Page 7 - 1962-06

Nr. 2313 !DRUMUL S O G im U S M U im m. s

mamnmmmaamiBaamracmcsTraOTtB^^aOTmoBazsro ix&saxmrmosxattyo.

R alonuî H a ţe g RăspMnzînd criticii Berlinul în construcţie

La sfîrşit de an fn învâţâmîntul aduse de ziar Forumu! berlinez tei). Anul acesta, teii de pe Unter den
Linden dau în mugure nu numai sub
l de partid de la sate In numerele 2267, 2272 şi 2276 ale zia­ Măsuri importante se prevăd şi In Gentrul Berlinului este un vast şan­ soarele puţin darnic al acestei primă­
rului nostru au apărut materialele in­ direcţia îmbunătăţirii calităţii mine­ tier. Aici se rezolvă una din probleme­ veri capricioase, dar şi sub seînteile ce
Cii puţin timp in urmă a avut instrui propagandiştii doar la electrificării satului; la Tuştea titulate „Drum larg progresului teh­ reului. Spre exemplu, pentru micşorarea le grele ale reconstrucţiei capitalei ţâşnesc din aparatele dc sudură. Bu­
loc închiderea anului şcolar în centru de raion. Sub îndruma­ cursanţii au fost în fruntea tu ­ nic“, „Gondiţii există, să fie folosite cantităţii de steril, se va limita lăţi­ R.D. Germane. Pe un teren răscolit dc levardul Unter den Linden este şi el
învăţămîntul de partid din rea biroului comitetului raio­ turor la efectuarea lucrărilor din plin", şi respectiv „Minerii din Oer- mea excavaţiilor la o serie de filoa­ bombe, unde ruinile s-au menţinut timp un uriaş şantier. De la vechiul Forum
cercurile şi cursurile organiza­ nal, tovarăşii Nicolae Sbuchea, recomandate a se face de pe te­ de aproape două decenii după termi­ în sus, spre poarta Brandenburg, spune
te in satele raionului Haţeg. Liviu Moraru, Nicolae Clenciu, renul de pe care se va realiza tej pot extrage minereu mult şi bun!" ne, se va introduce puşcarea selec­ narea războiului, trebuie să renască arhitectul Hans Gericke de la Servi­
5.000 kg. porumb-boabe In cul­ „Forumul berlinez“, un ansamblu arhi­ ciul de construcţii al capitalei, vom rî-
tură neirigată; la Sălaşul Su­ în care sînt relatate o serie de drfi- tivă la toate filoanele cu mineralizaţie tectonic specific, care, alături de cfa- - dica un şir de blocuri reprezentative.
perior, Vad, Olopotiva, Galaţi, : dirile deja refăcute, va cuprinde şi o Şi aici vor fi refăcute vechile palate,
In anul de învăţămînt 1961— Cornel Ivaşou, Manase Petriu, Sălaşul Inferior, Nucşoara şi în cienţe ce s-au manifestai în activita­ distinctă şi grosimi sub 0,4 metri, se serie de instituţii noi. vor fi construite blocuri modeme de
alte multe sate, cursanţii au fost cîte 4. 5 sau 6 etaje care vor adăposti
1962, biroul Comitetului raional Eugen Mrazec, Avram Murg şi în fruntea acţiunilor iniţiate de tea E.M Gertej în primul trimestru vor lua sistematic probe din zonele cu Iu faţa proiectanţilor s-a pus pro­ ministere, diferite instituţii centrale,
către organizaţiile de partid în blema: cum să fie noul Forum? In ce ambasadele ţărilor prietene efc.
de partid Haţeg a acordat o mai alţii, au mers la sate, unde au vederea mobilizării tuturor co­ al anului. mineralizaţie dispersată în roca încon­ .măsură să fie păstrată tradiţia, în ce
lectiviştilor la Înfăptuirea sar­ măsură să fie introdus stilul niodern ? Arhitecţii şi-au propus să realizeze
mare atenţie pregătirii propa­ participat la cercuri, au dat în­ cinilor trasate de Congresul al Răspunzând criticii aduse de ziar, jurătoare, se vor selecţiona manual Colective speciale de arhitccţi au stu­ nn ansamblu armonios, în care stilul
Ill-lea al P.M.R.. de Conferin­ diat aspectul din trecut, nu trasat pe noilor construcţii să nu contrasteze cu
