Page 67 - 1962-06

Nr. 2328 drum ul 'so 'cm u m u im pag. 3

Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice Schimb In abatajele minei Ghelar De Sa

Intîlnirea cu muncitorii de la uzinele de experienţă co re sp o sid e rîfB Î

99 Grioiţa R oşie“ D in iniţiativa U.R.C.C. H u n ed o ara In abatajele minei Ghelar şi, datorită acestui fapt, au noştri voluntari
s-a organizat de curînd în raionul se desfăşoară o întrecere reuşit să facă un pas serios
(Urmure din pag. l-a) Colectivul „Griviţei Roşii“, la insurecţia armată din au­ Sebeş u n schimb de experienţă în le­ susţinută pentru îndeplinirea înainte. Din angajamentul de Pentru oţelăriile
gătură cu îm bunătăţirea continuă a ritmică a sarcinilor de plan 5.000 tone minereu peste pla­ Hunedoarei
ca şi întregul nostru popor, gust 1944, iar după eliberarea activităţii sectorului de alim entaţie şi a angajamentelor luate în nul anual au realizat deja
publică din cooperaţia de consum. întrecerea socialistă. întrece­ pînă la 1 iunie 2.800 tone, Acţiunea pentru colectarea
Central, in cinstea Partidului dă o înaltă preţuire uriaşelor ţării constituind un detaşa­ Cu acest prilej s-a prezentat un re­ rea minerilor de aci se des­ iar calitatea a fost îmbună­ fierului vechi se extinde tot
fera t p riv in d rezultatele obţinute în făşoară sub lozinca: „Furna- tăţită cu mai mult de 1 la mai mult pe raza secţiei de în­
Muncitoresc Romîn, a Comi­ succese obţinute de oamenii ment de bază al luptei poporu­ această privinţă de unităţile respecti­ liştilor hunedoreni minereu sută. Şi ciştigurile pe care le treţinere a căii ferate L 7 Deva.
ve din raionul Sebeş. mai mult şi de bună cali­ realizează slnt frumoase, pe
tetului său Central. sovietici, care, transpunlnd în lui nostru in construcţia so­ tate“. Să facem cunoştinţă măsura succeselor obţinute. Numai in cursul lunii mai,
A reieşit că faţă de prim ul tri­ eu unul din numeroşii frun­ Vagonetarii cîştigă între 1.600 districtele şi echipele de aici
Bolţile marii hale vuiesc viaţă istoricele hotărlri ale cialistă. m estru al anului trecut, în trim estrul taşi ai întrecerii de la aceas­ — 1.700 lei lunar, ajutorii au colectat şi expediat oţelării­
minute in şir de aclamaţiile I din anul acesta, s-au vîn d u t prin tă exploatare. II cheamă Nis- mineri 1.900, iar minerii 2.500 lor Hunedoarei cantitatea de
şi uratele care salută apari­ Congresului al XXH-lea al Intre muncitorii romîni şi unităţile de alim entaţie publică, p re­ tor Dodu şi conduce o echipă lei. 66.450 kg. fier vechi. Pentru a
ţia la tribună a tovarăşilor Partidului Comunist al Uniu­ muncitorii sovietici, intre po­ de mineri din orizontul 6 al sprijini muncitorii în această
Nilcita serqheevici Hruşciov, nii Sovietice, înscriu zi de zi porul romîn şl poporul sovie­ p arate din produse proprii cu 5.000 sectorului II. Echipa sa se Fie că este vorba ăe Traian acţiune, conducerea secţiei le-a
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi a noi fapte măreţe ale construc­ compune din 30 de oameni. Selejan, Nicolae Silitra, sau pus la dispoziţie un vagon des­
celorlalte persoane oficiale. ţiei comunismului. Ţara Ma­ tic, a spus in continuare vor­ lei m ai m ult. D e asem enea, s-a a r ă ­ 'Această echipă s-a angajat de ceilalţi membri ai echipei, coperit care face naveta intre
relui Octombrie, care prima bitorul, există strînse legături să dea peste sarcinile anuale Nistor Dodu ore numai cu­ echipe şi districte.
Mitingul este deschis de se­ tn lume a doborit puterea mo­ de prietenie, colaborare şi uni­ tat că pentru o tot m ai bună servire de plan 5.000 tone minereu vinte de laudă la adresa lor.
cretarul comitetului de partid şierilor şi capitaliştilor, dă as­ tate, aşa cum există între toa­ de fier şi să ridice conţinu­ In echipa mea — spune el EMIL CREŢU
al uzinei., Nicolae Alexandru. tăzi omenirii exemplul strălu­ te popoarele care luptă pentru a oam enilor m uncii s-au dotat uni­ tul de metal in minereu cu cu minărie — nu lipseşte ni­
