Page 66 - 1962-06
P. 66
ţragrr s ' d r w v j u sQ V m m sM vím m.
momarsaacnmatn
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Cuvîntarea tovarăşului Nikita Sergheevici Hruşciov tul de pace cu Republica De-
mocrată Germană. Astfel se va
(Urmare din pag. l-a) orînduire socială, a zecilor de asumat o grea răspundere. Este
întrutotul justă poziţia Uniunii (UJrmar« din pag. l-a) tenţialului economic al ţării. pierderile suferite de alte po pune capăt regimului de ocu
milioane de comunişti din în Sovietice, care a arătat că va fi
cietăţii comuniste, căile sigure treaga lume pe care Ii unesc nevoită să ia măsuri corespunză Pentru acest lucru, noi trebuie poare I paţie din Berlinul occidental.
care duc la comunism, la in toare pentru asigurarea ţărilor
staurarea pe pămînt a domniei principiile internaţionalismului socialiste şl a tuturor ţărilor America n-a suportat urmările să luptăm şi mai activ. (A- Aşa a fost în trecut. Acum (Aplauze furtunoase).
Păcii, Muncii, Libertăţii, Egali proletar, comunitatea de idei iubitoare de pace. distrugătoare ale războaielor plauze). Insă, dacă imperialiştii vor de Drept răspuns la aceasta sin-
tăţii, Frăţiei şi Fericirii tuturor şi măreţul ţel comun. întreaga
popoarelor, (urale). desfăşurare a evenimentelor in Sînt încă vii în amintirea mondiale. Cînd poporul sovietic Acum, permiteţi-ml să mă re clanşa un nou război mondial, tem ameninţaţi cu război. Dar
ternaţionale demonstrează că şi celelalte popoare şi-au văr fer la unele probleme ale pă acest război se va purta şi pe trebuie să declar că astfel pot
Poporul sovietic cu preţul existenţa şi întărirea continuă voastră, suferinţele şi distru sat sîngele în lupta împotriva cii şi războiului. Poziţiile noa teritoriul Statelor Unite aie A. proceda numai demenţii, de
multor sacrificii şi biruind ne a sistemului mondial socialist gerile pricinuite de războiul dez agresorilor fascişti, cînd • răz stre în aceste probleme sînt rruâcii. Dispunem de o canti oarece, in momentul de faţă, a
numărate greutăţi, a acumulat este cea mai puternică cheză lănţuit de Germania hitleristă. boiul distrugea economia noa bune. Noi ne pronunţăm con tate suficientă de rachete in apăsa pe buton şi a declanşa
în construcţia socialismului şi stră (este cazul să spun că şi secvent pentru dezarmarea ge tercontinentale şi de alte mij un război împotriva noastră în
comunismului o uriaşă expe şie a victoriei socialismului şi împingerea Romîniei în cri uzina dv. a fost distrusă în tim nerală şi totală, pentru înceta loace care să ajungă pînă în seamnă a apăsa în mod auto
rienţă care constituie o cuceri păcii (aplauze furtunoase). minalul război antisovietic a pul războiului de către aviaţia rea experienţelor cu arma nu America. (Aplauze furtunoase, mat pe buton şi împotriva lor
re din cele mai preţioase ale avut consecinţe dezastruoase americană), nici o uzină din cleară. Din păcate, americanii prelungite). înşişi, — rachetele vor zbura şi
mişcării comuniste şi munci Tovarăşi, pentru poporul nostru. Econo
toreşti mondiale. Experienţa is Strălucitele realizări ale Uniu mia naţională a fost înfeudată ‘America n-a avut de suferit. şi partenerii lor occidentali nu Vedeţi, corespondentul a- asupra capetelor acelora care
torică a Uniunii Sovietice a pus nii Sovietice, înfăptuirile celor Germaniei hitleriste, petrolul, Monopoliştii realizau miliarde acceptă, deocamdată, să semne merican nu aplaudă. Lui, fireş vor declanşa războiul. Aşadar,
pentru prima oară în evidenţă lalte ţări socialiste sînt cel mai griul şi alte bogăţii ale ţării — de dolari de pe urma livrărilor ze tratatul cu privire la dezar te, nu-i place că dispunem de numai un sinucigaş poate de
şi a verificat în practică legile convingător propagandist pen jefuite pentru nevoile maşinii de de război. Ei se îngrăşau din marea generală şi totală. Aceas asemenea forţe. Dar noi nu clanşa un război.