gandiştilor. In afară de instrui­ drumări, ajutînd concret pe pro­ ţele regională şi raională de conducerea exploatării arată că sub în­ bulgării de steril şi se va limita con­ hîrtia de calc viitorul şi au hotărît: stilul clasic din Forum. Pentru Unter den
partid. Gentrul Berlinului va fi demn dc vii­ Linden a fost caracteristic barocul
rea ce a avut loc pe plan regio­ pagandişti în activitatea lor. drumarea comitetului de partid, a în­ sumul de exploziv pentru a preîntîm- torul său socialist, va ti modern, dar german, supraîncărcat cu fel de fel de
Desfăşurând o susţinută mun­ în acelaşi timp vor fi folosite şi tra­ zorzoane. Nu vom revent la acest sfii.
nal, pe plan local a fost orga­ Ca urmare a acestor măsuri că politică in rîndul colectiviş­ tocmit un plan mi­ pina sfăritnarea ex­ diţiile bune ale arhitecturii trecutului. Mai degrabă vom adopta linia Schi:r-
tilor, organizaţiile de partid keliarră, linia simplă a. arhitecturii cla­
nizată timp de patru zile iar şl a faptului că comitetul ra ­ avind un sprijin eficace din nuţios de măsuri cesivă a minereului In ce constau aceste tradiţii ? Tra­ sice îmbinată cu cerinţele construcţiilor
partea cursanţilor care au ur­ îenmco-organizato- etc. De aşe'menea, diţiile bune ale arhitecturii berlincze moderne, folosind pc scară largă pie­
apoi cîte două zile pe lună, in­ ional şl biroul său au exercitat mat învăţămîntul de partid au !e găsim în. lucrările lui Karl Friedrich sele prefabricate, — a continuat' ingi­
reuşit să mobilizeze pe colecti­ Schinkel. 30 dc opere monumentale din nerul Hans Gericke.
struirea propagandiştilor cu un permanent, control şl îndru­ vişti la curăţitul şi stropitul a rice, menite să du­ se prevede crearea Berlin sînt creaţia acestui mare arhi­
18.000 pomi fructiferi, curăţitul că la îndreptarea la fiecare sector a tect german. EI se călăuzea după prin­ Examinînd proiectele, te convingi
principalele probleme teoretice, mare — in anul de învăţămînt a '10 ha. păşune, tăiatul şi trans­ situaţiei. Bunăoară, echipelor de control cipiul că fiecare operă dc artă (deci şi că Unfer den Linden va fi un cartier
portul lemnului pentru con­ operele arhitecturale) trebuie să con­ modern şi elegant, fără a renunţa însă
probleme ale politicii partidului încheiat, organizaţiile de partid strucţii, scosul din albii şi trans­ ţină un clement noi), fără dc care nici Ia liniile caracteristice', care imprimă
portul pietrii etc. Printre cei creatorul, nici publicul nu pot fi mul­ centrului capitalei aşa-numita „atmos­
nostru şi ale situaţiei interna­ de la sate au obţinut rezultate care deţin un loc de frunte în în vederea ridică­ obştesc a calităţii, ţumiţi. feră berlineză“, adică lărgime, masi­
ţionale. Membrii biroului comi­ frumoase. aceste acţiuni se numără co­ rii nivelului tehnic producţiei, amenaja­ vitate şi multă sobrietate.
munişti din organizaţiile de Urmărind lucrările de restaurare a
tetului raional, secretarii şi Dacă propagandişti cum sî’nt bază din Clopotiva, Rîu de Mori, vechiului muzeu, precum şi schiţele Făcînd o comparaţie cu construcţiile
Sarmisegetuza, Chitid. Livadia, viitorului Institut de arhitectură, ale ridicate în ultimii ani în Berlinul oc­
membrii Comitetului raional de tovarăşii Ioan Gîlcă, Constantin Păclişa şi multe altele. al producţiei, se PUBLÍCATE rea de platforme Palatului Prinţeselor, Gafcnelci Ope­ cidental pe Kurfursfcndamm — centrul
pentru răsturnarea rei, im se poale să nu fi de acord cu de neon al fostei „vitrine a bunăstării