cit al forţei socialismului bi­ ţelul comun al comunismului. 1 la sută faţă ăe sarcina pla­ meni nemotivat de la lucru. Curs de calificare
In cuvintul său de salut, ruitor, obţinlnd victorii epocale Pentru întărirea continuă a tăţile, de la începutul anului trecut nificată. Pentru îndeplinirea Pînă am ajuns aici, nu a fost pentru zidari
ing. Dumitru Miron, directo­ în ştiinţă şi tehnică, în econo­ acestei prietenii acţionează in angajamentelor se munceşte uşor. Oamenii doar nu se
rul uzinelor, a sp u s: mie şi cultură. Aceste succese permanenţă conducerile de şi p în ă în p rezent, cu 18 v itrin e f r i ­ cu însufleţire în fiecare schimbă aşa deodată, cum ai Scurtarea termenelor de exe­
şt succesele celorlalte ţări so­ partid şi de stat din ţările schimb, în fiecare zi. Şeful schimba o piesă defectă la o cuţie a obiectivelor industriale
Vizita delegaţiei de partid cialiste constituie pentru oa­ noastre. Noi muncitorii ştim gorifice şi a u fo st d e p o z ita te în se m ­ echipei constituie un exem­ maşină. Ordinea şi disciplina şi a locuinţelor, îmbunătăţirea
St guvernamentale sovietice in menii muncii ăs pretutindeni că intre Partidul Muncitoresc caracterizează acum munca continuă a lucrărilor, reduce­
uzina noastră, ne prilejuieşte exemple mobilizatoare în lupta Romîn şi Partidul Comunist nate cantităţi de ghiaţă. plu pentru ortacii săi. El echipei pe care o conduc. rea preţului de cost şi a con­
o mure bucurie. Clipele săr­ pentru eliberarea de exploa­ al Uniunii Sovietice sînt cele sumurilor specifice de mate­
bătoreşti, pe care le trăim tare. mai frăţeşti relaţii, bazate pe Schimbul de experienţă a avut m e­ execută operaţiile cele mai Şi, aşa este. Munca, succe­ riale, sînt sarcini de bază ale
acum, vor ră.mîne mereu vii temelia de granit a învăţă­ sele obţinute, le dau satis­ constructorilor. Ca o necesitate
tn inimile noastre, inscriin- Mulţumim fierbinte tovară­ turii marxist-leniniste. nirea de a răspîndi experienţa bună pretenţioase şi mai grele. a îndeplinirii acestor sarcini, se
du-se ca un eveniment de şului Hruşciov şi celorlalţi facţii bine meritate. Sint impune o calificave cit mai
seamă în istoria „Griviţei Ro­ membri ai delegaţiei, a spus Pentru fiecare om al mun­ în servirea oam enilor m uncii de la Cină unul din oameni nu înaltă a muncitorilor de pe şan­
in încheiere vorbitorul, pentru cii de la noi, prietenia cu apreciaţi şi stimulaţi după tiere. In acest scop, organizaţia
şii“. cinstea pe care ne-au făcut-o Uniunea Sovietică, unitatea şi sate de către unităţile de alim entaţie se ştie descurca intr-o si­ de partid şi conducerea şantie­
vlzitîndu-ne uzina. colaborarea frăţească cu toate merit. Pentru succesele obţi­ rului nr. 10 al T.R.C.H. din
in emoţia cu care v-am aş­ statele socialiste, sint preţioa­ publică. tuaţie sau alta, îi vine tn Vulcan, au luat măsuri de înfiin­
teptat, în atmosfera entuzias­ Dumitru ştefănescu., munci­ se ca lumina ochilor. Şi, in­ nute in îndeplinirea planului ţare a unui curs de calificare
tă de care este cuprinsă acum tor la „Griviţa Roşie“, parti­ tr-adevăr, aşa cum o veche şi MANCIULEA PATRICE ajutor. în specialitatea zidărie. Cei 30
uzina noastră, vă rugăm, dragi cipant la luptele din 1933, care înţeleaptă zicală romînească ăe producţie, a angajamen­ de tineri muncitori înscrişi la
tovarăşi, să vedeţi expresia a luat apoi cuvintul, a sp u s: spune că unirea face puterea, şef serviciu organizare Munca a fost organizată curs, printre care Ioan Vlad,
sentimentului de prietenie Muncitorii. „Griviţei Roşii“ vă păşind alături ăe milioane de U.R.C.C. Sebeş telor şi îmbunătăţirea calită­ Ilie Drăguţ, Ioan Volongă, Şte­
profund, statornic, de neclin­ întimpină cu inimile deschise, fraţi ai noştri în lagărul pă­ ăe aşa manieră înctt timpul fan Albu, Dumitru Berea şi al­
