Page 65 - 1962-06
P. 65
PROLETARI DIN TOATE Ţ J L J H , UNIŢI-VA ! V>-0<000<X>«^<XX>^^<>^«>0^!*<X>0<).0^6^e>^0^<x>000000^0< OOOOQOOOOOOOOVOOOOOOOOOVOOOOWC y
r y f* i w8
71 7?m
prietenia romîno ~ sovietică
/.fv'a.-t»-'a. Intîlnirea cu muncitorii Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului
de la uzinele „Griviţa Roşieu
Gheorghe Gheorghiu-Dej Nikita Sergheevici Hruşciov
Dragi tovarăşi, marea bucurie de a avea aici, Dragi tovarăşi ! noastre socialiste, despre trăi
Sint două zile de cind in mij nicia prieteniei dintre popoarele
Membrii delegaţiei de partid stat ale raionului Griviţa Ro ciov, Gheorghe Gheorghiu- locul poporului romîn se află in mijlocul nostru pe tovară Ingâduiţi-mi să vă salut în ţărilor socialiste, despre prie
şie, ai conducerii uzinelor, al Dej şi celelalte persoane ofi scumpii noştri oaspeţi, solii ma şul Nikita Sergheevici Hruşciov, tenia frăţească dintre popoa
şi guvernamentale a Uniunii comitetului de partid, sindi ciale se opresc şi stau de vor relui popor sovietic, delegaţia numele poporului sovietic. al rele sovietic şi romîn (Aplauze
catului şi organizaţiei U.T.M. bă cu montatorul Ilie loan, de partid şi guvernamentală in delegaţia de partid şi guverna Partidului Comunist al Uniunii furtunoase, urale, se scandează
* Sovietice, in -frunte cu tova Sint de faţă Eroii Muncii So trasatorul Marin Tatian şi frunte cu primul secretar al Co mentală a Uniunii Sovietice, Sovietice şi să vă urez succese „Trăiască prietenia dintre po
* răşul N. S. Hruşciov, au fost cialiste Ştefan Lungii şi strungarul Gheorghe Ene. Şe mitetului Central al Partidului (urale). Griviţa a fost centrul şi fericire (aplauze furtunoase, poarele romîn şi sovietic !“ ).
Alexandru Codescu, vechi ful delegaţiei sovietice se in Comunist al Uniunii Sovietice marilor bătălii proletare din prelungite).
* marţi dimineaţa oaspeţii mun muncitori participanţi la eroi teresează de munca, de studii şi şeful guvernului sovietic, februarie 1933, organizate de Sîntem mîndri şi admirăm
7 citorilor de la Uzinele „Gri- cele lupte din 1933. numeroşi le şi calificarea lor profesio militant neobosit pentru tri Partidul Comunist Romin îm Atît mie, cit şi întregii de hărnicia poporului romin cave
7 fruntaşi in producţie. nală. Pe ttnărul ucenic Nico umful ideilor marxism-leninis- potriva exploatării capitaliste legaţii de partid şi guverna prin munca sa plină de abne
7 viţa Roşie". lae Răzdoi. tovarăşul N. S. şi infeudării ţării monopoluri mentale a Uniunii Sovietice ne gaţie a obţinut succese uriaşe.