partid au dat pe parcurs, ori de Dragomir, Samollă Ungur, Pe­ Succesele "dobîndite în anul prevede printre alte­ hotărârea edililor capitalei R. D. Ger­ occidentale“, — contrastul este izbitor.
de învăţămînt 1961—1962 nu tre­ mane de a reface minunatele creaţii Blocuri îngrămădite pe un spaţiu re-
cîte ori a fost nevoie, consulta­ tre Popescu, Ioan Marinescu, buie să automulţumească. E de le extinderea perfo­ — vagoncţijor cu mi­ schinkeiienc. Geea ee se conturează din strîns, o monstruoasă catedrală hexa^
datoria Comitetului raional al ratului mecanic la dalta meşterilor sculptori şi de sub gonahî („ultimul răcnet" al arhitec­
ţii asupra unor teme mai puţin Dumitru Mihăiescn, Ştefan Ior- P.M.R. Haţeg să ţină seama de orizontul — 85. m. nereu in subteran mistria zidarilor — în Forum şi pe In­ turii bisericeşti) şi o totală lipsă dc
experienţa cistisrată în multe or­ sectorul U, asigurarea sula Muzeelor — sînt construcţii ce perspectivă — aceasta este opera pri­
înţelese. goni şi mulţi alţii, nu au avut ganizaţii de bază în ce priveşte vor îneînta ochit vizitatorului. Ele me­ marului Brandt şi a acoliţilor săi de
organizarea şi desfăşurarea în- rită osteneala, străduinţele depuse pe la Bonn, care au făcut şi în acest do­
Cu sprijinul cabinetului de nici o absenţă de la instruirea văţămîntului de partid, să mi­ funcţionării şi urmărirea gradului de diluare pe şantiere zi de zi. meniu totul pentru a adinei scindarea
liteze pentru a fi extinsă. celor două părţi ale Berlinului.
partid s-a asigurat pregătirea făcută pe plan raional, acest lu­ continue a compresoarelor prin res­ locuri de muncă Pe Unfer dan Linden
Adunările generale ale orga­ Penfru mulfe
propagandiştilor cu cele mai im­ cru s-a reflectat şi în ce pri­ nizaţiilor de bază de la sate, ce pectarea întocmai a graficelor de re­ Vor ti luate apoi măsuri pentru ob­ Forumul sc află între Spree — din­
se desfăşoară în această perioa­ colo dc care arhitecţii proiectează să generaţii . . .
portante probleme care au stat veşte punctualitatea cursanţilor. dă şi care dezbat tocmai pro­ paraţii, sistematizarea reţelei subtera­ ţinerea unor indici ridicaţi la Uzina ridice măreţul edificiu al Camerei Popu­
in faţa Comitetului raional E demn de amintit că în 15 blema desfăşurării si închiderii lare a R.D. Germane, cu faţada spre vas­ Noi construim nu pentru a ridica o'
învăţământului de nartid, con­ ne de aer comprimat, introducerea de preparare. In plus, calitatea produc­ ta piaţă Marx-Engels — şi Brandenbur­ faţadă, fie ca şi strălucitoare, spune in­
stituie un prilej de analiză te­ ger Tor, dc care este legat prin cunoscu­ ginerul Erhardt Gisske, şeful Servici­
P.M.R. şi în special cu cele pri­ cercuri şi cursuri, printre care meinică a tot ceea ce a fost bun transportului pe verticală la orizoan- ţiei va deveni cu adevărat un obiectiv tul bulevard Unter den Linden (Pc sub ului de construcţii al capitalei, refe-
şi merită să fie aplicat şi pe mai rindu-se, desigur, la Kurfursfendamrn.
vind întărirea economică şi or­ şi cele din gospodăriile colecti­ tele 0.-1-59 m şi —85 m. cu trolii pneu­ principal al întrecerii socialiste. Vrem ca generaţiile viitoare să-şi amin­
departe, a tot ceea ce a fost rău tească cu mîndrie de epoca noastră.
ganizatorică a unităţilor socia­ ve Rîu Alb, Peşteniţa, Livadia, matice, extinderea perlorajului umed Mai trebuie adăugat că în planul de Planurile noastre sînt întocmite sub
