Page 70 - 1962-06

m- * d r iiEiie w m W M M tm Nr. 2329

fllUTQRFRĂŢESC Fui'iiaiiştii din Căian şi-au
îndeplinit !»lanul semestrial

Sîntem la laminorul de 650 zate. Omului nu-i rămine de­ Colectivul de furnalişti al din Căian apare şi mai evident
Uzinei „Victoria“ din Căian a dacă se ţine seama de faptul
mni. al Combinatului siderur- cit să-l exploateze cit mai ra- desfăşurat în acest an întrece­ că declasatele au fost redi
rea socialistă sub semnul rea­ cu aproape 40 la sută sub ci
gic din Hunedoara, unul din- ţional, lucru pe care îl şi face. admisă, că la preţul de cosi
lizării şi depăşirii indicilor de fost realizată o economie ae
tre cele mai moderne agrega- . La început, a fost mai greu. utilizare ai furnalelor stabiliţi peste 3.300.000 lei. Trebuie să
mai adăugăm că în perioada 1
te ale siderurgiei noastre. Oamenii însă au învăţat. Unii de Congresul al IlI-lea al p arti­ ianuarie—18 iunie a.c. au fost
dului pentru anul 1965. Pentru elaborate cu 2.642 tone fontă
La o apăsare pe buton, uşa zn Uniunea Sovietică, la Azov- atingerea scopului propus a fost mai mult decît în semestrul I
mărită simţitor temperatura ae­ a] anului trecut.
cuptorului cu propulsie se stal, la un laminor identic, rului insuflat în furnale, au fost
La realizarea acestor Succese
deschide şi blumul, incandes- Mircea Delapeta, maistru prin- respectate cu stricteţe reţetele a contribuit întregul colectiv al
de dozare şi graficele de eva­ secţiei. Merită însă a fi subli­
cent, e purtat de role spre cipal cu a;,’mutica, ne poves- niată contribuţia adusă de to­
cuare. varăşii Ioan Stăniloiu, Ioan Blaj,
caje. După nenumărate treceri teste cu multă plăcere despre Drept urmare, indicii de Uti­
Toma Paraon, Anton Răceanu,
prin cilindri, iată-l în formă timpul petrecut in U.R.S.S. la ţ lizare ai furnalelor au crescut Dumitru Jenam, Gheorghe An-
cuţa, Domiţian Meseşan, Iulîu
de bară sau profil laminat, specializare, cu aproape 50 la sută faţă de H.anke ş.a., care mereu s-au si­
realizările anului 1959. Conse­
ajuns la ajustaj. Omul, la — Au fost zile frumoase, tuat în fruntea acţiunilor de
cinţa directă a acestui fapt a
posturile de manevră mînu- Nici nu ştiu cum au trecut, fost depăşirea simţitoare, lună sporire a productivităţii furna­

ieşte maneta, apasă butoane, La tot pasul lucruri noi, ne- de lună, a sarcinilor de plan. lelor şi îmbunătăţire a calităţii
Acest lucru a determinat reali­ fontei.
iar uriaşul agregat execută cu maivăzute. Abia după ce m-am
zarea planîilui de producţie pe
precizie de ceasornic toate co- întors, am rkuşit să fac or- primul semestru al anului cu 15

menzile. dine în impresii, să sistema- zile înainte de termen.
Succesul obţinut de furnaliştii
^ Uzez cele învăţate. Şi ce oa-

De l,uni. de zile col,ect..ivul, Am,_ennmi sămiunUunanţiiciodastoăvies1tiactiui_! A¦

acestei secţii deţine intnetatea m e tovarăşilor ingineri Alexei
îi,nii îdn.itnrecceorema_b.incuat..ceN„leulmalatei. seîi.cn- PBririieutlecnoov tşi nEtefnimţi SUimnieovnooUvoicriL.

acest an in primele cinci luni, ne_(m - dispoziţie dese-1

planul de producţie a fost de- ne-au dat sfa -i

In prezent, colectivul de llum™i­' turt practice. De altfel mări- \
nători desfăşoară întrecerea
pentru a realiza înainte de
termen planul lunar de pro­
ducţie. şi acest lucru îl vom
vedea nu peste multe zile.

