucleare, pen desfăşurată de O.A.S. împotriva poziţie fermă în sprijinul i<,¦
porului algerian.
Ordinea de zi a acestui forum al tru transformarea Amerîcii Latine BERLIN 18 (Agerpres). — iiaţionale. Cine ar putea să pună la în
militanţilor mexicani pentru pace cu într-o zonă denuefearizată. La 17 iunie, la Berlin şi-a încheiat doială faptul că pînă la urmă majori !J2J
prinde probleme ca lupta pentru lucrările Congresul naţional al Fron tatea poporului se va pronunţa pen
pace şi eliberare naţională, pentru Vorbitorii au subliniat pericolul ex tului Naţional al Germaniei democrate. fru interesele naţionale, iar aceasta
dezarmare, împotriva experienţelor nu perienţelor nucleare efectuate de Sta Participanţii la discuţii, din cele două înseamnă — pentru înţelegere recipro
cleare. tele Unite. Ei au condamnat colo state germane, printre care se aflau că între cele două state germane şi
nialismul, imperialismul, blocurile mi muncitori, ţărani, oameni de ştiinţă, pentru o evoluţie paşnică şi în Ger
litare, regimurile dictatoriale.
fruntaşi ai vieţii publice, au aprobat mania occidentală ? Discursul radiodifuzat
J. Gollan despre întărirea rîndurilor in unanimitate documentul naţional W Ulbricht, s-a ocupat în încheiere ferinţe largi cu participarea ţărilor al lui Chawhi Mostefa i
„Sarcina istorică a R. D. Germane şi de necesitatea reglementării paşnice întregii Africi.
P. C. din Marea Britanie viitorul Gerniâniei“. Cei ce au luat cu- PARIS 18 (Agerpres). — pare, ascultat. Găpeieniilc O.A.S -isle
vîritul aii vorbit despre năzuinţa po a problemei germane, încheierii trata Pe plan economic participanţii la se Ghavvki Moştefai, delegat cu aface . încep să-.şi dea seama de situaţia dis
LONDRA 18 (Agerpres). — TASS sprijinul ideii coexistenţei paşnice şi porului german de a trăi în pace, de a tului de păce german, a transformării siune anunţă convocarea unei confe rile generale ale organului executiv perată şi de inevitabilitatea Algeriei
transm ite: dezarmării. In această ordine de idei, nu admite dezlănţuirea unui nou răz Berlinului occidental intr-un oraş liber, rinţe pentru dezvoltarea economică cu provizoriu algerian, a rostit la 17 independente. Gel puţin o parte din
a spus vorbitorul in continuare, sîn- boi mondial. De la tribuna Congresu neutru şi demilitarizat. începere de la 9 iulie la Cairo. iunie, la postul- de radio Alger, un conducătorii O.A.S. înclină în pre
Noi sarcini pe linia creşterii con tem datori să asigurăm trimiterea lui au răsunat cuvinte pline de niînie, discurs în care a chemat populaţia zent să pună capăt crimelor sînge-
tinue a rîndurilor şi întăririi Parti celei mai reprezentative delegaţii en condamnînd politica, agresivă a guver "HH- europeană să încclcze violenţele şi roase, cu atit mai mult cu cît Mos-
dului Comunist din Marca Britanie gleze la Congresul mondial pentru nului de la Bonn. asasinatele. EI a declarat că în vii tefai a declarat că imediat ce „con
au fost trasate de conferinţa de dezarmare generală şi pace, care va Numeroşi soldaţi diem işti trec de partea toarea Algerie independentă europe diţiile suveranităţii o vor permite“,
partid care şi-a încheiat lucrările Ia avea loc în curînd la Moscova. Pentru cetăţenii paşnici ai R. F. Ger- nii vor putea trăi şi munci liber Ia va fi proclamată amnistia şi că eu
17 iunie la Londra. mane, a declarat /Max Reimann, prjm- partizanilor fel ca şi algerienii. E! a făcut apel ropenii se vor bucura de drepturi
In anul care a trecut, a spus secretar al C.C. al Partidului Comunist Ia restabilirea imediată a păcii şi a civile. Intr-o emisiune a postului de
Adresîndu-se celor 320 de dele Gollan, numărul membrilor partidu din Germania este clar că Adenauer HANOI 18 (Agerpres). — cu armele lor. In regiunea Go Vap. înţelegerii, la transformarea zilei de radio al O.A.S.-îştilor, care a urmat
gaţi, John Gollan, secretarul general lui comunist a crescut cu 3.405 şi a nu va mai deţine mult postul de can Postul de radio „Eliberarea“ al pa din apropiere de Saigon, soldaţii din I iulie, cînd va avea loc referendu după cuvîntarea lui Moştefai, un pur
al partidului, a declarat că slăbirea ajuns la 32.492. In acelaşi interval celar. Dar lucrurile nu se rezumă nu trioţilor sud-vietnamezi transmite că patru avanposturi şi-au incendiat po mul, „înfr-o zî a speranţei şi perspec tător de cuvînt al O.A.S. a declarat
poziţiei conservatorilor, întărirea for rîndurile Uniunii tineretului comu mai la Adenauer, ci este nevoie în 8.000 de soldaţi din trupele ngodinhdie- ziţiile şi au trecut cu întregul arma tivei îmbucurătoare pentru foţi“. că s-a dat ordin de încetare a ori
ţelor de stînga în sinul partidului nist au crescut cu 1.187 de persoa primul rînd să se pună capăt politicii miste au trecut de partea partizanilor ment de partea forţelor patriotice. In Acest apel la rbţiutie a fost, so căror acţiuni teroriste în Algeria.