şi trebuie înlăturat din munca semnul viitorului. Berlinul va fi capi­
liste din agricultură. Silvaşul Inferior, Nucşoara, Ruşi. de viitor. ş.a.m.d. Toate acestea vor face ca mun­ măsuri amintit sînt prevăzute şi o se­ tala patriei socialiste şi trebuie să fie
demn de ea.
Faptul că au fost recrutaţi Sarmisegetuza etc., unde şi orga­ PETRE FARCAŞIU ca minerilor să devină mai uşoară şi rie de măsuri menite să ducă la inten­
propagandişti cu vechime mai nizaţiile de partid s-au ocupat cu mai spornică. sificarea muncii la lucrările de inves- Cine a văzut proiectele noului Berlin
mare şi cu o experienţă mai vas­ răspundere de buna lor desfă­ responsabil al su.bredacţiei t:ţii, precum şi la reducerea continuă este îneîntaf de perspectivele pe care
tă, cu o bună pregătire politică şurare, în tot timpul anului Dar, în scopul sporirii producţiei şi a preţului de cost al minereului. Partidul Socialist Unit din Germania
şi de cultură generală şi că la frecvenţa a fost de sută la sută. ziarului „Drumul socialismului“ a ridicării brigăzilor rămase în urmă, le deschide capitalei R. D. Germane.
stabilirea formei de învăţămînt au fost preconizate şi o serie de mă­ Măsurile preconizate sînt eficiente Pc şantierele acestor construcţii, pro­
s-a ţinut seama de nivelul şi Problemele puse în discuţie au — Haţeg — suri organizatorice. Aşa de pildă, se şi bine gindite. Faptul că frecare din­ iectele se materializează sub ochii noş­
pregătirea cursanţilor — a dat fost dezbătute amănunţit, le­ prevede extinderea lucrului în acord tre ele are termen precis de ducere ta tri. Este răspunsul concret al clasei
rezultate. Leglnd partea teore­ gat de situaţia din organizaţia F u rn a le le au prim it la toate lucrările din 'sirtiteran şi de la îndeplinire, dă certitudinea că voi' fi muncitoare la chemarea partidului de
tică de viaţa practică, cercurile de bază sau gosoodăria colecti­ suprafaţă unde se pretează, asigurarea traduse în viaţă întocmai. a face din Berlin un oraş mai frumos
şi cursurile învăţământului de vă respectivă. S-au dezbătut m i n e r e u Sa t im p unor condiţii optime de muncă pen­ dccît orieînd. Mărturie stau, întruchi­
partid de la sate au contribuit larg probleme privind viaţa in­ tru brigăzi prin aprovizionarea lor ta De altfel, de aceasta depind în ul­ pate în fier şi beton, cele 4500 de apar^
la o şi mai mare mobilizare a ternă de partid, principiile mo­ Gu cîtcva zile în urmă, la prăjiloa- timp şi în cantităţi suficiente cu ma­ timă instanţă şi rezultatele ce se vor inmenfe dinFe Straussbergplatz şi Ale-
membrilor şi candidaţilor de ralei comuniste, consolidarea relc secţiei a i-a furnale de la G. S. teriale şi scule, intensificarea asisten­ obţine în perioada care urinează la xanderstrasse, alte mii de aparta­
partid la efectuarea muncilor gospodăriei colective etc. Hunedoara, se simţea mare nevoie de ţei tehnice din partea maiştrilor, teh­ E.M. Gertej. mente din Koepenick, Treptow, Wei-
agricole. Ia aplicarea în mod nicienilor şi inginerilor etc. sensee, Friedrichshain şi alte părţi ale
conştient a unor norme agro­ Ca urmare a acestui fapt, în minereu. Ieşirea din această siluaţie GH. COMŞUŢA capitalei. Pretutindeni se vede preocu­
tehnice eto. organizaţii de bază ca cele din parea ca ceea ce se construieşte să fie
Reia, Peşteana, Peşteniţa, Dem- au găsit-o tinerii Iuliu Zăvoianu şef Este preconizat apoi, ca în colabo­ modern, estetic şi cîf mai ieftin. In
Pentru a veni în ajutorul des­ suş, Toteşti şi Măceu, o serie curînd proiectele vor deveni realitate.