tru socialism, ele îmbărbătează război fasciste, floarea tineretu sîngele oamenilor care au pierit ta ne sileşte să producem ra vrem să purtăm război cu Imperialiştii să nu ne sperie
generale obiective ale transfor popoarele în lupta pentru pro în cele două războaie mondiale. chete, bombe şi alte mijloace S.U.A. : nu vrem să lansăm bom cu războiul, noi nu sîntem din-
mării socialiste a societăţii. Ex gres social, pentru o viaţă mai lui trimisă să moară pentru o Popoarele noastre sîngerau, iar pentru întărirea capacităţii be asupra am ericanilor; nu trei cei sperioşi. Ţările socia
perienţa României şi a celorlal bună. Victoriile socialismului, cauză străină şi potrivnică in monopoliştii americani jefuiau noastre de apărare. Nu avem vrem să lansăm bombe asupra liste, împreună cu toate popoa
te state socialiste a confirmat, orânduirea tînără, viguroasă, fac tereselor naţionale ale poporului întreaga iume. Iată de ce mono altă ieşire. Desigur, nu ne este nici unui popor. rele iubitoare de pace, sînt în
în condiţiile concrete specifice să apară şi mai evidente bolile romîn. După eliberarea ţării de
de nevindecat ale capitalismului. sub jugul fascist, poporul nos polurile americane au reuşit să plăcut că trebuie să cheltuim Noi trăim în ţări socialiste şi stare să înfrîneze pe orice a-
fiecăreia dintre ele, caracterul tru a muncit cu abnegaţie pen ridice industria la un nivel atît munca multor oameni nu pen nu vă băgaţi nasul, domnilor gresor. Avem destule mijloace
universal valabil al acestor legi. In ultimul timp, apologeţii tru a lecui rănile pricinuite de de înalt. Iată de ce astăzi Sta tru producţia de bunuri mate imperialişti, in treburile noas pentru aceasta.(Aplauze fu rtu
capitalismului folosesc adesea războiul hitlerist şi de dictatura tele Unite ale Americii au po riale, ci pentru producţia mij tre. noase, prelungite).
Minunatele înfăptuiri ale po cuvîntul „miracol“, referindu-se fascistă. Aţi ridicat din ruine,
porului sovietic, strîns unit în la o oarecare înviorare a afa cu mîinile voastre atelierele sibilitatea să producă mai mul loacelor de distrugere. Dar atit Noi dorim să trăim in pace cu Tovarăşi ! Relaţiile dintre ţă
jurul Partidului Comunist al cerilor în unele ţări occidentale. „Griviţa“. Calea Griviţei pe care
Uniunii Sovietice, al Comite Crahul de la bursa din New războiul a pustiit-o, nu numai te mărfuri şi să consume mai timp cit trăim într-o lume în toate popoarele, fără să ne a- rile noastre sînt foarte bune, si,
York, urmat de puternice osci că a renăscut din cenuşă dar cu care există ţări imperialiste, mestecăm în treburile lor in după cum se spune, nici nu pu
tului său Central leninist, în lări la alte burse, care au pro noile ei blocuri de locuinţe a mult.
frunte cu tovarăşul Nikita Ser- dus nelinişte în lumea oameni devenit una din podoabele Capi
gheevici Hruşciov, sporesc me talei, simbolizînd schimbarea la La americani, productivitatea atît timp cit monopoliştii nu terne. Popoarele să-şi aleagă tem dori mai mult. (Aplauze
faţă a întregii ţări sub razele muncii în industrie este mult vor să accepte realizarea unei singure orânduirea socială care prelungite).
soarelui dătător de viaţă al so le convine mai mult. Problema
reu forţa de atracţie a socia lor de afaceri, demonstrează su cialismului. (urale prelungite). mai ridicată decît în Romînia înţelegeri cu privire la dezar orinduirii interne a ţării este o Intre Partidul Comunist al
lismului in întreaga lume. gestiv instabilitatea economică In strînsă unire cu popoarele şi decît în celelalte ţări socia mare, noi sîntem nevoiţi să Uniunii Sovietice şi Partidul
Uniunii Sovietice, ale celorlalte liste. Ştim acest lucru. avem o armată dotată cu teh chestiune a fiecărui popor. (A-
ţări socialiste, poporul nostru nica militară şi cu armamentul plauze furtunoase). Muncitoresc Romîn există cea
este hotărît să apere munca sa De ce în Statele Unite ale mai strînsă prietenie şi o de
paşnică şi creatoare !