laburist, amploarea mereu crescîndă ne. Astăzi numărul total al mem lui primejdioase. sau s-au reîntors in satele lor în pri
a mişcării pentru dezarmarea nuclea brilor uniunii este dc 4.019. Candi
ră şi a mişcării partizanilor păcii, daţii partidului comunist au întrunit In încheierea lucrărilor congresului mele patru Iutii ale acestui an. Nume regiunea Saigon-Cholon, chiar în mo
creşterea nivelului conştiinţei politice aproximativ 100.000 de voturi în ale a luat cuvîntui W. Ulbricht, prim-se-
a oamenilor muncii şi tineretului şi, gerile pentru consiliile municipale. cretar al 0.6. al P.S.U.G., preşedintele roşi soldaţi din regiunile Tay Ninh, mentul în care ministrul de război a-
în sfîrşit, creşterea numărului mem Tirajul ziarului „Daily Worker“ a Consiliului de Stat al R. D. Germane.
brilor partidului comunist şi Uniunii crescut. Cholon, 8a Mau şi Chau Doc s-au răs merican McNamara vizita Vietnamul
tineretului comunist — toate acestea W. Ulbricht a declarat între altele,
creează în ţară o nouă atmosferă al Conferinţa a hotărît ca pînă la că Republica Democrată Germană pro- culat împotriva ofiţerilor şi au trecut de sud, o întreagă companie de puşcaşi
cărei rezultat poate să fie înlătura Congresul a! XXVIII-lca al partidu punîndu-şi ca sarcină crearea unei
rea guvernului conservator. lui, care va avea loc anul viitor, să Germanii neutre, exprimă interesele de partea forţelor patriotice împreună de marină diemişti a dezertat.. Q-N.U. Proiect de rezoluţie afro-asiatic
sporească numărul membrilor parti naţionale ale poporului german. Gu
Printre alte sarcini de viitor. Gol dului la 35.000 şi a chemat pe co vernul de la Bonn, dimpotrivă, consi- -ES6- în problema Rhodesiei de sud
lan a relevat necesitatea d e a se duce deră cu neputinţă promovarea unei po
lupta pentru renunţarea Angliei Ia munişti la noi eforturi în lupta pen litici naţionale şi sacrifică interesele 7EOREIIC1EN11 VXxXX> NEW YORK 18 (Agerpres). - măsuri imediate pentru restabilirea
strategia şi arma nucleară, pentru populaţiei vest-germane pentru pla La 18 iunie, în Adunarea Generală drepturilor populaţiei africane, des
lichidarea bazelor americane şi vest- tru pace, pentru apărarea dreptu nurile militare ale puterilor occiden JUNGLEI>00000000000000000000 a O.N.U. au început discuţiile în le fiinţarea tuturor restricţiilor şi pedep
germane dc pe teritoriul ţării, in tale imperialiste şi pentru profiturile gătură cu situaţia din Rhodesia de sirea politicii sau practicilor de dis-
rilor oamenilor muncii. o sud. •scriminare rasială şi amnistierea tutu
monopolurilor vest-germane şi inter- ror deţinuţilor politici şi punerea lor
8O Au f,ost unu. . .isto- Wardlc care predă la ne deci să facem ta- 19 ţări afro-asiatice au prezentat în libertate.
un proiect de rezoluţie care cere An
^ rici care au încercat United College din bularasa cu lot ce gliei să convoace de urgenţă o con Semnatarii proiectului de rezolut'e
O să explice declinul şi ferinţă constituţională, cu participa amintit s în t: Etiopia, Ghana, Gu:-
§ prăbuşirea imperiului Winnipeg, Canada, a ne-a adus civilizaţia rea reprezentanţilor tuturor partidelor neea, Indonezia, Irakul, Liberia, /Mali,
politice din Rhodesia de sud, în ve Marocul, Nepalul, Nigeria, Sierra
sclavagist roman, nu declarai, după cum şi să ne întoarcem la derea elaborării unei noi constituţii I.eone, Somalia, Siria, Tanganica.