In sala de consiliu a uzi Hruşciov il mingiie părinteşte mului, tovarăşul Nikita Serghe- lor imperialiste, împotriva fas este plăcut să ne aflăm în mij In anii puterii populare, Repu
7 In întreprindere, împreună nei. a avut loc o convorbire evici Hruşciov. (Urale prelun cismului şi a pregătirilor de locul dv. Ne-a făcut plăcere să blica Populară Romină a stră
7 cîi delegaţia, au venit tovară însufleţită. Directorul uzine vizităm uzina dv., să ne aflăm bătut un drum măreţ şi a ob
<* şii. Gheorghe Gheorghiu-Dej, lor a înfăţişat istoricul în gite) . război antisovietic. in mijlocul muncitorilor care ţinut realizări remarcabile în
treprinderii. realizările obţi Pretutindeni, oamenii muncii Luptele din februarie 1933 au ridicat cu curaj steagul dezvoltarea economiei şi cul
$ Ion Gheorghe Maurer, Gheor nute, perspectivele de dezvol cu căldură. îl întreabă des luptei clasei muncitoare din turii, Acum, poporul romîn stă
* ghe Apostol, Nicolae Ceauşes- tare. pre părinţii săi. despre preo i-au întîmpinat pe membrii de îndreptate împotriva jafului ca Romînia împotriva asupritori ferm pe o bază socialistă. Pe
<> cu, Gh. Gaston Marin, pre legaţiei sovietice, într-o atmos pitalist şi politicii de fascizare lor lor şi au învins. (Aplauze pămîntul romînesc, socialismul
Tovarăşul N. S. Hruşciov feră sărbătorească, exprimînd a ţării reprezintă prin întreaga prelungite). a învins şi în industrie şi în
şedintele Comitetului de Stat mulţumeşte pentru informa cupările sale de viitor. sentimentele de stimă şi dra lor desfăşurare ca şi prin u r agricultură. Acum există o eco
* al Planificării, Corneliu Mă- ţiile primite şi spune : „Noi In continuare, oaspeţii vi goste frăţească ale poporului mările lor, un moment de co nomie socialistă unică. Iar a-
cunoaştem lupta revoluţiona romîn faţă de poporul sovietic, ceasta, tovarăşi, este o mare vic
i nesen, ministrul Afacerilor ră de aici şi pe cei care au zitează sala de mese a can marele şi încercatul nostru torie ! (Aplauze prelungite).
4 Externe, Nicolae Guină, am organizat-o“. In continuare, tinei. prieten.
şeful delegaţiei sovietice se Am repurtat mari victorii:
4 basadorul R. P. Romîne la interesează de unele aspecte Convorbirile intre delegaţia titură in istoria partidului şi Printre corespondenţii de aici Dar noi nu trebuie şi nu vom
\ Moscova, şi alte persoane ofi ale producţiei şi despre con- romină şi delegaţia sovietică se răinîne pe loc. Bazindu-ne pe
O diţiile de muncă şi viaţă ale Aici. directorul uzinelor a desfăşoară în spiritul deplinei a întregii mişcări muncitoreşti. văd pe unul care, judecind după cele realizate, noi vom înainta
<• ciale. muncitorilor. Directorul între luminat tovarăşului N. S. înţelegeri reciproce care a ca Ele au sporit imens prestigiul cum a reacţionat la cuvintări, cu şi mai multă încredere spre
Locuitorii prinderii dă explicaţii amă Hruşciov un basorelief înfâţt- racterizat întotdeauna relaţiile clasei muncitoare ca cea mai este probabil un corespondent ţelul nostru final.
Grivitei, vechi nunţite. şînd evenimentele de la Gri- frăţeşti dintre partidele noastre, înaintată forţă socială, preves american. Mă înşel oare ?