tit, pe care noi, ca şi între­ pline de bucurie, aşa cum este cii şi socialismului, ne sim­ P rin m u n c ă ţii minereului, echipa a fost ţii, se străduiesc să acumuleze
gul nostru popor, îl nutrim în firea poporului nostru să-şi ţim mai dirzi, mai puternici. p atrio tic ă de lucru este cit mai bine cit mai multe cunoştinţe de
faţă de poporul frate sovie­ întîmpine prietenii buni. premiată din fondul de 1 la specialitate. Cursul are o du­
tic, faţă de gloriosul Partid Ca muncitor mai virstnic, Prin muncă patriotică au în­ utilizat. Fiecare schimb, fie­ rată de 6 luni, iar ca lectori
Comunist al Uniunii Sovie­ Slntem adunaţi aici oameni sînt fericit că trăiesc aceşti ceput lucrările de amenajare a sută. Fotografiile multor mi­ au fost numiţi tov. Petru Coz-
tice. din diferite generaţii pentru ani cină patria noastră înflo­ drumului în satul Rovina. Lă­ care om cunoaşte planul lu­ ma, Constantin Lascu şi Petru
ţimea lui va fi de 7 m. In cu- neri din această echipă sînt Iosub.
Slntem bucuroşi că in tim ­ rînd, drumul va fi dat în ex­ nar şi cit minereu trebuie să
pul vizitei pe care aţi făcut-o a saluta pe înalţii noştri oas­ reşte sub soarele socialismului ploatare. la panoul de onoare şi pe C. BADUŢA
la noi în uzină, am putut să peţi. ¦Cei mai tineri cunosc biruitor, cină comunismul — dea zilnic pentru ca angaja­
vă înfăţişăm munca, realiză­ din povestiri, cei mai vîrst- visul drag al omenirii munci­ Comuniştii Gheorghe Moţ, aleea fruntaşilor. Despre ei
rile şi perspectivele colectivu­ nici din zilele trăite de ei în­ toare — devine realitate în David Moţ, Gheorghe Plorea, mentul să fie îndeplinit şi
lui nostru. In anii puterii şişi istoria frămintată a „Gri­ Uniunea Sovietică, şi, nu peste Viorel Damian, Petru Mărcuş se scriu numeroase articole
populare au fost reconstruite viţei“ — citadelă muncitoreas­ mult timp, va fi realitate şi şi Ancaş Caudin, au fost mereu depăşit. Pentru ca munca să
din temelii vechile ateliere, că cu vechi tradiţii, de luptă in ţara noastră. în fruntea acţiunii. la gazetele de perete.
revoluţionară. Aici, la „Griviţa le fie şi mai rodnică, mine­
uzina noastră şi-a schimbat Roşie“, în urmă cu aproape 30 Sînt foarte bucuros, iubite PAVEL JURJIŢA Şi, asemenea echipe sînt
de ani, muncitorimea cefe­ tovarăşe Hruşciov, că am pu­ rii din această echipă au tre­
înfăţişarea — au fost înălţa­ ristă. cu sprijinul activ al ce­ tut să vă cunosc pe dumnea­ corespondent multe la Ghelar. Cele condu­
lorlalte detaşamente ale cla­ voastră, vrednic fiu al clasei cut la aplicarea unor noi me­
te noi liale, au fost înlocuite muncitoare, ăîrz şi neobosit Tineri distinşi cu diplome se de comuniştii Ioan Pali,
sei muncitoare din ţara noa­ luptător pentru triumful cau­ de onoare tode de muncă de mare ran­
in mare măsură utilajele şi zei comunismului şi vacii, ca Ioan Soit, Vaida Francisc,
stră. a înscris o pagină glo­ şi pe ceilalţi membri ai de­ Pentru merite deosebite în dament. Ei au trecut şi apli­
rioasă în istoria luptei revo­ legaţiei sovietice. activitatea de organizaţie şi în Ioan Ivănică. Aurel Zamfir,
producţie, tinerii Ioan Calotă, că cu succes metoda de ex­
luţionare a poporului nostru, Din Inimile noastre pline de de la Depoul de locomotive slnt doar cîteva din acestea.
in fruntea muncitorilor au C.F.R. Simeria, Vasile Nan, de ploatare cu inmagazimre şl
bucuria prilejuită de vizita dv. la E.M. Deva, Emilia Cara de N. BADIU
stat cei mai buni dintre noi, la G.A.C. Bircea, Clara Dela- cea de exploatare cu subetaje.
comuniştii. Ne mînârim că din trimitem un salut fierbinte mia, elevă fruntaşă de la Şcoa­
f maşinile-unelte vechi, au fost rîndurile celor care au condus la medie Simeria, Minerva Mag- ;
f construite edificii. moderne gloriosului popor sovietic. da şi Elena Lup, de la G.A.C. I
1 pentru nevoile social-cultu- Rapolt, au fost distinşi cu Di- i!
f plome de Onoare ale C.C. al |
9 rale ale muncitorilor. Ca ur­ U.T.M şi ale Comitetului regio- {
9 mare a acestor măsuri, pro­ nai U.T.M.