făşurării în bune condiţii a îri- de membri de partid care îna­ dc manevră, Sabin Brînduşa şi Gon- rare cu comitetul sindicalului, să se Iar atunci călătorul se va îndrepta
văţămîntului de partid în orga­ inte nu frecventau în mod re­ spre Forumul berlinez pe un şir de
nizaţiile de bază săteşti, au fost gulat adunările generale ale or­ stantin Petrachc, manevranji de Ia extindă experienţa fruntaşilor in pro­ magistrale noi, va frece pesle Sprec şi
organizate schimburi de expe­ ganizaţiei, nu luau în mod activ va ajunge în faţa Universităţii Hnm-
rienţă pe forme de învăţămînt. parte la discuţii, s-au îndrep­ G.F.U. In ziua de 27 mai, ei s-au an­ ducţie şi mai aies. iniţiativa Valentinei iroldt, îneîntaf de frumuseţile arhitec­
Astfel, tov. Ioan Marinescu — tat radical. turii lui Schincket, reînviate în epoca
propagandist lă cercul de stu­ gajat să transporte voluntar, cu o sin­ Gaganovn de preluare a brigăzilor ră­
diere a Statutului P.M.R. din Un alt aspect al eficacităţii nouă, socialistă, a Germaniei.
organizaţia de bază a gospodă­ învăţămîntului de partid îl con­ gură Iocomolivă, 6 garnituri cu mine­ mase in urmă de către şelii unor
riei colective din Chitid şi Vi­ stituie şi faptul că în multe A. VELA,
zante Merian, de la aceeaşi for­ cercuri şl cursuri din gospodă­ reu de la Gheţar. In felul acesta, stran­ brigăzi fruntaşe. Pentru impulsionarea
mă- de -învăţămînt din Gi'A'.C. riile colective tovarăşii din acti­ corespondentul Agerpres la Berlin
•Sarmisegetuza, au împărtăşit din vul fără de partid, încadraţi la gularea aprovizionării furnalelor cu întrecerii socialiste şi urmărirea ei mi­
experienţa lor privind întocmi­ învăţămînt, au cerut să fie pri­ nuţioasă se vor introduce grafice pe
rea cuvîntulul introductiv (in­ miţi în rîndurile candidaţilor. minereu a fost evitată. locuri de muncă, cuprinzând, obiecti­
clusiv expunerea lui în faţa Numai în organizaţia de bază
cursanţilor)', şi felul cum se din G.A.C. Măceu au fost pri­ I. OLARU vele întrecerii, angajamentele şi reznl-
întocmeşte un plan de seminar miţi în acest timp 7 candidaţi,
şi cum poate fi atras fiecare la Vâlcelele Rele 8 candidaţi, Ia corespondent talelc ce se obţin. De asemenea, sc
cursant la discutarea probleme­ Livadia 7 candidaţi şi asemenea
lor. exemple se mai pot da şi din vor lua măsuri de popularizare a rea­
Rîu Bărbat. Pui, Boşorod şi mul­
In afar?i de acestea, biroul te alte organizaţii de bază. In lizărilor.
Comitetului raional al P.M.R. a felul acesta, organizaţiile de
analizat desfăşurarea învăţămân­ partid au crescut numericeşte Gum consfătuirile de producţie au
tului în două din şedinţele sale şi s-au întărit primind în rîn-
— una lărgită, organizată la se­ durile candidaţilor pe cei mai un rol important în mersul activităţii
diul Comitetului comunal de buni, destoinici şi harnici colec­
partid din Sălaşul Superior — tivişti. unei întreprinderi, conducerea exploa­
ajutînd astfel concret pe propa­
gandişti şi birourile organiza­ Important este de arătat că tării miniere Certej arată că se vor
ţiilor de bază în îmbunătăţirea cele învăţate la cursuri sînt tra­
frecvenţei cursanţilor, lămurirea duse în fapte de către cursanţi. lua toate măsurile ca ele să fie or­
unor probleme de conţinut prin La Livadia, de pildă, cursanţii
organizarea de consultaţii date de la învăţămîntul de partid, ganizate temeinic şi pregătite din timp.
printre care Lascu Ceuţă. Maria
propagandiştilor etc. Popescu, Romulus Tîrnăveanu, Propunerile oamenilor muncii vor fi

