Page 69 - 1962-06

1 luiic'uofi'ra-Ueva i

PHOLVTÁHI VIN TOATE TARILE. U NI T I V A ! CĂLDUROASA PRIMIRE FĂCUTĂ
—îl* ' ¦ '.u SOLILOR POPORULUI S O V I E T I C

mul socialismului PE PÂMÎNTUL MOLDOVEI

In cel mai tînăr oraş al tării

IB y

Miercuri dimineaţa au ple­ La gară sînt prezenţi tova­ loana de maşini străbate alei­ 4
cat din Bucureşti, intr-o că­ le străjuite de construcţii şt
lătorie prin ţară, delegaţia de răşii 'Mihalţ - Fioreseu,• minis­ i
partid şi guvernamentală - a trul Industriei Petrolului şi 4
Anul XIV. Nr. 2329 Chimiei, Gheorghe Roşu, prim- instalaţii impunătoare ale 4
Joi 21 iunie 1962 4 pagini 20 bani Uniunii Sovietice, in frunte cu secretar al Comitetului regio­ combinatului de; cauciuc sin­ 4
N. S. Hruşciov, împreună cu nal Babau al P.M.R.. ştefan
OASPEŢI tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- tetic şi ale rafinăriei, nr. 10. \
Dej, Ion Gheorghe Maurer, Boboş, preşedintele Sfatului \
BUN SOSIT DRAGI Gheorghe Apostol, . Nicolae popular al regiunii, alţi repre­ Un popas mai îndelungat il 4
prilejuieşte vizitarea combi­ 4
zentanţi ai organelor locale de natului chimic, unul din roa­ 4

dele colaborării, frăţeşti rorriî- 4
4
PE PLAIURILE Ceauşescu, Gh. Gaston Marin, partid şi de stat, şi un mare no-sovietice. Se intră in sec­ 4
preşedintele Comitetului de număr de cetăţeni ai oraşului. ţia de electroliză, apoi se vi­ 4
Stat al Planificării, Cornelul zitează secţia de clor lichid, 4
Mănescu, ministrul Afacerilor Aclamaţii, urale puternice, laboratorul central, şi expozi­ 44
Externe şi alte persoane ofi­ întîmpină pe oaspeţi ia cobo- ţia, care înfăţişează sugestiv
rirea din .tren. Li. se oferă bu­
ciale. chete de flori. Ei sînt salutaţi istoria acestui important obi­
Delegaţia de partid şi guver­ In drum spre Oneşti, in gă­ In numele oamenilor muncii ectiv industrial şi perspective­ t
namentală a Uniunii Republi­ oanele de tone de cărbune din I din regiunea Bacău, de to va -. le sale de viitor, prin mache­
Valea Jiului, în uriaşele turbine i ¦-!gmsiMm rile Buzău, Focşani şi Adjud, 4
cilor Socialiste Sovietice, în ale termocentralei de la Paro- j
frunte cu tovarăşul N. S. Hruş­ seni, care produce mai multă unde trenul s-a oprit timp de răşul Gheorghe Roşu. te, grafice şi mostre de pro­ \
ciov, prim-secretar al Comitetu­
