Page 68 - 1962-06

pair. 4
maamiKBm w a m atMMBBBEBBBsngaagcg !
J. Nehru: Trebuie s ă se pună c ap ă î
ră z b o a ie lo r !
DELHI 19 (Agerpres). —
TASS transm ite:
La 13 iunie, a avut Ioc Ia
Delhi şedinţa de închidere a
conferinţei pentru problemele
luptei împotriva înarmărilor
nucleare, convocată din iniţia­
tiva Comitetului Executiv al
Fondului păcii „Mahatma Gân­
diri“ .
Salutînd pe participanţii la
conferinţă, vicepreşedintele In­
diei. dr. Z. Husein, a cerut în­
cetarea actualei serii de expe­
rienţe nucleare efectuate de
S.U.Â. în Oceanul Pacific.
Primul ministru Nehru, care
a luat cuvîntul la şedinţă, a
subliniat necesitatea dezarmă­
rii şi a unei lumi fără războaie.
Ca un prim pas spre realiza­
rea acestui ţel nobil, primul
R.c a u z a r e a îînnţţecLle g e r ii in p r o b le m a
1 Reprezentanţii Republicii Da­
dezarm ării ~ o n ecesita te aL sofut v ita lă
— Declaraţiile lordului B. Russell —
M O S C O V A 19 (A g e rp re s). — T A S S
transm ite :
„P roblem a dezarm ării — este p ro ­
b lem a de v iaţă şi de m oarte. D acă
n u se v a înfăptui d ezarm area, se va
aju n g e !a o catastrofă. Şi acest lucru
trebuie să-l înţeleagă toţi. D acă aş
reprezenta A nglia la C onferinţa pen­
tru dezarm are, aş spune celor două
p ă r ţi: trebuie să ajungeţi la o în ­
ţe le g e re şi în m o d n e c o n d iţio n a t, a tît
o p a r te c it şi ce le la lte tre b u ie să fa c ă
unele concesii. A ceastă înţelegere p re ­
zintă in tr-adevăr o necesitate abso­
lut vitală...“ — a declarat lordul
Russel, ziariştilor sovietici care i-au
făcut recent o vizită.
R elatînd despre înlîlnirca cu Rus-
scll, Iu ri Ju k o v , co m en tato ru l z ia ru ­
lui „ P r a v d a “, subliniază că Russell,
ca om politic cu judecată sănătoa­
să şi cu sim ţul realităţii a aju n s la
singura concluzie j u s t ă : dacă războ­
iul n u c le a r im p lică o catastrofă, cl
trebuie îm piedicat, iar în acest scop
n u trebuie să se precupeţească nici
un efort pentru a ajunge la dezar­
m a re a g en erală şi totală. T o cm ai pe
această cale noi, com uniştii, subli­
niază Iuri Jukov, păşim alături de
lordul Russell, ca tovarăşi în lupta
îm potriva prim ejdiei unui război
nuclear.
Ju k o v scrie m ai departe că deşi
lordul Russel continuă să rărtînă
ad v e rsa r al m arx ism u lu i, aceasta nu-1
îm piedică nicidecum să vorbească cu
respect despre activitatea prim ului
secretar al G.C. al P.C.U.S.
C red în sinceritatea, energia şi di­
n a m ism u l lui H ru şc io v — a spus el
— şi sper că v a reuşi să obţină d e ­
z a rm a re a şi p re în tâ m p in a re a ră z b o ­
iului.
Rezoluţiile Conferinţei
naţionale pentru
dezarmare şi pace
din Mexic
C IU D A D D E M E X IG O 19 (A g e rp re s )
La Ciudad de M exico şi-a încheiat
lucrările Conferinţa naţională pentru
dezarm are şi pace. Conferinţa a adop­
tat rezoluţii în trei problem e princi­
pale : lupta pentru pace şi eliberarea
naţională, lupta pentru pace şi dezar­
m are, necesitatea încetării experienţe­
lor nucleare.
In aceste rezoluţii se co ndam nă co­
lonialism ul şi anticom unism ul, propa­
g a n d a de război şi crearea de baze m i­
litare am ericane pe teritoriul altor ţări,
se dem ască caracterul im perialist al
>,A lian ţei p e n tru p r o g r e s “.
H A M B U R G : Aspect din cursul unei m ari dem onstraţii organizate de tineretul v est-germ an îm potriva
învierii fascism ului în R.F.G.