9 ducţia globală realizată în anul
trecut, a fost cu 93 la sută
9 mat mare decit cea din 1938.
9 Toate acestea slnt rezultatul
eforturilor pline de însufleţi­
9

9
9
Velizaiî.j
re ale harnicilor noştri munci­ eroicele bătălii de clasă din Apoi iau cuvintul tovarăşii
9 tori. slnt rodul inţeleptel po­ anul 1933, s-au ridicat încer­ Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
9 litici a Comitetului Central al caţi. conducători ai partidului, N. S. Hruşciov. Cuvlntările sint
partidului nostru. subliniate în numeroase rin-
Pentru contribuţia de seamă ai clasei muncitoare şi ai în­ duri de aplauze furtunoase şi în vizită, la uzină
tregului popor în frunte cu ovaţii îndelung repetate. Ex­
la lupta revoluţionară a cla­ tovarăşul Gheorghe Gheor- presie a sentimentelor care i
sei muncitoare, pentru rolul ghiu-Dej. Elevii şi cadrele didactice de i

important în refacerea şi nor­ Tradiţiile luptelor de la „Gri­ însufleţesc pe oricare om al la şcoala elementară din comu- j
malizarea transporturilor pe viţa“ au fost păstrate cu sfin­ muncii din ţara noastră, mul­
calea ferată, precum şi în dez­ ţenie de ceferişti. Ingăduin- ţimea scandează îndelung: na Hălmagiu, au hotărît ca în [
voltarea economiei naţionale, ău-ne o comparaţie, am putea „R.P.R.—U.R.S S. sînt în veci această vară să viziteze cit mai ;
uzina noastră a fost de două spune că aşa cum muncitorii prietene“, „P.M.R.—P.C.U.S.“ multe întreprinderi din raion
ori decorată cu ordine ale de la Putilov nu au încetat „Vom munci şi vom lupta, pa­
lupta după revoluţia din 1905, cea o vom apăra“. şi regiune. O asemenea vizită,
Republicii Populare Romîne. la care au participat 98 elevi şi
8 cadre didactice a fost făcută
Colectivul nostru este ho- tot aşa şi muncitorii noştri, In aplauzele şi uralele pu­ zilele trecute la uzinele de pre­
tărît să-şi îndeplinească cu conduşi de eroicul Partid Co­ ternice ale miilor de partici­ parare din Gurabarza. Vizitînd
succes şi pe viitor noile sar­ munist, au continuat să lupte panţi, tovarăşii Gheorghe secţiile uzinei elevii şi cadrele
cini încredinţate de partid, să şi după 1933 împotriva fasci­ Gheorghiu-Dej şi N. S. Hruş­
înalţe tot mai sus prestigiul zării ţării, a dictaturii milita- ciov se îmbrăţişează călduros. didactice au acumulat cunoş
uzinei. tinţe preţioase. La Petrila, 200 de tineri au devenit in ultimele luni purtători ai insignei de „Prie
ro-fasciste, participînd activ (Agerpres). ten al cărţii“. Ei au citit in această perioadă peste 12.000 de volume.
P. J.
IN FOTO: Un grup de tineri cititori la biblioteca clubului din Petrila.
corespondent