(urale). proprie sistemului capitalist. Americii productivitatea muncii cel mai perfecţionat. Cred că Va veni, fireşte, timpul, — plină unanimitate de vederi.
O problemă internaţională
Tovarăşi, Chiar dacă in unele ţări capi este mai mare ? Poate pentru acest lucru îl înţelegeţi bine sîntem siguri de aceasta cum Intre guvernele ţărilor noastre
care se află în centrul atenţiei
Poporul romîn păşeşte cu ho- taliste se ajunge pentru scurtă opiniei publice mondiale este că muncitorii şi fermierii ame şi dv. (Aplauze)'. sîntem siguri de ziua de mii- există o deplină înţelegere re
problema germană.
tărlre pe calea deschisă de Ma vreme la o conjunctură „mai ricani lucrează mai bine decît Imperialiştii americani ar ne, — cind Steagul roşu al so ciprocă. Dacă cineva se îndo
A venit timpul ca prin lichi oamenii muncii romîni sau so dori să schimbe raportul de cialismului va flutura şi dea ieşte, n-are decît să-l întrebe pe
rele Octombrie, ideile atotbirui bună“, cine profită de pe urma darea rămăşiţelor celui de-al vietici ? Poate pentru că po forţe în lume în favoarea lor. supra Statelor Unite ale Ameri tovarăşul Maurei-, el îi va con
toare ale leninismului triumfă acestei situaţii ? Cum se spune: doilea război mondial să înde
unii cu foloasele, alţii cu ponoa părtăm norii ce întunecă cerul porul american este un popor Ei ar dori ca noi să reducem cii 1 (Aplauze furtunoase, pre firma aceasta. (Aplauze furtu
şi in patria noastră. Europei. Exprimînd voinţa po deosebit ? Desigur că nu. Po cheltuielile pentru apărare. Pu lungite, urale). noase).
Plenara recentă a Comitetu sele. Marii monopolist îşi spo poarelor ţărilor socialiste, Co
lui Central al partidului şi Se resc şi mai mult cîştigurile, iar mitetul Politic Consultativ al porul american s-a format din tem accepta aceasta ? Nu, nu Dar nu noi vom arbora acest Relaţiile dintre Comitetele
statelor participante la Trata reprezentanţi ai multor ţ ă r i : putem.
siunea extraordinară a Marii masele largi ale oamenilor mun tul de la Varşovia a reafirmat steag, acest lucru il va face în Centrale şi personal între mine
Adunări Naţionale consacrată cii suportă povara cheltuielilor hotărârea fermă de a asigura
terminării colectivizării agricul militare care se ridică la sume reglementarea paşnică germană din englezi, francezi, italieni, Recent, în Uniunea Sovietică săşi clasa muncitoare ameri şi tovarăşul Gheorghe Gheor
fabuloase, urmările scumpetei germani, negri, chinezi, romîni, s-a ivit următoarea problemă: cană, poporul american. Da, în ghiu-Dej, între membrii Prezi
turii, au consfinţit victoria de provocată de inflaţie, sînt vic prin încheierea unui tra ta t de ruşi, oameni din toate colţurile Statul vindea populaţiei carne suşi poporul american va face diului Comitetului Central al
finitivă a socialismului la ora time ale măsurilor de intensifi pace, lichidarea pe această bază pământului. Poporul american la preţuri mai scăzute decît aceasta ! (Aplauze furtunoase). P.C.TJ.S. şi membrii Biroului Po
şe şi sate. (urale). Obiectivele carea ritmului muncii, de „per a regimului de ocupaţie în Ber este la fel ca şi toate 'celelalte cele cu care o cumpăra de la litic al C.C. al P.M.R., sînt de
stabilite de Congresul al III-lea linul occidental şi transform a popoare ale lumii. Dar, deocam colhozuri, adică carnea era vîn- Iată că corespondentul ame
al partidului se îndeplinesc cu fecţionare“ a sistemului de ex rea acestuia în oraş liber. Re dată, americanii au mai multe dută 1a. un preţ mai scăzut de rican dă din nou din cap, el nu asemenea cele mai bune, cu
ploatare. glementarea paşnică cu Ger cît costul ei. Acest preţ nu este de acord cu mine. Dar po adevărat frăţeşti. (Aplauze
succes. maşini, un nivel tehnic al pro porul american nu-1 va întreba furtunoase).