Printre ziariştii americani e-
cartier muncitoresc, astăzi in Inăreptînău-se spre secţiile viţa Roşie din 1933 şi două dintre ţările noastre socialiste. xistă şi dintre aceia care scriu
uzinei, membrii delegaţiei so albume de fotografii. înaltul uneori obiectiv despre ţările so
plină transformare, întinerit vietice si conducătorii de Tradiţia prieteniei şi solida tind luptele ce aveau să ducă O voce : Sint american ! cialismului. Acest lucru se în
partid şi. de stat se opresc tâmplă rar, dar totuşi se întâm
de numeroasele construcţii noi in faţa plăcii . comemorative rităţii cu Patria lui Octombrie, Ia cucerirea puterii de către N. S. Hruşciov ; Văd că vă plă ca şi corespondenţii ame
ridicate pe locurile, unde în cu gloriosul partid al Iui Le- oamenii muncii de la oraşe şi ricani să scrie adevărul. Spun
care se ridică de-a lungul a urmă cu 29 de ani au căzut. oaspete a primit de aseme nin, străbate ca un fir roşu în sate. este greu să ne înţelegeţi (rise- că acest lucru se întîmplă rar,
ucişi mişeleşte de guvernul te). Fac această observaţie de nu pentru că aş considera că
peste 3 km... au făcut dele- burghezo-moşieresc sute de nea în dar macheta primului treaga istorie a mişcării mun In acele zile a răzbătut pină oarece atunci cind am spus — toţi ziariştii burghezi sînt oa
muncitori ceferişti, care luot.au, citoreşti revoluţionare din Ro- la noi glasul clasei muncitoare aţi ridicat cu curaj steagul meni răi. A.deseori, aceşti zia
gaţiei a caldă primire pe în sub conducerea Partidului Co- tip de utilaj pentru industria sovietice care şi-a exprimat so- luptei împotriva asupritorilor rişti nu scriu obiectiv pentru
rnumst Romîn. împotriva re- mînia, a partidului nostru. Din Pdaritatea de clasă cu munci că nu li se plăteşte, sau li se
tregul traseu parcurs. Con ginului de exploatare capita petrolieră realizat după repro primele zile după victoria Re torimea romină, cu lupta sa voştri şi aţi învins — el a dat plăteşte foarte puţin atunci cind
listă. voluţiei din Octombrie, alasa eroică. din cap in semn de negare. scriu adevărul: pentru minciună
structorii blocurilor de lo- filarea uzinei şi care este li N-are decit să dea din cap. Doar însă, li se plăteşte mai mult.
In cazangerie, ca şi în cele noastră muncitoare a fost stega Eroismul şi spiritul de sacri este un fapt cert că clasa mun (Animaţie. Aplauze). Şi totuşi,
(• cuinţe fac semne prieteneşti lalte secţii vizitate, locurile de rul luptei pentru prietenie cu ficiu al ceferiştilor „Griviţei citoare, oamenii muncii din Ro chiar şi în aceste condiţii presa
Uniunea Sovietică, intr-unui din Roşii“ s-au manifestat din plin burgheză este nevoită să recu
* de salut. Trotuarele, balcoa muncă sint împodobite cu sle- vrat Uniunii Sovietice. primele manifeste ale comuniş în perioada răsturnării dicta mînia i-au învins intr-adevăr noască succesele ţârilor socia
tilor romîni se spunea: „Vom turii fasciste, în lupta dîrză pe duşmanii lor de clasă. Lu
nele şi acoperişurile clădirilor guleţe şi flori, lozinci de salut In imensa hală a vagoane întinde deasupra capetelor unor pentru instaurarea puterii popu crul acesta a fost înfăptuit de cla liste.