tor Operaţiuni, iar lucrările şi tării recunoaşterii inginerii !j
aprecierile ce le vor face cu
această ocazie să fie cit mai ri­ aprobatori trebuie să urmăreas- j
guroase.
că in continuare felul cum se j
Recunoaşterea culturilor tre­
buie făcută la timp, adică atunci face recoltarea, transportul, con. |
cind caracterele morfologice
specifice de soi se disting uşor. diţionarea şi păstrarea semin­ E joi după.-amiază. Străzile Versurile deosebit de calde
La culturile păioase faza opti­ ţelor. inundă sala:
mă de recunoaştere este la în­ oraşului Alba Iulia cunosc o
ceputul coacerii, in pîrgă. Fiecare unitate agricolă este Cu inima-ţi fierbinte,
Directivele Congresului al III- Pentru traducerea în viaţă a locale valoroase şi controlul obligată să trimită probe pen­ animaţie deosebită. Numeroşi Şi luminoasa-ţi minte,
lea al P.M.R. prevăd ca i-n anul sarcinilor care prevăd ca, înee- aplicării regulilor agrotehnice. Au mai rămas puţine zile pînă tru analiză la laboratorul pen­ tineri, muncitori şi elevi, îşi în­
1965, in condiţii climatice nor­ pind cu anul 1962 la griu, şi din cind orzul ajunge în această dreaptă paşii spre Clubul „Auto“ Partid al ţârii mele
male, să se obţină o producţie primăvara anului 1964 la po­ Pentru buna desfăşurare a a- fază. De aceea, inginerii şi teh­ tru controlul seminţelor. Proba Să ne călăuzeşti
rumb, întreaga suprafaţă culti­ cestei acţiuni, au fost organiza­ nicienii agronomi din unităţile Pe drumul nostru harnic...
totală de 14-16 milioane tone vată să fie însămânţată cu so­ te instructaje pentru reîmpros­ agricole trebuie să controleze se ia după ce întreg lotul de unde, peste puţin timp, se va Publicul aplaudă cu căldură
cereale, din care 5—5,4 milioane iuri de mare producţie, încă din pătarea cunoştinţelor şi a defi­ zilnic starea culturilor pe par­ strădania muncitoarei Ileana
tone griu. toamna anului trecut au fost nitivării sarcinilor de recunoaş­ cele, iar în faza indicată să seminţe a fost condiţionat. desfăşura un concurs deosebit Lidian. Locul ei pe scenă este
luate măsuri pentru generali­ tere pe aprobatori, unităţi, spe­ treacă la executarea recunoaş­ apoi luat de alţi tineri şi tine­
Transformările înfăptuite în zarea în cultură a acestor so­ cii, soiuri şi cantităţi. terii propriu-zise, potrivit teh­ Cu aceeaşi răspundere trebuie de interesant pe tema „Cine re : Tit Liviu Pienaru, Ida Sza-
agricultura ţării noastre, dota­ iuri. nicii stabilite pe culturi. să se ocupe conducerile unită­ ştie mai multe poezii despre bo, ion Bulbucau şi mulţi alţii.
rea ei din an în an cu tot mai In vederea obţinerii unor se­ ţilor agricole şi specialiştii de partid şi patrie — cîştigă“. Fiecare vers recitat de ei capă­
multe mijloace mecanizate, cu In toamna anului 1961 s-au minţe valoroase, conducerile încadrarea corectă a fiecărui tă culoare, expresivitate, sen­
cantităţi din ce în ce mai mari însămânţat grine de înaltă pro- unităţilor agricole şi inginerii lot semincier, in categoria cores­ recunoaşterea culturilor de ma­ suri profunde. Juriul de con­