prin ciocnirea inexo care să garanteze drepturi şi liber Tunisia, India, Nigerul, R.A.U. şi
rabilă a forţelor de sîntem informaţi de obiceiurile „sănătoa tăţi majorităţii populaţiei, luarea unor Mauritaula.
clasă, ci prin obiceiul
patricienilor, genera agenţia Associated se“ din trecut: să ne
lizat la un moment
S c u r t e ştiri® S c u r te ş tirie S c u r te ştiri dat, de a mitica Press, că omul ar scă mîncăm unii pe alţii.
stind lungiţi pc un
soi de divan. Da pa de semnele dc Profesorul Wardlc
torită acestei poziţii
MOSCOVA. — Aleksei Kostghin, a plecat la 18 iunie înlr-o vizită dc obligă Stalul major al Cambodgici să comode, cică stoma degenerescentă care au se referă la om in
prim-vicepreşedinle al Consiliului de răspuns în Indonezia. ia măsurile dc securitate necesare“, cul şi mintea patricie
Miniştri al U.R.S.S., a plecat cu avio s-a anunţat în capitala Cambodgiei. nilor s-au dedat le început să se iveas- general însă el are în
nul la 18 iunie din Moscova, în- PARIS. — Preşedintele Franţei, de neviei, virtuţile lor
’dreptîndu-se spre Italia, ca oaspete Gaulle. s-a înapoiat la Paris după CONAKRY. — In capitala Gui ancestrale, prin care vedere omul burghez Descoperirea unui „complot“ împotriva
al ambasadorului sovietic, Scmion o călătorie de patru zile prin depar neei si-a încheiat lucrările sesiunea duraseră falnicul im
Kozîrev. El va face timp de 10 zile tamentele din estul Franţei. In tim Consiliului femeilor din Uniunea sta periu al Romei, au NOTĂ EXTERNĂ a cărui soartă il în dictatorului sud-coreean
o călătorie prin Italia, în cursul că pul acesta el a rostit numeroase cu- telor africane (Ghana, Guineea şi început să dispară şi tristează adine. Prin
reia, la invitaţia cercurilor de afa vintări, în care a repetat, sub dife Mali). o dată cu ele, şi im SEUL 18 (Agerpres). — alte arestări în rîndul celor bănuiţi că
ceri italiene, va vizita cileva centre rite forme cunoscutele sale teze cu periul. readucerea la lumină, ar fi participat ia complot.
industriale şi întreprinderi din (ară. privire la problema algeriană, Ia BERLIN. - La Weimar — R.D. Intr-un comunicat oficial dat publi-
„construcţia Europei“ şi la „unitatea Germană — a avut loc Conferinţa N u ştim dacă aceşti că... dacă s-ar reîn sub un alt vestmînt, cităţii la Seul se anunţă că recent a Re de altă parte, la Seul s-a anun
MOSCOVA. — Potrivii acordului naţională". ştiinţifică a reprezentanţilor ţărilor istorici au luat ca toarce la canibalism. a teoriei „gastronomi fost descoperit un „complot“ împotri ţat că dictatorul sud-coreean Rak Ci-
cu privire la schimburile tchnico- socialiste consacrată luptei împotriva punct dc plecare al Animalele canibale ce“ a puterii, de care va dictaturii militare din Coreea de jan Hi şi-a asumat şi funcţia de prim-
şliinţifice între U.RS.S. şi S.U.A., la In fiecare din anunţările sale, gc- tuberculozei. teoriei lor zicala care sînt cele mai zdra am amintit, el oferă sud. ministru. După cum se ştie. fostul
ÎS iunie a plecat spre Statele Unite neralul de Gaulle a elogiat ..axa circulă la popoarele vene. Tractul lor in o nouă soluţie pentru prim-ministru Song Yu Chan, a demi
ale 'Americă, o delegaţie de specia Paris—Bonn“ şi pe liderul utilita BERLIN. — La 18 iunie a sosit anglo-saxone „drumul testinal asimilează cu menţinerea unui cla Au fost arestate 74 de persoane, sionat la 16 iunie datorită unor diver
lişti sovietici în domeniul flotei ma riştilor vrst-germani, Adenauer, pc spre inima unui soţ mai multă uşurinţă se căreia i-a sunat printre care mai mulţi ofiţeri de re genţe existente în guvern cu privire la
ritime. Marinarii sovietici vor vizita care s-a străduit să-l prezinte ca pe la Berlin pentru o vizită de zece zile trece prin stomacul bolul alimentar, dacă ceasul. Pînă acum era zervă. Comunicatul arată că cei ares politica economică. Pak Cijan Hi de
marile porturi americane New York, vn „prieten“ al Franţei. o delegaţie parlamentară cehoslovacă lui“, adapttnd-o în acesta este de aceeaşi cunoscut d i c t o n u l taţi vor fi judecaţi săptămîna viitoare ţine în prezent funcţiile de preşedinte
Ballimore, New Orleans şi Buffalo. în frunte cu 7,. Fierlinger, preşedin aşa fel, incit să sune structură cu propriul „homo homini lupus“ de un tribunal militar. Se prevăd şi provizoriu al Republicii, prim-ministru
PRAG A. — In dimineaţa zilei de „drumul spre menţi lor organism. spune !(şmul se comportă şi preşedinle al Consiliului suprem.