lui Central al Partidului Comu­ energie electrică decît produ­ citeva minute, mii de cetăţeni 4
nist al Uniunii Sovietice, pre­ ceau toate centralele Romîniei au aclamat îndelung pe solii 4
şedintele Consiliului de Miniş­ burghezo.moşiereşti în anul 1938. ! marelui popor prieten şl pe duse. Oaspeţii primesc ample 4
tri al U.R.S.S. care, la invitaţia !§!!1 conducătorii de partid şi de Apoi coloana de automobile 4
C.C. al Partidului Muncitoresc In mersul acestor agregate mo- j WmM stat ai ţării noastre. se îndreaptă spre Oneşti. explicaţii, din partea tovară­ 4
liomîn, a Consiliului de stat şi derne, făurite de mîinile acelo­ şului Miho.il Florescu. N. S.
a Consiliului de Miniştri al ra care făuresc in patria lor \ tflflif Gara Borzeşti este împodo­ Cel mai tînăr oraş al ţării
R.P.R. vizitează patria noastră, comunismul, muncitorii din Hu- j bită sărbătoreşte. Pe frontis­ a făcut oaspeţilor o primire Hruşciov se interesează de
soseşte astăzi în regiunea Hu­ nedoara şi Valea Jiului simt bă- j iii piciul gării se văd lozincile entuziastă. Cu toată ploaia to­
nedoara. taia inimilor prieteneşti ale j „R.P.R.—U.tt.s.s. sînt in veci renţială. mii de oameni — produsele realizate aici. La 4
muncitorilor din Moscova şi Le- j prietene“ ; „Trăiască comunis­ muncitori chimişti şi petro­ sfirşitul vizitei, semnează in f
Siuerurgiştii, minerii, con­ ningrad, din Ural şi Kuz’neţk, I lişti, constructori ai noilor
structorii, toţi oamenii muncii mul. viitorul luminos dl in- obiective industriale ce se ri­ cartea de onoare a combina­ 4
hunedoreni, asemeni întregului din întreaga Uniune Sovietică, j treg U o m en irr. Pe dealul ce dică în localitate, locuitori, ai tului. Oaspeţilor li se oferă 4
Poporul nostru preţuieşte se rftţrcă lo. ieşirea din gară oraşului, colectivişti din satele 4
popor, întimpină cu căldură şi este iniekisă. in limba rusă, din împrejurimi, au ieşit, să în amintire macheta combina­ 4
eu entuziastă bucurie pe scum­ mult prietenia cu poporul si>- j cu mari litere din piatră albă, întimpine pe oaspeţii dragi. tului, In marea hală a atelie­ 4
o urare de bun venit. rului mecanic, are loc un m i­ 4
vietic şi cU toate celelalte po- ! începe vizitarea complexului
poare frăţeşti din ţările socia. j petrochimic de la Borzeşti. Co­ ting. Rostind cuvintul de des­ 4
chidere, primul secretar al co­ 4
4
mitetului regional Bacău al 4