¦zh.rujul • str. 6 Martie nr. 9. 263.328R e d a c ţ i a şi a d m i n i s t r a ţ i a
7m u M u n 'w w m r m t J i t n Nr. 2328
ULTIMELE S TIE I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞT IR I Popoarele arabe sînt alături
de cauza Algeriei
— Şedinţa extraordinară a Consiliului Ligii
Ţărilor Arabe —
CAIRO 19 (Agerpres). — tivită,ţii criminale a terorişti­
La cererea lui Tewfik Elme- lor“ de pe pămîntul algerian.
dany, reprezentant permanent Liga Ţărilor Arabe, se armă
,,ln regiunea M ă rii C a ra ib ilo r se hotărăşte Ia amploare lupta al guvernului provizoriu al Al­ în hotăririle Consiliului, consi­
geriei in Liga Ţărilor Arabe, la deră orice atentat la indepen-
Cairo a avut loc o şedinţă ex­ ţa Algeriei drept un atentat Îm­
acum viito ru l în treg ii A m e ric i" de partizani traordinară a Consiliului ligii potriva tuturor ţărilor arabe
ministru a propus încetarea —S A N J U A j\ 1 9 ( A g e r p r e s ) . p en tru in d ep en d en ta insu lei P orto în Venezuela la nivelul reprezentanţilor ţă ­ care vor folosi toate mijloacele
imediată a experienţelor nu­ R ico rilor membre ale ligii, la care de care dispun pentru respin­
cleare şi a producerii de bombe R evolu ţia cubană este „cel • m ai GARA G A S 19 (A g e rp re s). — s-a analizat situaţia din Alge­ gerea unei agresiuni de acest
cu încărcături nucleare. Trebuie In d ecla ra ţie se a ra tă în con ţi- „C lim atul politic p are să fie acum ria. Tewfik Elmedany a făcut gen. Liga declară că sprijină
im p o rta n t even im en t al secolu lu i nuare că „poporul cuban apără cu m ai încordat ca oricînd'1 — astfel ca­ o informare în legătură cu a- pe deplin guvernul algerian,
să se pună capăt războaielor, a cu ra j m isiunea isto iică ce-i revin e racterizează ziarul g uvernam ental ve- ceastă problemă. poziţia sa in înfăptuirea acor­
spus Nehru, în ovaţiile întregii “.n o s tr u î n e m i s f e r a o c c i d e n t a l ă în A m erica. F olosindu-se d e d re p ­ nezuelez „La Republica" situaţia din durilor de la Evian. Ea va con­
săli. El şi-a exprimat părerea tu l la au todeterm in are, C uba a această ţară în care se intensifică ac­ După terminarea şedinţei, tinua să acorde Algeriei aju­
că crearea unor zone denu- „In regiun ea M ă rii C araibilor se p ă ş i t p e c a l e a s o c i a li s m u lu i 1^ ţiunile unităţilor de guerilă îm potriva care s-a desfăşurat cu uşile în­ tor multilateral pentru lichida­
clearizate în Asia, Africa şi în trupelor guvernam entale . chise, s-a anunţat adoptarea rea primejdiilor care o amenin­
Europa ar contribui la slăbirea h otărăşte acum viito ru l în tregii D upă cum relatează agenţia Prensa unei serii de hotărîri in care ţă. In hotăririle Consiliului so
încordării ' internaţionale. Latina în cursul săptăm înii trecute uni­ se subliniază „hotărîrea fermă arată de asemenea că actuala
A m e r i c i s e . spune în d ecla ra ţia tăţi ale partizanilor venezueleni au d e­ de a acţiona împotriva încer­ şedinţă este considerată drept
In faţa participanţilor a luat, cărilor, de separare a unei părţi neîncheiată şi poate fi continua­
de asemenea, cuvîntul cunoscu­ con du cătorilor „M işcarea d e lu ptă a teritoriului algerian cu sco­ tă dacă guvernul provizoriu al
tul fizician sovietic, acad. I. E; pul de a se crea acolo o nouă Republicii Algeria va cere se­
Tamm, care a subliniat marea1 D elegaţia ItegMifofilcii Dahomey bază imperialistă“ şi se expri­ cretariatului general al ligii să
primejdie pe care o reprezintă şi-a încheiat vizita analizeze evenimentele surve­
experienţele nucleare ameri­ in II. Do Germ ană
cane. nite ulterior în Algeria.