Succese de seamă au fost
obţinute de altfel în îndepli­
nirea tuturor indicilor de plan.
Vorbind despre calitate, tre­
buie să amintim că rebuturile
Aplicsîpnedcicaelilşetiiînsvoăvţiaetteicide la Trenuri cu tonaj sporit¦4'(
rea vitezei rolelor de la patu- r

rile de răcire, măsură de mare i U n obiectiv im portant în întrece­ lariu— Sim eria-T riaj s-a înregistrat o
depăşire m edic a tonajului pe tren
eficienţă, o datorăm sfaturi- ? rea socialistă cc se desfăşoară la cu peste 160 tone.

lor lor. Lf 1P e n t r u m i n e r i i d i n L u p e n i a u depoul C.F.R. S im cria este şi rem or- D intre mecanicii care au contribuit
m ai m ult la această realizare fac
Delapeta n-a fost singurul, i . [ ................................................. - ........- carca de trenuri cu tonaj sporit. parte Iuliu C ornea, Ioan Sebastian,
A le x a n d r u B ob şi V ic to r S ta n a , îm ­
O dată cu el aiu învăţat şi 'Ale- f I [ fost înălţate zeci de blocuri cu sute 1 P entru realizarea lui cu succes, m e­ p reu n ă cu fochiştii lor.
xandru Savu, şsfi AAdririnan FViilnonp. !\
1 [ ") I. PRTCOP

^ de ap a rta m e n te . In anul acesta este j corespondent

şi Carol Mihăilescu, şi ştefan canicii dc locom otivă se străduiesc să

Constantin... Este vie în amin- f [p re v ă z u t să se m ai dea în folo-) folosească cit m ai judicios forţa vie

tirea tuturor prezenţa in secţie <. i a m aşin ilo r şi să le în tre ţin ă în cele

a specialiştilor sovietici care \ 1 sinţă încă 408 apartam ente. 4 m ai bune condsţiuni. A şa sc face că

r 1 în cursul acestei luni, pc secţia Coş-

au scăzut sub cifrele admise, zi de zi i-au ajutat să mînu- x In octombrie 1961 au sosit la earea în masă care să se ocupe

că a fost asimilată fabricaţia iască corect instalaţiile. ) E. M. Teliuc doi specialişti so de amplasarea găurilor, întoc­
vietici : ing. Valentin Grigorie-
a două noi profite (I 22 şi Un alt aspect care caracte- ^ vici Poliakov, director al I. M, mirea dispoziţiilor de puşcării, Pe drumul deschis de partid
I 24), că procentul de scoate­ rizează plastic ajutorul sovie- } Krivoirog şi ing. Alexei Ivano- evidenţa indicilor şi organizarea
re a crescut simţitor. Semni­ tic il constituie livrarea de i viei Tomp. Pentru minerii, in­ lucrărilor de foraj şi puşcare; —•i—' /—'ir r ••<—rt —i/—>r înnoirea se cunoaşte la tot havat, maşini de forat suitori,
ficativ e şt faptul că prin piese de schimb. Nu mai de ginerii şi tehnicienii de aici a mărirea distanţei între găurile pasul, în munca şi viaţa mi­ stilpi hidraulici pentru susţi­
fost un minunat prilej de a face de sondă; uniformizarea trep­ Doscuţa era o bucată de nerului. La Lupeni, de pildă, nerea abatajelor frontale, com-
aplicarea metodei de lamina- parte decît cu două săptămâni ? cunoştinţă cu bogata experienţă telor la înălţimea optimă de seîndură care se punea sub acolo tinde in catastrofele mi­ presoare, ventilatoare, purtind
a tehnicii miniere sovietice. 10-11 metri : mărirea greutăţii călciiele unui copil şi cu aju­
re la toleranţe negative s-au fn urmă, pe adresa laminoru- ţ garniturii de foraj pentru creş­ torul căreia cărbunele era îm ­

economisit în acest an peste lui a sosit 0 pompă de an- L

700 tone metal, că la preţul tepresiune: timp îndelungat $ Specialiştii sovietici au petre­ terea forţei loviturii; folosirea pins din abataj spre rostogol. niere din 1917, 1922, 1940 şi semnele fabricilor şi uzinelor