oligarhii Învechite in rele şi sa muncitoare, de poporul Ro-
sînt pline de oameni care sa sint înscrise pe marile agre lor are loc apoi un mare m i lare, ca şi în munca plină de ininiei sub conducerea partidu Noi trebuie să apreciem lu
crime şi deasupra uneltirilor abnegaţie din anii regimului lui său comunist, a Comitetu cid realizările pe care le-au ob
lută cu căldură pe solii po gate. Muncitorii aplaudă cu ting, la care participă peste lor criminale pentru un nou democrat-popular, pentru refa lui său Central in frunte cu ţinut popoarele romîn şi sovie
cerea- şi dezvoltarea economică remarcabilul fiu al poporului tic şi popoarele celorlalte ţări
porului sovietic. multă căldură şi prietenie pe 10.000 de muncitori, reprezen măcel — mina noastră, zdravă a ţării. romîn. tovarăşul G h e o r g h e socialiste. In comparaţie cu si
nă şi bătătorită, de solidari Gheorghiu-Dej, care a fost con tuaţia de la care ani pornit, suc
In faţa intrării principale oaspeţi. Tovarăşii N. S. Iiruş- tanţi ai întreprinderilor din tate şi frăţie, fraţilor ruşi care Din rîndurile ceferiştilor s-au ducătorul şi organizatorul eroi
a uzinelor maşinile străbat duc cea mai eroică luptă pen format sute şi sute de cadre va cei greve de la Griviţa din anul cesele noastre sînt într-adevăr
cu greu prin mulţime. Urarea raion. Hala este arhiplină ; tru eliberarea tuturor popoare loroase, cave işi îndeplinesc cu 1933. (Aplauze furtunoase, pre mari. Acest lucru, totuşi, este
„Bine aţi venit dragi oaspeţi“, lor“. (aplauze puternice). Cuvin lungite. Participanţii la miting insuficient în comparaţie cu
înscrisă în limbile rusă şi ro- numeroşi oameni sînt căţăraţi te emoţionante, pornite din ini devotament şi înalt spirit de scandează: „F.MR.—P.C.U.S. !“, ceea ce avem nevoie. Mai avem
mă, in care-şi găseau ecoul dra răspundere datoria in aparatul „R.P.R.—U.R.S.S. !“). multe de făcut. Cerinţele mun
mină deasupra intrării prin- pe instalaţii, pe macarale. ¦pe de partid, de stat şi economic. citorilor, ţăranilor, intelectuali
t ctpale, este reluată de mii de gostea fierbinte şi admiraţia faţă Se ştie că în trecut in Ro
vagoane. Lozinca „Să înflo de poporul sovietic care, păşind Pentru colectivul uzinelor „Gri mînia stăpineau moşierii şi ca tăţii cresc neîncetat. Oamenii
glasuri. Oaspeţii sînt în- primul pe căi neexplorate ale pitaliştii, boierii in frunte cu doresc să aibă locuinţe mai
rească in veci prietenia ro- istoriei, deschidea în faţa în viţa Roşie“ se deschid acum regele. Unde sînt ei acum ? bune, doresc să mănînee, să se
tim p m ţi de Constantin Tuzu, tregii omeniri calea viitorului. noi perspective de afirmare a îmbrace mai bine, doresc să
ministrul Metalurgiei şi Con mino-sovietică“, în limbile muncii sale creatoare pe fron Poporul romîn i-a măturat ca aibă mai multe bunuri materia
strucţiilor de maşini, Fior ian De-a lungul anilor grei ai stă tul construcţiei socialiste. Ti- pe un gunoi. (Aplauze furtu le şi culturale. Ei doresc să aibă'
rusă şi romină, domină sala. pânirii burghezo-moşiereşti, în- nind seama de cerinţele noi de noase). Oare aceasta nu este o mai multe instituţii pentru odih
dezvoltare ale economiei noa victorie? Dar corespondentul nă civilizată, doresc să aibă mai
Dănălache, prim.-secretar al De o parte şi de alta a tri ) fruntînd cu eroism temniţele şi stre naţionale, Uzinele „Griviţa american, vedeţi dv., dă din multe şcoli şi instituţii de în-
bunei se pot citi pe mari pa plutoanele de execuţie, comuniş Roşie“ se reprofilează în ve cap. (Animaţie Aplauze). El văţămînt superior. Mamele do
Comitetului orăşenesc Bucu tii au răspindit în mase ade derea construcţiei de maşini dă din cap ca o maşină meca resc să fie mai multe creşe,
nouri. lozinci in cinstea Parti vărul despre primul stat al pentru industria chimică. Sîn- nică — porneşte maşina şi ca