(Continuare in pag. 3-a) 4
4

pii lor oaspeţi, solii marelui liste, unitatea de nezdruncinat }

popor sovietic, constructor al dintre ţările socialiste pentru că j Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului

comunismului. această prietenie, această unita- s

Aceste sentimente puternice te indestructibilă, constituie clic- j Nicolae Ceauşescu Nikita Sergheevici Hruşciov
îşi au izvorul în prietenia fră ­ zăşia succeselor fiecărei ţări so- '

ţească, de nezdruncinat, care cialiste, a păcii şi progresului -

uneşte strîns cele două popoare. în lumea întreagă. Dragă tovarăşe Nikita Sergheevici Hruşciov, la mitingul de la Borzeşti
O înţeleaptă zicală a poporului
nostru spune: „Prietenul ade­ Ca prieteni şi fraţi, oamenii J Iubiţi oaspeţi sovietici, Dragi tovarăşi şi prieteni,
vărat ia nevoie se cunoaşte“, muncii din Republica Populară j Dragi tovarăşi şi prieteni.
Roinînă urmăresc cu viu inte- \ Căldura frăţească cu care muncitorii şi con­ In primul rinei daţi-mi voie să vă mulţumesc
în lupta împotriva fascismului, res grandioasele înfăptuiri ale din inimă pentru primirea călduroasă şi ospi­
structorii complexului petrochimic Oneşti-Bor- talitatea prietenească. Considerăm că atenţia
pentru eliberarea Romîniei, în poporului sovietic în construi­ pe care o acordaţi delegaţiei noastre este o
zeşli, oamenii muncii din întreaga ţară întiin- atenţie manifestată faţă de poporul sovie­
lupta pentru refacerea ţării dis­ rea măreţului edificiu al co­ tic de multe milioane, faţă de prietenul, to­
pină delegaţia de partid şi guvernamentală a
trusă de război, în lupta pentrîi munismului şi se bucură sin­ varăşul de luptă şi fratele dv. credincios, (ura­
Uniunii Sovietice, condusă de tovarăşul Hruş­ le). Cu multă bucurie vă transmitem dv. şi prin
industrializarea socialistă, în cer de strălucitele sale succe­ dv. celui mai tinăr detaşament al clasei mun­
citoare din Rominia, chimiştilor, un salut căl­
toate acţiunile duse pentru în­ se. Aceste succese servesc cau­ ciov, exprimă sentimentele de dragoste şi prie­ duros şi cele mai bune urări din partea între­
gului popor sovietic (aplauze furtunoase).
făptuirea planurilor măreţe ela­ zei socialismului, comunismului tenie pe care poporul nostru le poartă Uniunii
Astăzi este a treia zi de cind delegaţia noastră
borate de partid pe calea desă- şi păcii în lumea întreagă. In Sovietice ş i•conducătorilor săi. (ovaţii puter­ se află in vizită in Rominia frăţească. Peste tot,
ori unde am fost, am simţit in permanenţă că
vîrşirii construcţiei socialiste, vizita pe care delegaţia de nice) . ne aflăm intre buni prieteni. Străbaţi pămintul
rominesc şi inima ţi se umple de bucurie pentru
oamenii muncii din patria noas­ partid şi guvernamentală a Uni­ Relaţiile de prietenie dintre popoarele noas­ prietenii romini. Cîte oraşe şi centre muncitoreşti,
uzine şi centrale electrice noi, cîte case noi bine
tră au simţit în gloriosul popor unii Sovietice o face în Repu­ tre au vechi tradiţii. In istorie sînt cunoscute construite şi lăcaşuri de cultură au apărut in
oraşele şi satele Av. Ne-a prilejuit o bucurie
sovietic un prieten de nădejde, blica Populară Romînă, oamenii ; numeroase mărturii ale legăturilor economice, deosebit de mare puternicul complex industrial
din raionul dv,, acest adevărat vlăstar al socia­
un frate adevărat. Roadele muncii din regiunea Hunedoara, ( culturale şi de stat care au existat intre po­ lismului. Se poate spune că el Întruchipează
noua Romînie industrială.
prieteniei frăţeşti, ale colaborării toţi oamenii muncii din patria < Prilej de mare bucurie poarele noastre. In prezent, prietenia romîno-
şi într-ajutorării tovărăşeşti cu noastră văd un nou pas impor- j. In condiţiile orinduirii burghezo-moşiereşti,
sovietică are un conţinut nou. Ea izvorăşte din ţara dv. bogată în petrol şi alte resurse natu­
marele popor sovietic sînt pre­ tant pe calea dezvoltării reia- J nu ştie că prim ii sateliţi artificiali ai identitatea de ţeluri şi interese ale partidelor şi rale. nu avea o industrie chimică proprie, nu
tutindeni prezente în patria noa­ păm întului sîn t sateliţii sovietici, că statelor noastre, din lupta comună a celor două producea utilajele necesare, cea mai mare parte