, Eforturile pline de abnegaţie Aceste realităţi crude spulberă mania, crearea unui climat de
basmele cu privire la „armonia pace. şi securitate in centrul ducţiei mai ridicat. Americanii compensa cheltuielile de muncă ce să facă. Şi în Romînia au Intre popoarele noastre s-a
ale clasei muncitoare, ţărănimii, de clasă“, la „statul bunăstării continentului european cores ne critică pentru că în Uniu depusă de colhoznici în produc fost corespondenţi burghezi care creat o prietenie trainică, in
intelectualităţii, îşi arată roa generale“. Grevele muncitoreşti punde intereselor tuturor po nea Sovietică productivitatea ţia cărnii. Vă daţi singuri sea spuneau „nu“ atunci cînd li se destructibilă. Avem un singur
dele oglindite în creşterea pro împotriva explotării capitaliste poarelor europene — atît din muticii în agricultură este mai declara că în Romînia va veni ţel — construcţia vieţii noî,
ducţiei industriale şi agricole au luat în ultimii ani o mare răsărit, cit şi din apus. scăzută decit la ei, în S.U.A. ma că într-o asemenea situaţie, poporul la putere. Ei susţineau
potrivit prevederilor planului de amploare in ţările capitaliste; Ei şi ? Noi nu negăm acest lu creşterea animalelor ' nu poate că regele, puterea capitaliştilor construcţia socialismului şi co
Prestigiul internaţional al U- cru. Dar băgaţi-vă în cap, dom să se dezvolte cu succes. şi a moşierilor vor exista aici munismului. Acesta este ’ ţelul
stat, în dezvoltarea echilibrată niunii Sovietice, al ţărilor socia nilor imperialişti, vom fi îna pe vecie.’Dar poporul a m ăturat sacru al popoarelor noastre.
a tuturor ramurilor economiei liste este azi mai mare ca pri intea voastră şi în acest dome Şi iată că în faţa noastră s-a din calea sa pe moşieri, pe ca
numărul greviştilor a cres cind. Popoarele lumii s-au con niu. ('Aplauze prelungite). ridicat problema majorării pre pitaliştii şi pe ceilalţi asupri Sînt convins că şi de acum în a
cut de la 23 milioane în ţurilor de achiziţie a cărnii, tori. Cine a făcut aceasta ? Fi
naţionale şi ridicarea sistema .1957, la 53 milioane în 19,60 vins pe baza propriei lor expe Sîntem convinşi că vom de astfel încît colhozurile să ob reşte că nu aceşti corespondenţi. inte vom merge împreună, strîns
rienţe că lagărul socialist este păşi lumea capitalistă in între ţină mai mult pentru ea. Dar Şi nici în America acest lucru
tică a nivelului de trai al celor şi peste 60 milioane în ' 1961. principala forţă care se ridică cerea economică. Dar pentru de unde era să luăm fondu nu-l vor face corespondenţii, îl va uniţi, în acelaşi rînd. (Aplauze
în apărarea păcii. Ele nutresc aceasta trebuie să lucrăm mai rile ? Desigur, noi am fi putut
ce muncesc. Producţia indus-"• Eroica luptă a proletariate o recunoştinţă fierbinte faţă de bine, şi mai bine. Numai prin reduce mijloacele alocate pen face clasa muncitoare a Ame furtunoase). T.