reşti al P.M.R., Ion Cozma, muncitorilor şi ţăranilor. Veşti tem convinşi, dragi tovarăşi, pul începe să se clatine. ’ (Ex grădiniţe de copii. Eu ştiu bine
dului Comunist al Uniunii So că veţi îndeplini cu cinste noile plozie de rîsete. Aplauze). acest lucru şi dv. il ştiţi la fel
preşedintele Sfatului popular le despre primele cincinaluri, sarcini de mare însemnătate de bine ca şi mine. Şi noi, con
vietice, a Comitetului său despre realităţile din ţara fără încredinţate de partid şi guvern, Da, clasa muncitoare din Ro ducătorii, înţelegem că aceste
4 al Capitalei, de reprezentanţi şomaj şi exploatare erau urmă dovedindu-vă şi de acum îna mînia, împreună cu ţărănimea, cerinţe ale poporului trebuie
rite cu arzător interes de mun inte Ia înălţimea glorioaselor sub conducerea Partidului său satisfăcute. Dar noi spunem :i
J ai organelor de partid şi de (C on tin u are in pag. 3-a ) citori, ţărani, de intelectualita voastre tradiţii revoluţionare, Comunist, in frunte cu tovară trebuie să se ţină seama de con
tea înaintată. Fiecare victorie a şul Gheorghiu-Dej, a obţinut o diţiile obiective şi de posibili
®b f aa l a S e a ponorului sovietic în construirea scumpe clasei noastre munci victorie istorică. (Aplauze furtu tăţi. Noi putem realiza numai
noii orinduiri sociale insufla toare, Întregului popor, (aplau noase, prelungite), ceea ce ne permit mijloacele
Delegaţia sovietică în frunte La intrarea in comuna Bră- Din mulţimea, care ovaţionează ze puternice).
cu N. S. Hruşciov, împreună cu neşti ei au fost întîmpinaţi cu minute in şir se desprinde comuniştilor şi celorlalţi oameni materiale.
tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- căldură de mii de colectivişti, Iancu Ruse, cel mai bătrîn co ai muncii din ţara noastră curaj • Tovarăşi,
Dej, ion Gheorghe Maurer, Ni de conducători ai organelor de lectivist din Brăneştl, care —¦ şi încredere în propriile lor for Dacă e să ne exprimăm în
colae Ceauşescu, Alexandru partid şi de stat ale regiunii după o străveche datină romi- ţe, le întărea convingerea în Oamenii muncii din ţara noa Dragi tovarăşi ! Am dori să limbajul economiştilor, nivelul
Bucureşti şi ale raionului Leh- nească — oferă tovarăşului N. biruinţa cauzei socialismului. stră urmăresc cu admiraţie vă exprimăm dv., tuturor tova de trai al popoarelor din ţă
Moghioroş, Mihai Dalea şl alte liu. S. Hruşciov pîine şi sare. Fete rile socialiste depinde de gra
persoane oficiale, au vizitat îmbrăcate in costume naţionale In’ anii'Jgrei ai războiului hi- dul dezvoltării forţelor de pro
marţi după-amiază, Institutul Tovarăşul Gheorghe Neeula, şi copii înmînează oaspeţilor tlerist, strălucitele victorii ale ducţie, de productivitatea mun
de Cercetări pentru cereale şi flori în semn de caldă prietenie. Armatei Sovietice insuflau un cii, de posbilităţile de pro
plante tehnice de la Fundulea, membru al C.C. al P.M.R., prhn- puternic avânt luptei patrioţi ducţie. Noi nu putem trăi mai
secretar al Comitetului regional De aici, delegaţia se îndreaptă lor romini care, în frunte cu îmbelşugat decit posibilităţile
Numeroşi locuitori din locali
tăţile situate pe traseu au ieşit Bucureşti al P.M.R.. a urat de (C on tin u are în pag. 2-a) comuniştii, luptau cu abnega pe care le creează munca mun
să salute pe oaspeţi. ţie împotriva dictaturii mili- citorilor, ţăranilor şi intelectua
legaţiei bun sosit pe teritoriul taro-fasciste si războiului ânti- lilor. Dacă noi am consuma mai
regiunii. sovietic, luptă ce a culminat mult decit producem, atunci
cu insurecţia armată din au
L a g o s p o d ă r ia a g r ic o lă c o le c tiv ă C ea.ce gust 1944, răsturnarea regimu munca poporului sovietic care, răşilor romini, care ne întâm aceasta ar duce la dezorgani
lui fascist şi întoarcerea arme însufleţit de perspectiva ca încă pină pretutindeni atit de căldu zarea întregii noastre economii.