de cost în perioada ianuarie cilindrii de laminor au fost cut printre minerii din Teliuc sapelor în formă de daltă sim­ Acest element de „tehnică mi­ aprilie 1944, şi-au pierdut 'Via­ sovietice, sînt folosite pe scară
plă etc. In subteran, au propus nieră:'¦ era folosit concomitent
aprilie inclusiv, s-a realizat o furnizaţi de uzine sovietice, ţ circa o săptămînă. In acest ca panourile în care intercala- de 5-10 copii., aşezaţi in lanţ, ţa 221 oameni, în ultimii 6 ani largă în adincurile Lupeniu-
timp ei au studiat cu minuţio­ ţiile de steril sînt mici să se în adincurile Văii Jiului, cu lui.
economie la preţul de cost de In prezent, în această sec- ţ zitate condiţiile şi metodele de exploateze în subetaje, să se în­ 20 de ani în urmă, închipuind s-au investit în utilaje şi in­
exploatare atît la suprafaţă, cit desească rostogoalele de mine­ un fel de craţer viu din muş­ stalaţii peste 110.000.000 lei. Cu ajutorul acestora, prin
aproape 1.300.000 lei. ţie a combinatului hunedo- ? şi în subteran, făcînd observaţii reu, astfel incit distanţa dintre chii fragezi ai puilor de mineri, Azi tăierea cărbunelui se face entuziasmul muncii eliberată
ele să nu fie mai mare de 7-8 deveniţi prematur susţinători de jugul, patronului, Andrei
— Toate aceste realizări — rean munca se desfăşoară cu şi dînd îndrumări. Mai mult de- metri, fiecare echipă să aibă de familie. Vîrstnicul folosea cu exploziv, perforarea cu per­ Nagy, Sabin Ghioancă, Petru
cit atit, au executat chiar o de­ două fronturi de lucru ş.a.m.d. spinarea, trocul, roaba, cioca­ foratoare moderne pneumatice Spînu, Alexandru Muszta, or­
ne spunea tov. ing. Ioan Voi- un avînt deosebit. Fiecare om monstraţie practică. Este vorba nul de mină şi dacă era „ga- şi electrice, la lucrările de aba­ tacii lor, dau patriei cu fie­
de efectuarea unei puşcări mo­ De fapt, toate acestea, le poţi zator“, în mod mai frecvent taj se foloseşte tăierea cu ha- care zi tot mai mult cărbune,
na, şeful secţiei — se datoresc se străduieşte să facă totul !) del, în masă, la suprafaţă. veza. La pregătirea şi deschi­ de tot mai bună calitate, tot ¦]
derea fronturilor de lucru se mai ieftin.
eforturilor întregului colectiv, pentru a realiza cit mai cu- utilizează maşinile de încărcat
* care, sub îndrumarea comi­ rînă sarcinile de plan. Tov.