Cristuţa Popescu şi alţii, au fost înregistrate şi rezolvate cit mai ope­

rativ. Iar despre felul în care sînt tra­

duse în viaţă propunerile dlnfr-o con­

sfătuire, se va prezenta o informare în

cea care urmează. In felul acesta se

va asigura participarea într-o măsură

mai mare a masei de muncitori la or­

ganizarea şi conducerea procesului de La noul magazin mo'dern de pe Aleea Sclronlrauser 'din Berlin — în
producţie. care gospodinele găsesc fel de fel de articole electrice.

Lectorii cabinetului de partid primii la acţiunea de săpare a IN FATA

nu s-au mărginit nici ei la a gropilor pentru stîlpii destinaţi

-------— — , . .....Z=L-=ZZ - - nea situaţii., In buzunarele trus­
turilor străine, Esso Standard
„Cupa speranţelor" la atletism Libia - ţa ră a d e ş e rfu rilo r Libya fiind principalul benefi­
ciar al „sîngelui negru“ trans­
De curind a avut loc faza re­ tie); înălţime fete: Rodica Stre- timpul celui de-al doilea război format în aur
m.ondial, Anglia a creat baze
gională la atletism la care au tean (Ilia); înălţime băieţi: militare la Bengazi, Tobrulc, El a deşertului. Libia a fost călca­ cu agricultura. La sate s-au păs­ Libia se SrezeşSe . . .
Adem şi în alte locuri. Ea a fost tă şi jefuită de-a lungul vremii trat încă rinăuielile semifeuda­
participat copii de la virsta de loan Cîmpurean (Ilia) ; 60 m. nevoită să împartă punctele ăe nenumăraţi cotropitori. încă le, iar în unele regiuni — rămă­ Situaţia economică grea in
strategice cu S.U.A. şi baza dc în secolul al XVI-lea ea a căzut şiţe ale orinduirii tribale. Ţă­ care se zbate Libia, transforma­
9—14 ani. La faza regională, plat băieţi: loan Bucur (Orăş­ la Wilus Field este unul din pradă năvălitorilor turci, care ranii sînt nevoiţi să dea feuda­ rea ei într-o bază atomică ame­
aceste puncte. Baza este încon­ au stăpînit-o timp de aproape lilor cea mai mare parte din re­ ricană. constituie piedici serioa­
care s-a ţinut la Cugir, au par­ tie) ; 60 m. plat fe te : Elena jurată de un zid înalt de beton, patru secole. La sfîrşitul veacu­ coltă. De fapt, singura provin­ se in lupta pentru mai bine a
avind deasupra trei rinduri de lui al 19-lea, în timpul împărţi­ cie unde se poate practica cit poporului libian. Aceste piedici
ticipat sportivi din întreaga re­ Lupescu (Ilia) ; lungime fe te : sîrmă ghimpată. Nici un libian rii Africii de către colonialişti, de cit agricultura este Tripoli- nu sînt însă de netrecut. Po­
nu ştie ce se intîmplă dincolo Libia a devenit obiect de dispu­ tania, populaţia din Cirenaica porul libian începe să-şi dea
giune. In urma unor întreceri Aurora Cismaş (Ilia) ; lungime de aceste ziduri. Wilus Field tă între puterile europene. Că­ ocupîndu-se cu creşterea noma­ seama care îi sînt duşmanii. Se
este „pămint american“. S.U.A. pătând pină la urmă încuviinţa­ dă a vitelor, iar în Fezzan viaţa fac auzite tot mai des şi mai
interesante, primul loc pe echi­ b ă ie ţi: Nicolae Badiu (Brad); au reuşit să arendeze pe timp rea tacită a celorlalţi preten­ nefiină posibilă decit in rarele puternic glasurile care cer să se
ăe 20 de ani acest teritoriu. denţi, Italia a început în 1911 oaze. Curmalul este singurul pună capăt infeuăării ţării de
pe a fost ocupat de raionul 300 m. plat fe te : Elena Lupes­ Multă vreme au circulat in ju ­ cotropirea colonială a Libiei pe prieten al locuitorului oazelor către monopoluri, staţionării