trială globală realizată în pri lui spaniol, care a zguduit Uniunea Sovietică şi celelalte muncă, numai datorită muncii, tru apărare. Am fi produs mai
ţări socialiste care prin politica vom realiza o viaţă mai bună. puţine bombe, rachete şi alt ricii, poporul american, şl le Ingăduiţi-mi, 'dragi tovarăşi,
lor externă, activă şi clarvăză In biblie se spune că cineva a armament. Dar ne-am gindit —
mele cinci luni ale acestui an odiosul regim al călăului Fran toare contribuie la izolarea con trimis cîndva oamenilor mană ar fi oare rezonabil să proce urăm succes. (Aplauze furtu- să vă u-rez succese şi fericire.
este cu peste 14 la sută mai co, a arătat că un sfert de veac tinuă a cercurilor agresive, la cerească. Că s-a trimis — se dăm astfel ? Ne va lăuda oare
mare decît producţia din peri de crîncenă dictatură fascistă unirea tot mai strînsă a forţe spune, dar că cineva ar fi mîn- poporul pentru aceasta ? Atît noase). Vă dorim ceea ce ne dorim şi
lor păcii. Politica externă, le cat din această mană, nu se eu, cit şi toţi membrii gu
oada corespunzătoare a anului n-a putut îngenunchia un popor ninistă a ţărilor socialiste îm- spune (rîsete, însufleţire ge Cîteva cuvinte despre tra ta nouă. (Aplauze furtunoase).
binînd o înaltă principialitate nerală). vernului sovietic, Comitetului
trecut. O muncă plină de avînt însetat de libertate, (aplauze). cu elasticitatea în folosirea tu Central al partidului nostru, tul de pace german. In cuvim- Trăiască poporul romîn !
turor posibilităţilor practice de Nu ne este îngăduit să aş ştiam că atunci cînd se majo
se desfăşoară pe ogoare pentru Clasa muncitoare din ţara noas slăbire a încordării internaţio teptăm mană cerească, ci tre rează preţurile la carne, oame farea sa, tovarăşul Gheorghiu- Trăiască Partidul Muncitoresc
nale, este caracterizată printr-Un buie să creăm prin muncă tot nii care o cumpără nu vor stri
asigurarea unei recolte bogate. tră Urmăreşte cu un sentiment inepuizabil spirit de iniţiativă ceea ce este necesar omului. ga „ura“. Orice om doreşte să Dej a mai abordat această pro Romîn — conducătorul şl or
şi o neslăbită perseverenţă în cumpere produse mai bune şi
Partidul continuă cu consec de caldă simpatie şi solidaritate soluţionarea paşnică a proble blemă. Noi propunem S.U.A. şi ganizatorul clasei muncitoare şi
venţă politica leninistă de dez lupta clasei muncitoare din ţă melor internaţionale. Aducîn- celorlalte ţări să semnăm tra al întregului popor romîn 1
du-şi propria contribuţie la
voltare a bazei tehnico-mate- rile capitaliste, pentru intere lupta pentru apărarea păcii, Re tatul de pace german cu Trăiască Comitetul Central al
publica Populară Română spri
riale a socialismului, pe calea sele ei vitale, pentru drepturi şi ambele state germane şi să re partidului în frunte cu tovară
jină cu hotărîre acţiunile de
creşterii susţinute a forţelor de libertăţi democratice, pentru o uriaşă însemnătate întreprinse
de Uniunea Sovietică, pentru
producţie, perfecţionarea neîn viaţă mai bună. (aplauze). realizarea unui climat de înţe şul Gheorghe Gheorghiu-Dej !l
legere şi cooperare între state,
cetată a producţiei prin promo Tovarăşi, pentru dezarmare generală şi Trăiască prietenia dintre po
varea tehnicii celei mai înalte, totală, pentru crearea unei lumi
sprijinindu-se în primul rînd Popoarele ţărilor socialiste, fără războaie şi fără arme. poarele Uniunii Sovietice şi Re
pe valorificarea cit mai depli consacrîndu-şi toate forţele (vii aplauze).
nă a resurselor materiale ale muncii creatoare pentru înflo Pentru a obţine recolte bogate, să le plătească mai ieftin. E şi zolvăm pe această bază proble publicii Populare Romîne !