tetului de partid, a obţinut Gheorghe Moisescu, manevrant vedea şi urmărind munca de zi
cu zi a minerilor. Acum găurile
realizări importante în exploa­ principal, ne spunea: Rezultatele acestei experienţe de sondă se bat mult mai adine decît ceilalţi, viaţa. electrice cu cupă şi reîncărcă- Concomitent cu dezvoltarea
c0 şi a întregului studiu efectuat sub vatră decît înainte. Puşca- La suprafaţă minerul bene­ toarele cu bandă, la săparea
timp de o săptămână au con­ rea se face exclusiv cu pernă de puţurilor se folosesc greiferele. impetuoasă a minei au fost
-, r stituit baza propunerilor pe aer, iar distanţa dintre găuri ficia de certificat de cerşetor
care cei doi specialişti le-au fă­ este mai mare cu circa 2-3 me­ semnat de primar, de anga­ Transportul în abataj şi pe
La ş c o cael al e itemh naiic iîin. a lt e•f V cut în consfătuirea ce a avut loc tri. jamentul că timp de 10 ani nu galerii se face mecanizat, res­
tarea minunatului agregat pe — Dorim să sărbătorim şi ,1a clubul muncitoresc. Iată, ci-,, se va mai întoarce in Valea pectiv în proporţie de 85 şl create şi condiţii noi de viaţă
teva din ele. Le-am găsit în ca­ In locui sapelor în formă de Jiului, de batjocura jandar­ 100 la sută. Concomitent cu
care-l deservim. noi, în felul nostru, cu cit mai ietul de însemnări al tînărului cruce se folosesc cele în formă mului şi a antreprenorului, acţiunea de mecanizare a m i­ minerului. In locul bordeiului
inginer Francise Fişei1, de la ser­ de daltă simplă, mult mai efica­ stăpîn pe gura de mină. nei s-a extins metoda de ex­
Intr-adevăr, laminorul de multe tone peste plan, vizi­ viciul tehnic : mărirea încărcă­ ce în rocile dure. Timpul de bă­ ploatare în abataje cu front el are azi apartament; în locul
turii primare pe seama celor se­ taie între două lăcărivi este de Doscuţa e azi obiect de mu­ lung, ceea ce a creat condi­
650 mm., expresie grăitoare a ta pe care o face în ţara noa­ cundare ; mărirea adîneimii sub numai 15-20 minute, faţă de zeu, trocului şi roabei, i-au ţii optime de înlocuire a sus­ circiuma, cinematograf, club
vatră a găurilor de sondă; nu­ 30-35 cit era înainte (ceea ce luat locul craţerul, iar perfo­ ţinerii cu lemn prin susţinere
colaborării frăţeşti romîno- stră delegaţia de partid şi gu- mirea unui responsabil cu puş- face ca randamentul să fie mai ratorul pneumatic şi electric metalică; la lucrările de des­ şi teatru. In penggaa '1*950—
mare), ş.a.m.d. chidere şi pregătire s-a gene­
sovietice, oferă posibilităţi vernamentală sovietică. în oooooooo au scos ciocanul de mină din ralizat susţinerea in fier şi 1961 la Lupeni au fost date in j
S-ar putea spune că proce­ abataj. In locul certificatului beton.
mari colectivului. Construit frunte cu tovarăşul Hruşciov ; La Institutul E N IM S din Mos^ deele de forare şi puşcare folo­ de cerşetor, minerul primeşte folosinţă peste 1.200 aparta- 1
cova, au fost ing. G heorghe Racol- site anterior s-au schimbat în azi Ordine şi Medalii, ale Re­ In toate aceste uriaşe trans­
după proiecte şi cu utilaje so- dorim ca şi ţn felul acesta să întregime. Rezultatele s-au publicii Populare Rom îne; se formări, minerul din Lupeni, mente, urmînă ca in acest an 1
schimbat şi ele. Viteza medie angajează bunăoară, că după ca şi cel din Petrila şi vÂni-
vietice, el oferă tabloul viu a ne exprimăm sentimentele de de forare obţinută în primele absolvirea cursurilor Institu­ să se mai dea 408. Şcolile noi, ^
tului de mine va reveni să lu­ noasa, a simţit din plin aju­
ceea ce se poate numi tehni- dragoste şi prietenie faţă de cinci luni din acest an este cu creze ca inginer la exploata­ spitalul nou, clubul nou, cine- ^
rea care l-a trimis, pe spe­ torul frăţesc al poporului fra­
sele ei, la studii. matografele, formaţiile artis- -j
te din răsărit. Utilaje de mare
( ăi modernă. Toate operaţiile poporul frate sovietic, Aşa-i azi în Valea Jiului. tice, (la Lupeni există şi or- -j
A. JURCA * uJwJWuf uJuJw.' productivitate, ca maşini de
slnt mecanizate şi automaţi- chestră semisimfonică !), bi­ 1
bliotecile, vin să completeze ]

tabloul vieţii demne şi civi­ 1
lizate a minerului din Lu­ 1
peni. 1
D e la corespondenţii
v o lu n ta ri Drumul 'de la doscuţa la 1

Economii şi beneficii ><yOOOOOOOOOOO< craţer, de la bordei la aparta­ >1
peste pian ment, de la glonţul din 1929 )
o la Ordine şi Medalii, iată dru­ 1
mul arătat şi deschis de partid. )
O U zinele m etalurgice G ugir. Aici se
$ produc m aşini unelte din cele m ai 'AD. BLAJ 1