BERLIN 19 (Agerpres). — tereselor poporului german cit terio rat în d o u ă rînduni !instalaţiile mă speranţa că guvernul fran­
Congresul a adresat forţelor La 18 iunie a fost dat publi­ şi intereselor asigurării păcii in feroviare aparţinînd societăţii nord- cez „va adopta măsuri reale şi Bem Khedda
păcii din lumea întreagă che­ cităţii la Berlin comunicatul cu Europa şi in întreaga lume. am ericane „O rinoco M in in g “ situate in eficiente pentru înăbuşirea ac-
marea de a intensifica lupta privire la vizita de bunăvoinţă regiunea vestică a ţării. In acelaşi timp, monstrează gravitatea perico.-
împotriva cursei înarmărilor j în Republica Democrată Ger­ Cele două părţi au parafat în statul Zulia, m ai m ulţi tineri m u n ­ Declaraţia lui lelor care ameninţă în prezent
nucleare. mană a delegaţiei Republicii acordul comercial şi de plăţi, citori au incendiat o instalaţie petro­ Algeria“. Arătînd că ultracolo-
Dahomey, condusă de vicepre­ precum şi acordul de colabora­ liferă, ap arţin în d unei societăţi nord- ALGER 19 (Agerpres). -— nialiştii nu au abandonat ideea
şedintele Republicii, Sourou re culturală încheiate intre am ericatie, şi apoi au plecat în m unţi După o Întrunire a Consiliu­ unei „împărţiri a Algeriei“, de­
Migan Apithy. R.D.G. şi Republica Dahomey. unde s-au alăturat partizanilor. S-au lui Ligii arabe, Ben Youssef Ben claraţia subliniază că „Misiu­
sem nalat, de asem enea, acţiuni ale Khedda, preşedintele G.P.R.A., nea Executivului provizoriu,
homey şi R.D.G. au subliniat •Jr partizanilor în îm prejurim ile oraşului a dat publicităţii o declaraţie constituit in virtutea unui a-
Barquisinello, detaşam entele care ope­ in care se arată că, zece zile cord comun între G.P.R.A. şi
in unanimitate necesitatea li­ Delegaţia de bunăvoinţă din rează aici fiind alcătuite din răsculaţi- Înainte de referendum o proble­ guvernul francez, este de a face
chidării definitive a rămăşiţe­ RepiLblica Dahomey, în frunte de la Puerto Gabello. mă gravă domină întreaga si­ să domnească securitatea şi a
lor colonialismului. Cele două cu Sourou Migan Apithy, a so­ tuaţie din Algeria: menţine­ crea cele mai bune condiţii mo­
sit la 18 iunie la Budapesta, rea securităţii, date fiind ac­ rale şi materiale pentru pregă­
părţi constată de asemenea că răspunzînd invitaţiei guvernu­ ţiunile agresive ale unităţilor tirea referendumului cu pri­
încheierea tratatului de pace lui revoluţionar muncitoresc- armatei franceze de la Sidi-Bel- vire la autodeterminare de la
ţărănesc ungar. Abbes, din apropiere de Oran. 1 iulie“.
german ar corespunde atit in­ „Aceste unităţi franceze, se ara­
Guvernul provizoriu al Repu-
In tim pul convorbirii . cu ziariştii, Mişcarea grevistă în ţârile capitaliste
lordul Russell şi-a exprim at convin­ blicii Algeria, se arată în con­
gerea că m işcarea pentru dezarm area
n u cleară se v a lărg i şi v a căp ăta o tinuare în declaraţie, „îşi ex­
fo rţă de neînvins.
primă hotărîrea de a determina
In încheierea convorbirii, lordul tă în declaraţie, se dedaţi la o aplicarea în mod cinstit a acor­
intervenţie armată împotriva
Russel a s p u s : M ister Gaitskell a Franţa A ceastă grevă, la care participă pes­ direa universităţii pe care refuză sa algerienilor, violind în mod fla­ durilor de la Evian care com­
te 150.000 de m uncitori şi funcţionari o părăsească. grant acordurile de încetare a
binevoit să afirm e în m od public că P A R I S 19 C o r e s p o n d e n tu l A g e r p re s de la întreprinderile de g a z şi electri­ focului încheiate la Evian între portă îndeosebi unitatea teri­
transm ite : citate, a fost d eclanşată la apelul m a ­ In sem n de solidaritate cu studenţii G.P.R.A. şi guvernul francez“. toriului algerian şi securitatea
„C om itetul celor 100“ nu este decît rilor centrale sindicale franceze p rin ­ g re v iş ti a u d e c la ra t g r e v ă şi stu d e n ţii
M uncitorii de la întreprinderile de tre care C.G.T., F orce Ouvrierr-s, facultăţii de agronom ie din oraşul P a l­ în declaraţie se subliniază că să“.