ţării. rirea patriilor lor, luptă fără Viaţa însăşi dovedeşte că în avem nevoie de şi mai multe
preget pentru statornicirea unei epoca noastră, datorită rapor maşini agricole şi îngrăşămin firesc. Dar noi am hotărît to ma Berlinului occidental, ca înainte, spre victoria comu
Din experienţa Partidului Co păci trainice, pentru relaţii de tului de forţe pe arena interna te decît avem. Atunci va fi şi tuşi să majorăm preţurile la oraş liber. Dar dacă nu vom nismului ! (Aplauze furtunoa
munist al Uniunii Sovietice şi colaborare şi prietenie între ţională, este pe deplin posibilă grîu, va fi şi mămăligă. Ce, sîn- carne. reuşi să cădem de acord cu se, urale).
din propria noastră experienţă toate popoarele, (aplauze). Li preîntimpinarea războiului mon teţi împotriva mămăligii?
dial. Avem . convingerea că ra Ne-am adresat muncitorilor,
am învăţat să rezolvăm proble nia generală a politicii externe ţiunea şi chibzuinţă se vor im Voci: Nu, sîntem „pentru!“ poporului şi ei ne-au înţeles
mele complexe ale construirii a ţărilor lagărului socialist, este pune în relaţiile internaţionale, (aplauze furtunoase). just. Ei s p u n : Comitetul Cen
că uneltirile cercurilor agresive tral al partidului nostru, gu La In s fîtu fu l de C e rc e tă ri Fundufea
noii orînduiri potrivit cerinţe politica coexistenţei paşnice, vor fi înîrînte. Chezăşie stă N. S. Hruşciov: fiecare po vernul, au procedat just, vom
lupta unită într-un singur front
lor fiecărei etape, biruind greu singura alternativă raţională a por îşi are mâncărurile sale avea răbdare, dar cheltuielile pen (U rm are din pag. l-a ) stitutului central de cercetări1
al uriaşelor forţe mondiale ale preferate şi se mândreşte cu ele. tru apărarea ţării nu trebuie re agricole, precum şi alţi specîţ>-
tăţile inerente şi ţinînd seama unui război termo-nuclear, a contemporaneităţii care se ri Dacă mămăliga este bine pre spre Institutul de la Fundulea. lişti au dat explicaţii oaspeţii.
dică în apărarea păcii. Popoa gătită, plastic vorbind, omul duse. Principalul este să asi Vizitarea Institutului începe
necontenit de schimbările care unei catastrofe cu urmări incal rele vor şti să-şi impună voinţa. poate să-şi înghită şi limba gurăm ca bombele americane După vizitarea sectoarelor -
Pacea va birui (urale). mincînd-o (rîsete, aplauze). să nu cadă deasupra ţărilor cu sectorul culturilor irigate.
au loc în economie, în conştiin culabile pentru omenire. Această noastre. Noi trebuie să ne îngri Delegaţia trece apoi prin alte producţie, şi a câmpurilor expe
Dragă tovarăşe Hruşciov,
ţa oamenilor, in întreaga socie politică corespunde aspiraţiilor
scumpi tovarăşi,
tate. şi intereselor vitale ale întregii Iată, aici, tovarăşul Gheorghiu- jim de apărarea popoarelor sectoare de producţie : zooteh rimentale în sediul institutului,
omeniri, in promovarea ei sînt Nu ne îndoim că vizita dum-
Poporul romîn este conştient interesate toate popoarele. nevoastră în Republica Popu Dej aminteşte de găluştile ucrai noastre, de apărare a statelor nic, mecanic, cîmpul secţiei de a avut loc o convorbire cu pri
că succesele obţinute în dezvol lară Romînă va întări şi mai nene. Vă aduceţi aminte că în noastre socialiste (Aplauze fur agrotehnică a culturilor neiri vire la activitatea de cercetare
tarea economiei şi culturii so Cu citeva zile in urmă, vor mult legăturile de prietenie şi povestirea lui Gogol „In noap tunoase). ştiinţifică şi la producţia agri
cialiste, în ridicarea nivelului bind în faţa noii promoţii de colaborare între partidele noas tea de ajun“, este zugrăvit u r gate, cel de ameliorare a ce
său de trai sint indisolubil le ofiţeri ai Academiei Militare de tre, între ţările şi popoarele Generalii americani şi vest- realelor, culturile de grîu şi lo
gate de relaţiile de colaborare la West Point, preşedintele Ke noastre, strîns unite în cadrul mătorul tablou : un ucrainean germani ţin discursuri şi se lau turile de porumb pentru hibri colă.