ţiilor frăţeşti dintre cele două j A i-arn b u c u r a t m u l t d u d a m a f l a t primii oam eni care au zb u rat iu Gos- popoare pentru construirea socialismului şi co­ a petrolului extras se exporta în străinătate
stră. Ca nişte adevărate monu­ m os sîn t cetăţeni so v ietici! — In m i­ munismului. (aplauze, urale). in stare brută, iar produsele rezultate din pre­
mente ale prieteniei romîno-so- popoare, o contribuţie im portau, f c a o d e l e g a ţ i e d c p a r t i d .şi g u v e r n a ­ nele din ţa ra noastră se aplică azi lucrarea ţiţeiului erau cumpărate de Rominia
victice se ridică noile obiective m etode dc exploatare sovietice de m are In timpul vizitei de astăzi aţi văzut, dragi oas­ din alte ţări, la preţuri de trei ori mai ridi­
ale industriei siderurgice din tă la întărirea unităţii socialis- (l m e n t a l a s o v ie tic ă , î n f r u n t e c u N i- productivitate, funcţionează m aşini şi peţi, o parte din ceea ce s-a înfăptuit în Mol­ cate.
Hunedoara — mîndrie a între­ utilaje sovietice d in.cele .mai m oderne. dova în anii regimului democrat-popular, re­
gului popor — pe cai'e înalţii te, la cauza păcii in lumea în­ |, krtn S c r g i i e c v i o i H r u ş c i o v n c v a vi- La E.AL D eva, b u n ă o a ră , folosim m e ­ Altfel se prezintă situaţia acum. Republica
oaspeţi le vor vizita în regiunea toda de exploatare cu surpare in subc- zultat al activităţii eroice desfăşurate de oa­ Populară Romînă nu numai că produce pentru
noastră. Prietenia şi colabora­ treagă. -* i ţ a r ă . .Şi m a i m u l t d c c î t m i n e s - a tnjc, m aşini de încărcat. La lecţiile dc menii muncii sub conducerea partidului pentru nevoile proprii utilajele necesare şi alte uti­
rea frăţească romîno-sovietică econom ic con cretă folosirii d o cu m en ­ înflorirea economică a acestei regiuni. Com­ laje industriale complexe şi chiar instalaţii com­
sînt prezente în agregatele care Oamenii muncii din Hunedoa­ j b u c u r a t s o ţ i a m e a , c a r e e s t e c e t ă ţ e a n c ă taţie sovietică. Rezultatele se reflectă plexul petrochimic Oneşti-Borzeşti cu uzinele plexe pentru uzine întregi, ci le şi furnizează
topesc minere'ul şi fonta şi trans­ în creşterea co n tin u ă' a producţiei şi sale moderne este o mîndrie a oamenilor muncii altor ţări. Orinduirea socialistă a scos Rominia
ra şi Valea Jiului, din toată re­ s o v ie tic ă . ’„ I n ’ sf îr ş if , n e - a m zis , v o m productivităţii !muicii, în ' realizarea dc din Moldova şi a întregului nostru popor con­ din starea de stagnare economică. Poporul ro­
formă metalul în laminate eco'nomii la preţul dc cost. structor al socialismului. Pe unde am trecut mîn se bucură pe iavg de binefacerile econo­
finite Ia Hunedoara, în pu­ giunea, primesc pe oaspeţii lor a v e a d i u n o i i p r i le ju l s ă -l v e d e m pc astăzi se afla nu cu mulţi ani în urmă doar un miei şi culturii socialiste.
ternicele maşini de extracţie P entru' fonte acestea' m inerii de la sat cu 3.000 de locuitori. In trecut, sub regimul
dragi din Uniunea Sovietică cu N i k i t a S e r g h e e v ic i;“ . L - a m m a i v ă ­ burghezo-moşieresc, Moldova era lipsită aproa­ Tovarăşi,
care scot la lumina zilei mili­ pe complet de industrie, avea o agricultură îna­ Cu peste o sută de ani în urmă, Karl Mavx
braţele încărcate cu flori, cu z u t ta l e n i n g r a d , i n a n u l 1957, v o r- poiată, in timp ce clasele exploatatoare în cîr- şi Friedrich Engels au arătat pentru prima oară
dăşie cu imperialiştii străini jefuiau fără milă rolul istoric al clasei muncitoare de gropar al
dragoste, cu inimile pline de i birul in fa ţa s t u d e n ţ i l o r . N e a f l a m bogăţiile ţării. Orinduirea noastră socialistă, vechii orînduiri exploatatoare. De atunci in lume
care a transform at ţara din temelii, a schimbat au răsunat unul după altul ecourile unor cum­
soare. acolo la studii. Lu m ă p reg ăteam pen- plite lupte de clasă ale proletariatului. Domi­
naţiei capitalismului i s-a pus capăt mai iutii
Bun venit pe plaiurile regiu­ | tril a s p i r a n t u r ă . C u c ita c ă l d u r ă şi în Rusia, apoi şi in multe alte ţări ale lumii.