rul bazei fel de fel de zvonuri, care n-a terminat-o declt in de pe întinsele ăeşerturi. trupelor străine, existenţei ba­
Orăştie, locul II de raionul liia,( cu (Ilia); 500 m. plat băieţi: mai ales în legătură cu faptul 1932, ca urmare a rezistenţei zelor aducătoare de moarte. In-
că americanii ar fi adus acolo opuse de triburile libiene, a că­ „Esso Standard" trebînău-se cu ce s-a ales po­
iar iocul III de raionul Alba. Horia Mărgineanu (Alba Talia) ; Telegramele ăe presă au anun­ arme atomice. rAcum lucrurile ror vitejie este cunoscută din porul libian de pe urma înche­
ţat silele trecute că S.U.A. trans­ s-au limpezit. Wilus Field nu antichitate. Numai prin min­ şi „slngeîe negru" ierii ăe acorduri militare cu
Iată şi ciţiva dintre primii ştafeta 4 x 60 fete : locul I Hu­ formă Libia într-o bază rache- va fi doar o simplă bază aeria­ ciuni şi prin coruperea virfuri- americanii, şi englezii, ziarul ,,rAl
nedoara : ştafeta 4 x 60 băieţi: to-nucleară şi că, in acest scop, nă. Pentagonul va instala ram­ lor feudale libaneze a reuşit Ita­ Sub nesflrşitele nisipuri ale Libyi“ scria: „Cu nimic altce­
clacaţi : la baza militară ăe aviaţie Wi- pe ele lansare a rachetelor cu lia să subjuge ţara. In cel de-al deşertului libian se găsesc mul­ va decit cu depozite de arma­
Greutate fe te : Dobîrtă Mă­ Locul I Orăştie. lus Field de lingă Tripoli se încărcături atomice. doilea război mondial, ţara de­ te bogăţii — petrol, fier, fosfo- ment aducătoare de moarte şi
fac vaste lucrări pentru insta­ şerturilor a fost ocupată de tru­ riţi, cupru, cositor, mangan, cu vuietele infernale ale avioa­
ria (Alba Iulia) ; greutate bă­ MI HAI VILCEANU larea unor rampe de lansare a Ce! mai scăzuf nivel pele engleze, franceze şi ame­ bauxită. In ultima vreme aces­ nelor care ne ameninţă existen­
ieţi: I. Sonob (Orăştie) ; 200 m. rachetelor. Vestea nu a surprins ricane. tea au atras atenţia oamenilor ţa“. Libia se trezeşte la viaţă.
corespondent pe nimeni. Libia se află ăe mul­ de fra i din lume de afaceri străini. Trusturile pe­ Acum doi ani a fost înfiinţat
plat băieţi: Romeo Praţa (Orăş- tă vreme în atenţia Pentago­ Colonialiştii au lăsat in urmă, troliere s-au năpustit ca lăcus­ Consiliul pentru dezvoltarea eco­
nului. Cu zece ani in urmă a !Aşezată pe coasta meătterania- ca în toate locurile pe unde au tele asupra Libiei. Petrolul — nomică a ţării, care a elaborat
N O TE fost semnat la Bengazi un acord nă a Africii intre R.A.U.şt Sudan trecut, sărăcie şi mizerie. Pro­ „singele negru“ al ţârii, cum proiectul primului plan de cinci
in Ibaza căruia Statele Uni,te au la răsărit, Tunisia şi Algeria la clamarea independenţei ţării la îi spun libienii — a şi începui ani, au fost înfiinţate diferite
3 dobindit dreptul ca, pe lingă opus, Niger şi Ciad la miază-zi, 24 decembrie 1951 nu a schim­ să curgă prin conducta ce lea­ organisme care vor controla ac­
lărgirea bazei Wilus Field, în­ libia are o suprafaţă de 1.760.000 bat cu mult situaţia grea a gă Zeltenul de portul Marsa tivitatea societăţilor străine. Re­
si as, a r e a P » C . A. MU 3 fiinţată mai ăe mult, să creeze lem.p. — tot atît cit Franţa. populaţiei. La o şedinţă a Con­ Brega. Douăzeci de societăţi cent s-a făcut primul pas spre
3 noi baze aeriene pe pămtntul R.F.G.. Italia şi Spania laolaltă. siliului economic şi social al străine dintre care treisprezece scuturarea jugului exploatator in