şi într-ajutorare statornicite nnedy a afirmat că „problemele lagărului socialist.
între ţările socialiste, şi în pri stă, iar găluştile sar din smin- dă că au acumulat atita arm a dare etc. La sfârşitul vizitei, tovarăşul
fundamentale care stau în faţa Trăiască marea Uniune So tînă direct în gura lui. Nu-i ment incit vor putea distruge în timpul vizitei, tovarăşul Nicolae Giosan a oferit oaspe
mul rînd, de sprijinul multi lumii nu sînt susceptibile de a vietică şi gloriosul ei popor, Uniunea Sovietică. însuşi pre ţilor albume, cuprinzând aspecte
lateral, cu adevărat frăţesc, pri primi o soluţie militară“. constructor al comunismului ! bine să citeşti pe stomacul gol şedintele S.U.A., dl. Kennedy, Nicolae Giosan, vicepreşedinte
mit din partea Uniunii Sovie acest pasaj din povestire (rîse a spus că în anumite împreju al Consiliului Superior al Agri din activitatea institutului.
tice în toate domeniile de ac Iată consideraţii realiste care Trăiască eroicul Partid Co te, animaţie). Dar ce sînt gă rări Statele Unite pot manifes culturii, director general al In 1 (Agerpreş)
tivitate, şi îndeosebi in dezvol ar găsi pretutindeni un ecou munist al Uniunii Sovietice, Co luştile ? Pentru ucraineni, gă
tarea forţelor de producţie ale favorabil cu condiţia ca faptele, mitetul său Central în frunte luştile sînt exact ceea ce este ta primele iniţiativa şi începe
ţării, (aplauze puternice). acţiunile practice să corespun cu Nikita Sergheevici Hruşciov ! un război nuclear împotriva ţă La gospodăria a g ric o lă c o le c tiv ă C eacu
dă vorbelor — acesta fiind sin mămăliga pentru romîni. (A- rii noastre. Acest lucru, tova
Poporul romîn înaintează, în gurul criteriu pe baza căruia Trăiască în veci prietenia ro- plauze). răşi, trebuie să-l ţinem minte (U rm are din pag. l-a ) celor două ţări prietene. De o
strînsă unire cu celelalte ţări popoarele judecă politica guver mino-sovietică ! în permanenţă. Acest lucru a parte şi de alta a ei sînt î
nelor. Evoluţia evenimentelor Dragi tovarăşi ! Am văzut fost spus de preşedintele ame ţionale, care-i întimpină pe oas scrise în limbile romînă şi ruso.
ale lagărului socialist, spre mă Trăiască pacea în lumea în uzina dv., am vizitat o serie de rican, acest lucru îl spun gene peţi cu pîine şi sare. Pionierii lozinci în cinstea Partidului Co
reţul ţel comun, construirea so internaţionale este însă departe treagă ! (ovaţii, urale prelun secţii. Nu pot spune că am ralii americani, generalii hitle- le oferă flori, cravate roşii şi munist al Uniunii Sovietice şi
cialismului şi comunismului. de a confirma existenţa unei văzut totul, dar cîte ceva tot rişti germani, care au în mo insigne. a Partidului Muncitoresc Ro
Sistemul socialist mondial a de concordanţe între vorbele şi fap gite). am reuşit să vedem. Uzina e mentul de faţă rolul principal mân.
venit forţa hotărîtoare a dez tele forurilor conducătoare din bună, dar oamenii sînt şi mal în N.A.T.O. Mulţumind pentru înalta cin
voltării societăţii. Prin munca occident. După cum ştiţi cercu buni. Muncitorii sînt aceia care ste ce li se face prin vizita la Mitingul a fost deschis de tov.
sa creatoare, poporul nostru îşi rile agresive din S.U.A. şi aliaţii prin munca lor înfrumuseţează Imperialiştii ne ameninţă cu gospodăria lor, preşedintele gos. Gh. Neeula.