un grăunte. A cest dom n este lipsit g az şi electricitate din F ranţa au de­ O.F.T.G., ctc. M uncitorii a u hotărit să m ira. Noi ne continuăm acţiunile
clarat m arţi dim ineaţă o grevă gene­ facă g re v ă cîte 12 ore în zilele de
de simţul lo g icii: dacă com itetul rală de 48 de ore. N ic a ra g u a noastre avînd garanţia pe care
ne-o dă sprijinul statelor par-
nostru este in tr-ad ev ăr ceva n eîn ­
ticlpante la Carta de la Casa-
sem nat, atunci dc ce se tem e atît de
blanca. Noi am expus în faţa Li.
m ult dc participarea noastră la C on­
gii arabe gravitatea situaţiei din
gresul dc la M oscova ? El m ă am e­ A ceastă grevă a paralizat activita­ m arţi şi m iercuri. T E G U C I G A L P A 19 ( A g e r p r e s ) . — elementele teroriste europene îşi Algeria. Toţi fraţii şi aliaţii noş­
tea m ultor uzine printre care şi a m a ­ A genţia P ren sa Latină, citind postul propun să constituie la Oran şi
ninţă cu excluderea din partidul la­ rilor uzine de autom obile din Paris, a „Săptâm îna aceasta, rem arcă agen­ de radio M anagua, anunţă că studenţii Mers-El-Kebir un sector separat tri sînt gata în orice mHrnent
m ijloacelor de transport care folosesc ţia F r a n c e P r e s s e , s e d o v e d e ş t e a fi universităţii din capitala M icaraguci au
b u ris t ! E i, şi, a c e a sta îl priv eşte. N o i curentul electric,.a posturilor de radio ioarle bogată în g rev e deoarece in d eclarat g rev ă pe tim p nelim itat în de restul Algeriei care să se spri­
şi televiziune, a cinem atografelor, ele. toate sectoarele economiei se observă sem n dc protest îm potriva m ăririi ta­ jine pe unele grupări ale ar­
totuşi vom fi prezenţi la M oscova — o m arc nem ulţum ire. Actualele greve xelor universitare. Studenţii au ocupat matei franceze“. Toate acestea
Ziarele pariziene relatează că din se caracterizează de asem enea prin clădirea universităţii. se arată în declaraţie — de-
acolo vor pleca reprezentanţii noştri cauza întreruperii circulaţiei trenurilor aceea că muncitorii din sectoare eco­
electrice, şi a m etroului, 1.500.000 de nomice diferite şi-au coordonat dinain-
şi d e o a re c e p e rso n a l, d in m o tiv e de oam eni ai m uncii din P aris şi din îm ­ tc acţiunile“.
sănătate, nu voi putea m erge acolo,
ci v o r duce la M oscova c u v în tarca
m ea înregistrată pc bandă de m ag­
n eto fo n . G la s u l m e u v a p u te a fi a u zit =Wf=
acolo. V a p u te a fi auzit în ciuda prejurim ile sale nu s-au puiuţ pre­ Italia
zenta la lucru.
am eninţării lui G aitskell I R O M A 19 ( A g e r p r e s ) . — Criza de la bursa din New York continuă
Sifuafia politică din Braziîia Agenţia France Presse relatează că N E W Y O R K 19 (A g e rp r e s ). — dar în acelaşi tim p se va repercuta ne­ să ne ajute pentru a face faţă
se agravează din nou la chem area tu tu ro r uniunilor sindicale B ursa din New York a înregistrat gativ asu p ra cheltuielilor consum atori­ oricăror primejdii“ — se arată
din Italia, salariaţii de la agenţiile de luni din nou o scădere sim ţitoare a lor. in declaraţia lui Ben Khedda.
presă şi ziarele italiene au declarat cursului acţiunilor, anunţă agenţiile de
luni Ia o ra 17 o g r e v ă de 48 de ore.