nii Hunedoara scumpi oaspeţi j d r a g o s t e p ă r i n t e a s c ă v o r b e a el d e s p r e Pretutindeni, după cum arată experienţa, victo­
sovietici ! Bun venit, tovarăşe \ te m e in ic ia - c u c a r e tr e b u i e s ă s e pre- riile clasei muncitoare au fost repurtate in în­
verşunate lupte de clasă împotriva lumii vechi
Hrusciov ! ! gătească pentru a deveni constructori care nu vrea să părăsească de bună voie arenă
istoriei. Viaţa arată că oamenii muncii pot să
f dc nădeiclc ai vieţii- 'noi, .n-am ' să uit dobîndească eliberarea numai prin lupta de
clasă.
niciodată, exploatarea n o a stră sînt recunoscători
Succesul luptei clasei muncitoare pentru vic­
La H unedoara in trat în funcţiune Da, rvia ţa nona pe care poporul so-' poporului sovietic. Li au d eclarat ziua toria revoluţiei depinde de măsura in care ea
vietic o construieşte su b conducerea sosirii soiilor s ă i1 in regiunea H une­ şi partidul ei şi-au însuşit toate formele luptei

un nou cup to r M a rtin de m a re cap acitate în ţe le a p tă a p artidului c o m u n ist re­ doara- zi d e , să rb ă to a re . Şi, p e n tru a revoluţionare, de măsura in care sint. gata pen­
c la m ă c a d re cit un '.înalt n ivel de cu- o în tim p in a a ş a c u m se c u v in e, şi-an
tru înlocuirea cea mai rapidă şi neaşteptată a
De citeva zile oţelarii şi con­ examenul producţiei. Aşa cum • n o ş l l n ţ e . M - a r n c o n v i n s d e a c e a s t a to t s p o r i t e f o r tu r ile îri m u n c ă . D e la î n c e ­ radical şi înfăţişarea Moldovei. Aceste înfăp­
structorii Hunedoarei au trecut unei forme de luptă cu alta. In orice formă
din nou emoţiile şi îrămîntările s-a procedat de altfel şi la ce­ t i m p u l c it l-a m p e t r e c u t în U n i u n e a p u t u l ' l u n i i . ; şl p î h ă î n p r e z e n t ' ş i - a u tuiri ale puterii populare sint o ilustrare vie a
pe care le oferă de obicei pregă­
tirea marilor agregate pentru lelalte cuptoare, maistrul Şte- . . . .S o v ie tic ă . In b a z i n e l e . c a r b o n i f e r e D o r i­ d e p ă ş i t p la rtu l d e p r o d u c ţ i e c u p e s te 20 politicii Partidului Muncitoresc Romîn de creş­
botezul focului. Atenţia oţelari-
lor s-a concentrat spre al şase­ fan Tripşa, Erou al Muncii So- !| *«. * * * * * * * K m t a s . u n d e n u n a , la s u t ă . - E s t e . o r e a l i z a r e . f r u m o a s ă , p e tere armonioasă a forţelor de producţie ale

cialiste, maistrul Aurel Stanciu docum entat pentru disertaţie, am fă­ . m ă s u r a b u c u r ie i c e le-o p r o d u c e v i ­ j ţării. Aplicind cu consecvenţă linia leninistă
şi alţi oţelari pricepuţi, au ur­ c u t c u n o ş tin ţă cir ecie m a i noi cu c e ­
riri ale tehnicii miniere. zita cctor m ai dragi oaspeţi. j de industrializare socialistă a ţării, de dezvol­
mărit permanent felul cum se
C uc eririle ştiinţei şi tehnicii so v ie ­ Ing. ALEXANDRU HORVAT tare cu precădere a industriei grele, partidul
şi guvernul nostru au acordat o deosebită aten­

lea cuptor al oţelăriei şi cei desfăşoară încălzirea cuptoru­ tice s î n t c u n o s c u t e î n t r e g ii lu m i. C in e şeful E. M . D eva ţ i dezvoltării proporţionale a tuturor regiunilor