aduce contribuţia la întărirea lor din cadrul N.A.T.O. între orice uzină. (Aplauze furtu războiul. Dar situaţia actuală podăriei, Gheorghe Peicu, îi pof
forţei economice a lagărului ţin în diferite părţi ale lumii noase) . este de aşa natură încît înainte teşte pe oaspeţi în sediul gospo Au rostit scurte cuvîntări de
socialist, la eforturile comune focare de încordare, intensifică de a începe războiul imperialiş dăriei, rugîndu-i să se simtă ca salut preşedintele gospodăriei
ale ţărilor sistemului socialist cursa înarmărilor, au reluat ex Dar, după cum bine au spus tii trebuie să se gândească bine la ei acasă. El le împărtăşeşte agricole colective, Gheorghe
mondial pentru a obţine victo perienţele nucleare, tergiversea tovarăşii dv., este timpul ca în unde va duce aceasta. Cei mai succesele gospodăriei, devenită
ria socialismului în întrecerea treprinderea să fie reorganiza clarvăzători dintre ei ajung la multimilionară încă din anul Peicu, şi colectivista Maria
ză realizarea unui acord in ca tă, să fie reînnoit utilajul, de concluzia justă că a ne ataca 1956. Pantilie, crescătoare fruntaşă
economică cu capitalismul. drul tratativelor pentru dezar oarece unele strunguri sînt cam înseamnă a merge la sinucidere, de păsări.
mare de la Geneva. Pe insula de vîrsta mea (animaţie, aplau deoarece noi avem posibilitatea Tovarăşii N. S. Hruşciov,
Partidul Muncitoresc Romîn Christmas din Oceanul Paci ze). Fireşte că aceste strunguri să dăm o asemenea ripostă in Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ce Primiţi cu puternice aplauze,
călăuzindu-se cu neabătută con fic se succed exploziile nucleare, trebuie să fie înlocuite cu uti lelalte persoane oficiale au vi au luat cuvîntul tovarăşii
secvenţă după ideile Declara iar recent, la numai citeva zile laj mai modern. Sînt necesare cit din duşmanii noştri să nu zitat gospodăria, întreţinîndu-se Gheorghe Gheorghiu-Dej şi N.
ţiilor Consfătuirilor de la Mos după ce guvernul american şi-a şi instrumente mai perfecţio rămînă nimic. (Aplauze furtu cu colectivişti. S. Hruşciov.
nate şi atunci muncitorii vor noase, prelungite).
cova din 1957 şi 1960, consideră afirmat solemn dorinţa de a realiza o productivitate a mun Pe terenul de sport al comu Cuvântările au fost subliniate
ca o înaltă datorie să militeze ajunge la o înţelegere cu pri cii mai mare. Iar aceasta, to Au trecut timpurile cînd nei, unde a fost amenajată o in repetate rinduri prin ovaţii
varăşi, este una din sursele S.U.A. puteau fi, cu pierderi şi şi urale îndelungi.
cu consecvenţă pentru întări vire la elaborarea unui program bogăţiei noastre. Dacă la noi jertfe minime, în rândurile în
productivitatea muncii nu va La plecare, în amintirea vi
rea continuă a lagărului socia de folosire a spaţiului cosmic vingătorilor în cele două răz
list mondial, a mişcării comu exclusiv în scopuri paşnice,
niste şi muncitoreşti internaţio Washingtonul a anunţat că se creşte, înseamnă că nu va creş boaie mondiale. In ultimul răz mare tribună, a avut loc un mi zitei, oaspeţilor le-au fost ofe
nale, sub steagul atotbiruitor pregăteşte să efectueze explozii
al marxism-lenânismului. (a- nucleare şi în Cosmos, ceea ce a te nici nivelul de trai al po boi mondial S.U.A. au pierdut ting. rite daruri din partea Comite
stîrnit o puternică mînie şi in
plauze). Forţa noastră stă in porului. Oricine înţelege că ni aproximativ 300.000 de oameni, Tribuna este străjuită de por tului regional de'partid, Sfatu
coeziunea de monolit a popoa
velul de trai al poporului este în timp ce Uniunea Sovietică a tretele tovarăşilor N. S. Hruş lui popular regional şi din par
relor de peste un miliard de dignare în toate ţările. Prin strins legat de creşterea produc pierdut multe milioane de oa ciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, tea colectiviştilor din Ceacu.
oameni care construiesc noua aceasta guvernul american şi-a tivităţii muncii, de creşterea po meni. Şi cit de mari au fost şi încadrate de drapele de stat ale (Agerpres)