=B?=
R IO D E J A N E I R O 19 (A g e rp re s ). - veze o politică patriotică — dem ocra­ D upă declararea grevei în Italia nu a presă. T endinţa este din nou slabă,
Situaţia politică din B razilia este t i c ă “. ap ăru t nici u n ziar. Greviştii cer spo­ subliniază F ran ce P resse şi indicele
analizată am plu într-o chem are adre­ rirea salariilor cu 35 la sută. Dow-Jones al acţiunilor industriale s-a
C a şi la 25 a u g u st anul trecut, se
PE SCURT 9
sată poporului brazilian de 910 sin­ arată in document, oam enii m uncii vor C olum bia
dicate ale m uncitorilor industriali, opt declara g rev ă generală şi duşm anii
federaţii naţio n ale şi 180 sin d ica te ale nu-i vor putea lua prin surprindere. B O G O T A 19 (A g e rp re s ). — stabilit la 574,21, ceea ce în se a m n ă o tată la festival dc T eatrul „Ţ ăn d ă­
m arinarilor şi lucrătorilor din tran s­ scăd ere de 3,97 de puncte. Au în re ­ r ic ă “. c a re a p r e z e n ta t la 18 iu n ie
portul feroviar, F ederaţia naţională şi „O am eni ai muncii, ţărani, studenţi, Studenţii universităţii naţionale din gistrat pierderi acţiunile societăţilor R O M A . — L a 18 iunie, A . N . K o - două spectacole cu „C artea cu A po-
21 d e s i n d i c a t e a l e f e r o v i a r i l o r , C o n f e ­ intelectuali, funcţionari de stat, m ilitari, B ogota — cea m ai m are instituţie de „A m erican Telephone and T elegraph“, lodor“ de G ellu Naum .
d eraţia n aţio n ală şi 133 sin d ica te ale se spune în încheiere în chem are, să învăţăm înt superior din Colum bia, au „Internaţional H arvester“, „Eastm an sîghin, vicepreşedinte al Consiliului
funcţionarilor bancari, num eroase or­ ne unim toate eforturile pentru a-i ni­ declarat grevă pe term en nelimitat în K o d ak “ şi altele. de M iniştri al U.R.S.S., l-a vizitat M A N A G U A . — In ultim ul tim p
ganizaţii sindicale ale oam enilor m u n ­ mici pe pucişti şi pe duşm anii inte­ sem n de protest îm potriva elim inării pe A ntonio Segni, preşedintele R e­ în N icaragua au fost arestaţi circa
cii din alte ram uri. reselor naţionale, pentru ca Brazilia a şa se stu d e n ţi ca re au lu a t p arte la Au fost vîndute in cursul zilei pes­ publicii Italia. 150 dc ţă ra n i acu? aţi că au ocupat
să poată porni cu încredere pe calea o dem onstraţie în faţa am basadei te 4.800.000 de acţiuni. păm înturi aparţinînd m oşierilor. O rg a­
In chem are se arată că forţele an ti­ progresului, spre realizarea independen­ S.U.A. D upă cum transm ite agen ţia nizaţiile dem ocratice din ţară cer au ­
patriotice, duşm ani înrăiţi ai indepen­ ţei sale econom ice, şi politice totale“. P ren sa L atina studenţii au ocupat clă- Tendinţa cronică de scădere a bur­ torităţilor eliberarea im ediată a ares­
sei din New York îngrijorează profund
H A N O I. — L a ÎS iunie, la H a ­
noi a av u t loc un m iting în cinstea
delegaţiei m ilitare laoţiene. L u în d
cuvîntul Ia m iting, generalul K ong
Le, şeful delegaţiei, a declarat că
denţei econom ice şi politice a Braziliei, S, 0. A. şi cSica Nosavan urmăresc zădărnicirea cercurile econom ice am ericane. D upă form area guvernului de coaliţie al taţilor.