de îngrăşăminte chimice, creea­ duetivitate (Ponca, Bezostaia 1 aprobatori, au sarcina de a iden­ punzătoare purităţii biologice curs, ca şi ceilalţi spectatori,
ză cele mai favorabile condiţii şi 4, Scarospelka şi Harach), tifica şi a purifica toate culturile constatate la efectuarea recu­ zăre, cartofi, legume, plante fu­ Concursul, organizat de Comi­ trăieşte alături de recitatori
pentru punerea în valoare a suprafaţa de 22.332 ha., ceea ce producătoare de sămânţă. Gos­ noaşterii, este o obligaţie profe­ rajere etc. Spre deosebire de tetul orăşenesc U.T.M., a fost clipe de adevărată emoţie ar­
imenselor rezerve de care dispu­ reprezintă 31 la sută din tota­ podăriile agricole colective din sională şi de mare răspundere anii trecuţi, cind la plantele fu­ prim.it de tinerii din Alba Iu­ tistică. Cine va cîştigă con­
nem, pentru înfăptuirea acestei lul suprafeţei cultivate. Turdaş, Pianul de Jos, Haţeg a tuturor inginerilor agronomi. rajere (trifoi, măzăriche, iucer- lia cu deosebit entuziasm. cursul ? Iată o întrebare com­
sarcini. şi multe altele, au acordat o Nu trebuie să se mai repete lip­ plicată, deoarece toţi concu­
Asigurarea în acest an, a se­ atenţie deosebită purificării cul­ surile semnalate in anii trecuţi, nă etc.) se făcea doar identifi­ renţii s-au prezentat bine pre­
Cercetările ştiinţifice, experi­ minţelor. din soiurile cele mai turilor, executînd lucrările la cind unii aprobatori au făcut gătiţi. Totuşi, pînă la urmă,
enţa şi rezultatele obţinute în productive şi mai potrivite di­ timp şi de bună calitate. La carea culturilor, în acest an se Aceasta cu atit mai mult, cu
producţie de numeroase unităţi feritelor condiţii pedo-climatice aceste gospodării, lanurile sint recunoaşterea superficial. In ac­ execută recunoaşterea cu ajuto­ mai buni s-au dovediţ a fi Ida
agricole, dovedesc că unul din­ din regiunea noastră, atit la lipsite de buruieni şi de alte rul ramei metrice, ca şi la cul­ cit, popularizat din timp, el a
tre factorii principali ai spori­ griu, pentru msămînţările din plante de cultură. Nu in ace­ ţiunea de recunoaştere, ingine­ turile de cereale păioase. mobilizat un mare număr de ti­ Szabo şi Ion Bulbucau.
rii producţiei este folosirea se­ eaşi măsură s-au achitat de Concursul s-a terminat. Tine­
minţelor de calitate din soiuri toamnă, cit şi la celelalte cul­ această sarcină gospodăriile co­ rii aprobatori să acorde deose­ De aceea, consiliile agricole neri.
şi hibrizi de înaltă productivita­ lective din Pui, Hărău, Beriu, rii participanţi au rămas insă
te. Extinderea şi generalizarea turi ce se vor însămânţa în Bretea Mureşană şi altele la bită atenţie respectării norme­ raionale şi orăşeneşti trebuie să Zilele premergătoare con­
acestor soiuri cu calităţi deose­ care loturile seminciere sînt la club, să-şi împărtăşească im ­