'de-al treilea din ţară cu capa­ lui, sudarea vetrei şi alte ope­ nouă maoâfestere a, prieteniei ţării. In anii regimului democrat-popular s-au
citate de 400 tone, care a fost raţiuni pregătitoare. Marţi noap­ con stru it: hidrocentrala „V. I. Lenin“ de Ia
programat ca in această lună tea, s-a trecut la încărcarea
Bicaz, uzina de ţevi de la Roman, fabrica de
relon şi rolan de la Săvineşti, Combinatul de

să elaboreze prima şarjă. Noul cuptorului. Ieri, in miezul zi­ Membrii delegaţiei de partid tul de pe aceste meleaguri, fe­ îngrăşăminte azotoase de la Roznov, acest mare
lul in care trăim. Sintem mîn- complex petrochimic, Fabrica de rulmenţi Bîr-
agregat s-a născut prin contri­ lei, a fost elaborată prima şarjă. şi guvernamentale a Uniunii So­ dri că primim vizita oaspeţi­ lad, fabrica de antibiotice Iaşi şi altele. Pe baza
buţia a sute de proiectanţi, con ­ Oţelarii şi constructorii au tre­ vietice, condusă de tovarăşul
structori şi lucrători din diver­ cut cu succes un nou examen. Niikita Sergheevici Hruşciov, vor lor dragi din Uniunea Sovie­ prevederilor pianului de şase ani, se construieşte
se uzine ale ţării, a zeci de con­ fî oaspeţii regiunii noastre. Cită tică intr-o perioadă de avînt marele combinat siderurgic de la Galaţi precum
Cuptorul nr. 6, împreună cu bucurie n-am simţit la auzul nestăvilit, de muncă entuzias­ şi alte obiective industriale importante la Iaşi,

structori ¦ şi montări de la celelalte de Ia oţelăria nouă, acestei veşti ! Solii marelui tă depusă de întregul popor la Suceava, care vor ridicaşi mai mult. pe baza
I.C.S.H. asigură o producţie de oţel de popor sovietic vizitind regiu­ pentru desăvîrşirea construc­ industrializării, puterea economică a Moldovei
7,3 ori mai mare decit aceea nea Hunedoara, se vor interesa ţiei socialiste in patria noastră. In aceşti ani, producţia industrială a regiunii
In luna aceasta oţelarii au care se realiza cu 4 ani în urmă de munca noastră, de realiză­ De marele popor sovietic ne
luat in primire noul cuptor şi leagă o prietenie trainică, de Bacău a crescut de 7,8 ori faţă de 1938, deve­
rile obţinute, vor cunoaşte mal nind un pilon important al noii noastre indus­

l-au pregătit cu grijă pentru la Hunedoara. îndeaproape obiceiurile şi por- nezdruncinat, prietenie ce s-a trii chimice. In anul 1965, regiunea Bacău va
cimentat de-a lungul istoriei şi da circa 30-- la sută din totalul producţiei in­
dustriei chimice, faţă de 7,5 Ia sută in 1959. In-
w mai ales în anii de după cel
I de-al doilea război mondial,

cind ţara noastră, sub condu­ (Continuarc in pag. 3-a) (Continuare Iri p a g . 3-a)
cerea înţeleptului Partid Mun­

citoresc Romîn. a păşit pe o

cale nouă, pe calea construirii

socialismului.

Fac parte din marea familie

a colectiviştilor, din familia
celor care, conduşi şi îndrumaţi

de partid, se bucură de pre­
ţuire şi fericire. Am aflat mul­
te lucruri despre munca col­
hoznicilor sovietici, despre rea­
lizările lor deosebite, despre
viaţa lor. Ei constituie pentru
noi un exemplu viu, mobili­
zator.

Vizita înalţilor oaspeţi din
Uniunea Sovietică în regiunea
noastră, o primim cu nespusă
dragoste. Pentru noi ea con­
stituie o nouă manifestare a
legăturilor- de prietenie ce exis­

tă între poporul romîn şi ma­
rele popor sovietic, şi ii vom
răspunde cu o muncă şi mal
însufleţiră pe ogoarele patriei,
ştiind că in acest fel contribuim
la sporirea succeselor întregu­
lui nostru popor muncitor, la

transformarea ţării într-o gră­
dină înfloritoare.

F urnalele noi ale C o m b ín a la lui sid eru rg ic H unedoara. ANDRONIC G'KBOR V iz ita dclccral.ici d c p a r t i d şi g u v e r n a m e n t a l e U .R .S .S . fru n te cu N . S. I lr u ş ţio y la U z in e le „ G r i-
vita Roşie“ din Capitală.
preşedintele G.A.C. Şoimuş