p a r t i z a n i -ai u n e i lo v itu ri d e sta t- a g r a ­ acordurilor dintre cei trei prinţi laoţieni p ărerea lui „ Jo u rn al of G o m m erce“, Laosului a deschis calea spre rezol­
vează din nou situaţia din ţară. exponent al acestor cercuri, scăderea varea paşnică a problem ei laoţiene B O G O T A . — Federaţia cultivato­
X I E N G K U A N G 19 (A g e rp re s). - sem năturilor pe aceste acorduri, că cursului acţiunilor va slăbi evident şi a c re a t c o n d iţii p e n tru în c h e ie re a rilor de orez din C olum bia a pu­
Ele şi-au intensificat activitatea în S ta te le U n ite , şi lacheii lo r a u şi î n ­ econom ia am ericană. M arasm ul din cu succes a conferinţei dc la G eneva blicat in ziarul „E l T ie m p o “ o decla­
legătură cu pregătirile în vederea for­ Postul de radio P atet Lao a trans­ ceput să le sa b o te z e : avioane am eri­ Wall Street, arată acest ziar, nu n u ­ p e n tr u L a o s şi p e n tr u în c e ta re a f o ­ raţie care condam nă guvernul co­
m ării unui nou guvern şi .alegerilor care mis declaraţia preşedintelui N eo Lao cane continuă să paraşuteze bandiţi m ai că va duce probabil la dispariţia cului în ţară. lum bian pentru că im portă produse
u rm ează să aibă loc în octom brie anul H aksat, prinţul Sufanuvong. şi a r m e în re g iu n ile elib e ra te . S ta ­ dorinţei de a face investiţii de capi­ agricole din Statele U nite. In decla­
curent. A ceste forţe îşi în d reap tă lovi­ tele .U n i t e îşi m e n ţin ca şi în a in te , tal — investiţiile au scăzut deja sub V A R Ş O V I A . — D u m in ic ă , 17 i u ­ raţie se subliniază că im portul de p ro ­
tura îm potriva politicii externe a B ra­ P rinţul S ufanuvong a subliniat că nivelul Ia care se aştepta guvernul — nie, în sala T eatru lu i clasic din V a r ­ duse agricole am ericane aduce pre­
ziliei, a principiilor ei de neam estec. în realizarea acordului cu privire la fo r­ şovia s-a deschis festivalul in tern a­ judicii agriculturii columbiene.
treb urile interne aie alto r ţâ ri şi a ţio n a l al te a tre lo r d c p ă p u ş i şi m a ­
d re p tu lu i p o p o a re lo r Ia a u to d e te rm i­ rionete. Ţ a ra n oastră este reprezen­
nare.
In chem are se subliniază uriaşul m area guvernului unităţii naţionale tiu p c le în L a o s şi a u d e c la r a t că Ce înseamnă acordul ffiostefai-M iui
rol pe care. l-au. av u t oam enii m uncii, a constituit o m are victorie pentru v o r a c o r d a şi p e v iito r a j u t o r m ili­
patrioţii şi dem ocraţii în rezolvarea în tre g u l p o p o r la o ţia n şi a c re a t , baza t a r c lic ii N o s a v a n . S t a t e l e U n i t e şi
g rav ei crize politice din. ţară de anul juridică pentru rezolvarea paşnică a clica N osavan intenţionează să pună
trecut. Sindicatele se pronunţă pentru- problem ei laoţiene. D ar, a spus Su­ la vot în „A dunarea N aţio n ală“ acor­
„ fo rm a re a u n u i g u v e r n c a r e ,s a p ro m o ­ fanuvong, nici nu s-a uscat cerneala dul celor trei prinţi.
re- Sufanuvong a arătat că încercarea AconTul încheiat Ia Alger de Din acest punct de vedere, Sn- trebuit să caute un compromis.
lui N o sav an de a prezenta acordul Susini, una din căpeteniile trucît autorităţile franceze nu Dar O.A.S.-ul, puternic datori­
sp re d isc u ta re şi v o ta r e în „ A d u n a r e a O.A.S. cu Mostefai, delegat cu i-au înfrînat pe O.A.S.-işti şi nu tă îngăduinţei vădite a autori­
N aţio n a lă “, constituie o încălcare a afacerile generale al organului au curmat teroarea lor, pentru tăţilor franceze speră să de­
com unicatului dc la Zurich. Această executiv- provizoriu din Algeria, forţele de eliberare acordul cu vină acum organizaţia politică
m ăsură urm ăreşte să zădărnicească O.A.S.-ul — a cărui soartă este legală a europenilor şi este ab­
acordul sem nat recent în V alea U l- care reprezintă în acest organ pecetluită în Algeria, — acest solut clar ce pericol prezintă a-
cioarelor. Frontul de eliberare naţională armistiţiu militar, salvează po­ ceasta pentru viitorul Algeriei.