bite, cum sint rezistenţa la se- primăvara anului viitor, con­ purificate superficial sau nu lor şi indicaţiilor prevăzute în urmărească in mod deosebit fe­ cursului, uu fost zile de febrile presiile acestei după-amieze. Ei
cetâ, la dăunători, boli, cădere, lul în care se execută recunoa­ pregătiri. şi-au exprimat dorinţa de a lua
şiştăvire etc., asigură sporuri stituie o sarcină de mare răs­ sînt purificate deloc. instrucţiunile de recunoaşterea şterea la aceste culturi.
de tecoltă de 20-30 la sută faţă parte şi în viitor la asemenea
de soiurile obişnuite. In anul pundere. In perioada pînă la începerea culturilor. Fiecare specialist din agricul­ — Ce poezie nouă invsţi ? manifestări atrăgătoare, în ca­
196i, gospodăria agricolă din drul joilor de tineret.
satul Aurel Vlaicu, raionul Orăş. In acest scop este necesar să recunoaşterii propriu-zise, con­ Consiliile agricole raionale şi tura regiunii noastre să mun­ Uite, îmi place cum ai re­
cească cu spirit de răspundere V. ŞERBU CISTEIANU
tie, a obţinut la griul Ponca o se facă recunoaşterea în cîmp siliilor agricole raionale şi oră- orăşeneşti să controleze riguros
producţie medie de 2.650 kg. la şi la recunoaşterea culturilor de citat poezia astăzi. Mult mai bi­
ha., faţă de 1.050 kg. la ha. ob­ a culturilor de cereale, legumi­ şăneşti le revine sarcina de a şi permanent modul cum se exe­
ţinută de la griul Cenad 117, se­ plante furajere, să lupte pen­ ne ca ieri.
mănat in aceleaşi condiţiuni noase alimentare, plante tehni­ urmări în continuare desfăşura­ cută recunoaşterea şi în ce mă­ tru obţinerea unor seminţe de
agrotehnice. Rezultate asemănă­ calitate, convinşi fiind că nu­ — Versurile acestea vă plac ?
toare au obţinut multe gospo­ ce, cartofi, legume şi plante fu­ rea lucrărilor de identificarea sură se realizează cantităţile de
dării colective din regiunea noa­ mai în felul acesta vom reuşi să Ascultaţi...
stră. rajere. culturilor. Inginerii aprobatori seminţe prevăzute în planul de sporim producţia la aceste cul­ Iată cele mai frecvente discu­

Acţiunea de recunoaşterea cul­ trebuie să se deplaseze în la­ recunoaştere, pentru a lua din turi şi să asigurăm baza fura­ ţii între participanţi.
jeră necesară şeptelului in pli­
turilor are ca scop stabilirea nurile unităţilor ce le-au fost re­ timp măsuri in vederea înlătu­
rării eventualelor deficienţe. nă dezvoltare. ...Au mai rămas cîteva clipe
purităţii biologice a soiurilor partizate pentru efectuarea aces. De modul cum se exercită re­ pînă la începerea concursului.
O dată cu terminarea execu­ Cei prezenţi în sală, aşteaptă
ameliorate, identificarea şi apre­ cunoaşterea culturilor, depinde
asigurarea seminţelor de calita­
cierea soiurilor şi populaţiilor te necesare, prin insăminţarea cu nerăbdare pe recitatori. Şi,

cărora pregătim o recoltă boga­ deodată, examinatorul invită pe

tă în anul viitor. utemista Ileana Lidian, munci­
Ing. MIRCEA SILVESTRU toare la fabrica „Ardeleana“, să

şeful secţiei cereale şi plante tehnice

recite.d i n c a d r u ! C o n s i l i u l u i a g r i c o l r e g i o n a l