De la Fundulea, coloana ofi ghirlande de verdeaţă, era în dintre popoarele romîn şi sovie actuala generaţie să, trăiască ros, cele mai cordiale şi profun
cială de maşini se îndreaptă scrisă u ra re a : „Bine aţi venit, tic. lor de către Romînia îmnotriva in comunism, traduce în viaţă de mulţumiri. De îndată ce am Noi trebuie să trăim ca o bună
dragi oaspeţi sovietici“. Germaniei hitleriste. Nicioda politica leninistă a Partidului gospodină care stabileşte cu
spre satul Ceacu, comuna Cuza în întimpinarea oaspeţilor au tă nu va uita poporul nostru Comunist, înfăptuind cu avint trecut frontiera Republicii Popu pricepere cind şi ce trebuie să
Vodă din regiunea Bucureşti. De aici, un mare grup de co venit reprezentanţi ai organelor că în lupta sa pentru elibera planul grandios de construire cumpere. Intrind în magazin,
lectivişti călări, îmbrăcaţi în raionale şi comunale de partid rea patriei de sub jugul fas a societăţii' comuniste. lare Romîne, noi am simţit peste ea examinează întîi un lucru,
Mii de colectivişti, mecaniza costume naţionale, au încadrat şi de stat. cist, a primit puternicul spri tot căldura frăţească a poporu apoi altul. Să presupunem că
tori din S.M.T., lucrători din coloana de maşini pină Ia se jin frăţesc, internaţionalist al lui romin faţă de popoarele
G.A.S. au ieşit pe întregul par diul gospodăriei. Aproape 20.000 Din mulţime işi face apariţia poporului sovietic. (Aplauze vreun lucru ii place mai mult
de locuitori din Cuza Vodă şi unul din cei mai buni colecti Victoriile Uniunii Sovietice Uniunii Sovietice, ai căror re decit altele, dar acest lucru nu
curs in întimpinarea delegaţiei din Împrejurimi s-au adunat în vişti din Ceacu, Tănase Mitea, îndelungi, urale). Nicicind nu în realizarea sarcinilor istorice prezentanţi sîntem. (Exclamaţii: se potriveşte cu buzunarul e i :'
împreună cu tinerele colectivis se va şterge în inima poporu pentru el nu ajung banii şi de
poporului sovietic şi a condu jurul sediului gospodăriei, pen- te Alexandrina Petre şi Elena lui romîn recunoştinţa fierbin stabilite de cel de-al XXIl-lea „Ura !“. Aplauze prelungite). aceea ea cumpără un alt lu
cătorilor de partid şi de stat ai Slav, îmbrăcate in costume na- te faţă 'de eroicii ostaşi şi ofi Congres al Partidului Comunist cru, iar acela pe care l-a dorit
ţării noastre. Ei flutură stegu- tru a saluta pe oaspeţi. Răsună ţeri ai glorioasei Armate So al Uniunii Sovietice, realizările Uneori, ziariştii burghezi scriu îl cumpără poate peste un an.