din Algeria, a produs senzaţie porul algerian de noi jertfe şi
D u p ă ce rebelii au ocupat la sfîr- la Paris. suferinţe. Acesta este aspectul algerian
şitul anului 1960 V ientiane, „ A d u n a ­ al evenimentelor. Dar nu putem
rea N a ţio n a lă “ a căzut în întregim e Despre ce este vorba de fapt? ÎTnM^ARiyL să nu fim de acord de data a-
sub controlul grupării de la Savan- ceasta cu articolul de fond din
n aket şi a fost tran sfo rm ată intr-un O.A.S. promite să-şi înceteze ac­ Pentru reprezentanţii O.A.S., 18 iunie al ziarului partidului
instrum ent al im perialiştilor am eri­ tivitatea teroristă pe teritoriul care au participat la acordul socialist „Populaire“ In care re
cani, a spus Sufanuvong. G uvernul Algeriei cu toate că nu se ştie încheiat la 18 iunie, el înseamnă spline : „Căpeteniile O.A.S.-işti-
încă dacă O.A.S.-iştii din Oran recunoaşterea cu întîrziere a lor, Bidault-So'ustelle-Argout se
legal al L aosului, p artidul N eo L ao şi din alte regiuni an fost de acordurile de la Evian şi re­ deosebesc radical de Susini. Pri­
H a k s a t şi p o p orul lao ţian , n u m ai acord cu această promisiune a nunţarea în fapt la lozinca lor mii se interesează de Franţa. în
recunosc această „A dunare N aţio n ală“. lui Susini, iar Mostefai promite „Algeria franceză“. Acest deta­ timp de aceasta din urmă se in­
amnistie O.A.S.-iştilor după pro­ şament dc colonialişti descreie­ teresează în special de Algeria“.
H otărîrea de a prezenta noul acord raţi a aflat cu două săptămîni
spre discutarea „A dunării N aţio n ale“ clamarea independenţei Alge­ înainte de referendumul cu pri­ Amnistierea O.A.S.-iştilor în
reprezintă o nouă încercare dc a da riei. Toată această operaţiune vire la proclamarea independen­ Algeria înseamnă pentru reac-
o bază leg ală acestei a d u n ă ri şi de este aprobată de înaltul comisar ţei Algeriei că salvarea vechi­ ţiunea franceză amnistierea Ier
a o im pune guvernului de coaliţie. francez din Algeria. lor rînduieli pe pămîntul Alge­ în Franţa. Ucigaşii prevăd posi­
A ceastă m ăsură urm ăreşte stabilirea riei este o cauză piei'dută. Popu­ bilitatea de a obţine „un certi­
controlului asupra noului guvern — Viitorul cel mai apropiat va laţia europeană din Algeria a ficat de bună purtare“ de a
în conform itate cu planul im peria­ arăta dacă O.A.S.-iştii vor în­ început să întoarcă spatele ocupa un loc legal în partidele
liştilor am ericani. Poporul laoţian nu ceta cu adevărat tactica „pămîn. O.A.S.-iştilor şi de aceea ei au şi organizaţiile franceze de
va perm ite niciodată grupării de la tului pîrjolit“ în Algeria, dar este dreapta. ’Pentru Franţa armisti­
Savannakct să folosească „A dunarea limpede de pe acum că acest ţiul cu O.AjS. nu poate însemna
N aţională“ pentru zădărnicirea acor­ eveniment are cîteva laturi foar­ decît intensificarea pericolu­
dului realizat dc cele trei părţi. lui fascist.
te diferite prin consecinţele lor.
G. RATIANI
Pentrix Frontul de eliberare
C o re s p o n d e n tu l „ P r a v d e i“ Ia
naţională acţiunile O.A.S. în
Algeria au fost de fapt o con­ P a ris
tinuare a aceluiaşi război de
şapte ani, căruia guvernul fran­
cez a acceptat la Evian să-î
pună capăt.
i' .I - ¦.1"I.pMTimmiwrhm ...ii „ui .i.i—.. W- III.
l e l e l o n t 188, 189, 75, 674. l a x a p lă tită in n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă m D ire c ţie i G e n e r a l e P. l'.T.R. n r. din 6 n o iem b rie 1949. — T ip a r u l: în tre p rin d e re a P o lig r a f ic ă „1 M a r — D eva.