De tuni de Ale 3 Numai o fişie îngustă a litora­ O.N.U., reprezentantul Libiei de­ americane, duc o activitate fe­ industria petrolului, înfiinţindu-
curieri secţiei poligra­ la alta. cantităţile soare şi vint. parte 3 ţării deşerturilor, cum este de­ lului este locuită, restul ţării clara acum ciţiva ani că popu­ brilă in această ţară. Pină acum. se prima societate petrolieră li­
fie <t întreprinderii dc cresc. Cresc pentru că din ea s-a făcut pur numită Libia. fiind un nesfîrşit deşert. Aşa se 216 sonde scot la suprafaţă „sin­ biana. In ciuda prejudiciilor
i n d u s t r i e locală D.C.A. Deva nu se şi simplu gunoi. I explică numărul mic de locui­ laţia ţării are cel mai scăzut gele negru“. Esso Standard TJ- aduse de colonialiştii, de ieri şi
../ Mai“ Deva e pli­ preocupă să ridice a- ) Wilus Field — tori. care abia trece de 1.200.000 bya, filiala puternicului mono­ ăe neocolonialiştii 'ăe azi, Libia
In aşteptarea D.C.As­ Peste 90 la sută dintre ei sini nivel ăe trai din lume şi că pol Standard Oii Of Neio Jer- îşi concentrează forţele pentru
> „Pămînf american" . . , arabi şi berberi. crearea unei economii proprii,
cesle cantităţi de Itîr- ului, grămada de hâr­ 3 aproximativ 90 la sută dintre sey. extrage cele mai mari can­ pentru ăobinăirea iniei, depline
3 Libia, care după cum declara înapoierea economică a tării, suveranităţi şi independenţe na­
nă dc Itirtii. In spa­ tie fi să le expedie­ tie creşte, iar aspec­ prin 1953 John Foster Dulles, mizeria in care se zbate poporul Ubicui sint analfabeţi. Dacă ex­ tităţi de petrol. Bogăţiile ţării
tele uncia din clădiri ze spre fabricile de tul gospodăresc al 1 fostul secretar al Departamen­ libian se explică nu numai prin ţionale, pentru o viaţa mat bună.
s-a făcut adlioc un liirtie pentru a le re­ secţiei poligrafie lasă tului de Stat american, „este sărăcia pămlntului acestei ţări cludem fabrica textilă de la Tri­ ar putea contribui la ridicarea
depozit de deşeuri de fulaşi. Din cauză că de dorit. 3 situată pe poziţii-cheie ale lito­ MIRCEA IGRDACHB
liirtie. $i de la o zi hirlia stă in ploaie, 3 ralului meăiteranian al Africii poli şi cele citeva mici între­ nivelului de viaţă al populaţiei.
1n u\ 3 de nord“, şi ale cărei ţărmuri
Pe cînd rece g a 3 se întind pe o distanţă dc circa prinderi prelucrătoare, Libia nu Din păcate, grosul beneficiilor
mai multe. Ele însă 3 2.000 de kilometri, cu multe gol­
In plin. centrul ora­ şchiopăteze. Şi şchio­ pot fi rezolvate ur­ 3 furi şi porturi practicabile, a are de fapt industrie. Peste 80 intră, ca totdeauna in aseme-
şului Alba Iulia au pătează aşa de multă 3 atras de multă vreme pe strate­
3 gii atlantici. Aceştia au căutat la sută din populaţie se ocupă
3 să adapteze teritoriul Libiei pla­
gent, bineînfclcs dacă 3 nurilor lor agresive. încă din
început cu aproape un vreme. Din această conducerea şantierului 3
an dc zile in urmă cauză, nici acum blo­ T.R.C.H. Alba Iulia 3
lucrările de construc­ cul nu, a fost dat in «i I.G.O. vor lua mă­ 3
ţie a unui bloc cu 34 folosinţă deşi au fost car acum măsurile 3
apartamente’. O vre­ stabilite intre timp pentru ca blocul să
me lucrările au mers mai multe termene de fie dat în folosinţa 3
bine. Cu limpul insă predare. Cauzele sînt oamenilor muncii.
ele au început să 3
3

i

i wJ »—/ k J hu» \mJ irmJW J WJ U