Se prevede ca această vizită să du 18 iunie, a avut Ioc la Praga sem tele Adunării Naţionale a R.S. Ce nerea puterii trece profesorul, jonglind faţă de om ca un
narea convenţiei de prietenie şi co hoslovace. prin stomacul clasei cu o terminologie lu p ); se vorbea de Revanşarzii agită spiritele in Berlinul
reze 30 de zile. In iulie-august a.c., laborare între Universitatea din Bucu dominante“. Cert este pseudo-ştiinţifică. Con asemenea de ..jungla
reşti şi Universitatea Carolină din W ASHINGTON. - Premierul că istoricii în ches sumarea cărnii dc om. capitalistă“. Ele ex occidental
specialişti din transportul maritim al Praga. 'Australiei, Menzies, a sosit într-o vi tiune au făcut pro pledează el cu multă primau cît se poate
zită oficială în capitala S.U.A., unde zeliţi. seriozitate. , este un 'de nimerit rapacitatea BERLINUL OCCIDENTAL 18 (Ager Adenauer s-a străduit să întărite în
S.U.A. vor face o vizită în U.R.S.S. BAMAKO. — La 18 iunie s-a în se va intilni cu preşedintele Kennedy, lucru cit se poate de morală a orlnduirii pres). — TASS transm ite: treaga opinie publică mondială împo
tors în patrie Modibo Keita, preşedin cn secretarul 'de stat. Rusk şi cit mi Astfel, nu dc mult firesc pentru o fiinţă burgheze. Profesorul triva măsurilor legitime ale guvernului
HELSINKI. — In oraşul Kemi, are tele Republicii Mali, care a vizitat nistrul dc război, McNamara. umană. Wardlc le dă acum La 17 iunie în faţa primăriei de la R.D. Germane pentru asigurarea drep
loc Congresul al 48-lea al Uniunii Uniunea Sovietică, Cehoslovacia şi un înţeles mai con Schoneberg (Berlinul occidental) a turilor suverane ale republicii. El a
agrare din Finlanda, care discută R.F. Germană. VARŞOVIA. La 18 iunie s-a dat „Repulsia faţă ’de cret si mai sinistru. avut loc un miting revanşard aţîţă- chemat puterile occidentale să spri
proiectul noului program al Uniunii. 'publicităţii la Varşovia, declaraţia consumarea cărnii o- O orîndnire ai cărei tor. Principalii vorbitori au fost Ade jine politica Bonnului care urmăreşte
V. I. Sukselainen a fost ales pre PNOM PENEI. — Unităţi sud- comună polono-senegaleză cu privire meneşti a venit o dată reprezentanţi recurg nauer, cancelarul de Ia Bonn, şi
şedinte al partidului, iar P. Silvola, vietriameze au violat la 16 iunie în la pizita în R.P. Polonă a lui Ma- cu civilizaţia“ — pro la asemenea „teorii“ Brandt, primarul general al Berlinu să zădărnicească reglementarea paş
secretar. patru rînduri frontiera Cambodgici, madou Dia, preşedintele ' Consiliului clamă sentenţios ono trebuie să fie înlr-a- lui occidental. Discursurile celor doi
fiind sprijinite de vehicule amftbii dc Miniştri şi ministrul apărării na rabilul profesor, of- 'devăr la capătul re vorbitori au abundat în calomnii în nică a problemei germane şi să agra
MOSCOVA. — Comandantul Por blindate. „Gravitatea acestui incident. ţionale al Republicii Senegal. răite împotriva Republicii Democra
telor aeriene militare ale U.R.S.S., tînd după timpurile surselor. te Germane şi a celorlalte ţări socia veze situaţia din Berlinul occidental.
prim-mareşalul de aviafie Verşinin, liste.
profesorul american preistorice. Se impu R. CĂPLESCU Brandt a îndemnat făţiş la noi pro
OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOO0OCOOCOOOOOOO0OOOOOOO vocări la frontiera cu R. D. Germană.
Redacţia ş. administraţia «i.irului s str. 6 Martie nr. 9. leleion. 168, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobăm Direcţiei Generale P. I.i.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - fiparul; întreprinderea Poli grafică „l Mal“ - Deva.