leţe romineşti şi sovietice, bu ('C o n t i n u a r e î n p a g . 2 - a ) vietice, care şi-au vărsat şln- sale epocale in domeniul ştiin in ziarele lor : Şi ce-i cu asta, Fiecare gospodină îşi planifică1
chete de flori, aplaudă şi ova îndelung aplauze şl ovaţii pen gele pentru eliberarea ţării noa ţei şi tehnicii, al folosirii ener au scos oamenii pe străzi şi gospodăria potrivit veniturilor
ţionează. La intrarea în sat, pe stre. In anii puterii populare giei nucleare în scopuri paş i-au pus să strige „Ura“. Acest familiei. Şi acest lucru este fi
un arc de triumf, împodobit cu tru prietenia de nezdruncinat s-au închegat între Romînia si nice şi cuceririi Cosmosului, lucru, ar fi, chipurile, foarte resc. Şi noi ne planificăm eco
Uniunea Sovietică relaţii de ritmul susţinut de dezvoltare a simplu. (Animaţie). Dar eu i-aş nomia, dar facem aceasta pe
sinceră prietenie şi frăţie aşa întreba pe aceşti corespondenţi, scara întregului stat.
economiei, demonstrează între pentru ce nu s-a procedat ast
cum pot exista numai între po gii lumi superioritatea orindui fel, de pildă, cu poporul japo Americanii spun că la ei ni
poare care păşesc umăr lingă ri; socialiste faţă de orindui- nez, cind reprezentantul preşe velul de trai este mai ridicat.
umăr spre acelaşi ţel. Priete rea capitalistă, uriaşele posibi Da, noi nu negăm acest lucru,
!11 nia de nezdruncinat dintre Re lităţi pe care le creează socia dintelui S.U.A. a fost primit in dar noi ştim de asemenea că el
publica Populară Romină şi lismul şi comunismul pentru
Uniunea Sovietică este cauza Japonia nu cu strigăte de „ura“, işi are explicaţia sa istorică'.-
scumpă a întregului popor ro înaintarea omenirii spre cele
mîn. mai înalte culmi ale civiliza ci cu demonstraţii furtunoase de X fS p M iM ll i i 'fjţigi M i ¦
ţiei. protest şi cu strigăte de : „Jos!“,
Dragi tovarăşi, „Afară de pe pămîntul japo
Nu mai este departe vremea nez !“. Doar şi guvernul japo
Alături de muncitorii, ingi cind Uniunea Sovietică va cu nez ar fi vrut ca japonezii să-l
nerii şi tehnicienii uzinelor ceri primul loc In lume în ce
„Griviţa Roşie", ne exprimăm priveşte producţia calculată pe intimpine cu aplauze pe repre
cap de locuitor, ceea ce va în zentantul american. Dar poporul
semna o victorie istorică 'a so japonez a hotărit altminteri.
cialismului în întrecerea cu ca S-ar mai putea să-i scoţi pe oa
pitalismul. (viiaplauze). întrea meni în Întimpinarea cuiva,
ga politică a Partidului Comunist dar nu poţi să-i obligi să şi
zimbească. Ca un om să zim-
al Uniuni’ Sovietice este în bească, el trebuie să simtă ne
dreptată spre Înfăptuirea ţelu voia sufletească pentru aceasta.
lui suprem al politicii sale — Sentimentele omului sint expri
ridicarea bunăstării poporului, mate pe faţa sa.
satisfacerea cit mai deplină a
cerinţelor materiale şi spiritua Poporul romîn intîmpină cu
le ale oamenilor sovietici. căldură şi cordialitate delega
ţia noastră, exprimînd sentimen
te de prietenie frăţească faţă
In prevederile Programului de poporul sovietic. Reprezen
Partidului Comunist al Uniunii tanţii ţărilor capitaliste înţe
Sovietice, oamenii muncii din leg aceasta, dar nu vor s-o re
toate ţările găsesc pentru în- cunoască făţiş, deoarece a re
tiia oară, tabloul concret al so- cunoaşte înseamnă a spune po-
'A spect 'de la c o n v o rb irile 'dintre l e g a ţ i i l e 'de p a r t i d ?i g u y A r n s n i c p M e a l e R'.P. R o m î n e şî U n i u n i i S o v ie tic e , , porului adevărul despre carae-
(Coniinuare in pag. 2-a) 1 torul de monolit; ăl comtţnllî&ţll