Desfăşurind larg întrecerea O diverse ca: m aşini de frezat, m a- ţa, din com partim entul proiectări; circa 15 la sută mai mare decît Vecini de apartament
socialistă, colectivul de muncă <> ş i n i d e a s c u ţ i t s c u l e , m a ş i n i d e r e c - ing. Ioan Loiş, de la serviciul te h ­ cea obţinută anul trecut. Numă­
de la fabrica „Sebeşul“ a obţi­ 0 iificat plane, m aşini de d an tu rat nic şi ing. T eodor Jo san , şeful sec­ rul orelor de funcţionare a fo- Deva, bătrînul oraş, străjuit Aproape că nu există locui­ şi pe străzile M. Eminescu, Fi-
nut de la începutul anului şi 0 roţi dinţate. P ro d u sele acestei uzi- to ru lu i m a şin i-u n e lte . Aici, la a c e s t rezelor a crescut cu circa 48 la de vechea cetate — înttiiereş- tor al oraşului care să nu ştie limon SîrbiL, Al. Sahia, Karl
pînă în prezent, economii peste ^ ne oglindesc viu politica partidului in stitu t — ne s p u n e a ing. T. J o s a n sută. A crescut de asemenea te. Asemenea multor oraşe din de pe acum cum va arăta în Marx şi multe altele.
plan, în valoare de 201.000 lei, O nostru de industrializare socialista — am fost anul trecut cam pe vre­ cantitatea de masă minieră pe ţara noastră, şi aici,' mîinile 1965 centrul oraşului, cum vor
realizind totodată şi beneficii, <) — d e z v o l t a r e a c u p r e c ă d e r e a in - m ea aceasta. Am fost primiţi cu m.l. de gaură forată. In general arăta viitoarele blocuri care — Cine s-au mutat in noile
peste sarcina planificată, de ^ dustriei grele cu pivotul său prin- căldură. Specialiştii sovietici au m a ­ s-au îmbunătăţit toţi indicii harnice ale constructorilor au deocamdată sint pe planşeta de blocuri ?
98.000 lei. 0 cipal — industria constructoare de nifestat m ultă solicitudine faţă de economici. început să-i schimbe înfăţişa­ proiectare, dar care vor forma
$ m aşini. noi, iie-au prim it cu d ra g o ste şi rea. un cartier modern, elegant. Ba Să vizităm de pildă bloci.
O contribuţie însemnată Ia O Industria noastră constructoare căldură, ca pe nişte prieteni vechi. Acum, cînd delegaţia de chiar au studiat in marea lor D 1 din cvartalul „23 August .
obţinerea acestor succese au ^ de m aşini csie tînără. Ea a fost Ei rte-au sprijinit şi ile-aîi d a t tot partid şi guvernamentală a Uni­ In numai 3-4 ani, oraşul a parte în amănunţime frumoa­ Pe uşile apartamentelor s-au
adus-o secţiile circulare si Y creată în anii regim ului dem ocrat- concursul în studierea experienţei unii Sovietice, în frunte cu to­ devenit de nerecunoscut. Aici sa machetă a centrului nou al prins nişte tăbliţe scrise îngri­
cotton. O popular. E ste rodul politicii parti- lor, în d o cu m en tarea no astră. A m varăşul Nikita Sergheevici Hruş­ s-a.u construit şi dat in folosin­ oraşului Deva — cvartalul ..23 jit. Pe ele poţi citi nume c a :
^ dului nostru care, folosind bogata vizitat laboratoarele şi atelierele de ciov, este oaspetele ţării noa­ ţă in acest timp peste 800 apar­ August — întocmită de con­ Traian Deoancă, Ioan Niculiţă,
GH. STANCIU O experienţă a P.G.U.S., o aplică în prototipuri ale acestui institut. Ing. stre, minerii din Teliuc ţin structori. Dar acesta nu este Mircea Liviu sau Anton Rin-
^ m od creator în condiţiile ţării noa- G. A. K arnenşkii, şef de secţie la să-şi exprime, alături de toţi tamente. Astăzi, oricine vine în singurul cvartal nou construit. der. Cunoscutul miner Traian
„Pe plaiurile proiectări, ing. A. A. U sov, şef de oamenii muncii, sentimentele de oraş îşi face timp să viziteze Pe strada Griviţa s-au. construit Deoancă, unul din cei mai har­
b sire. In c re a re a şi d e z v o lta re a in- birou şi specialist în proiectarea dragoste şi recunoştinţă faţă de noul centru al oraşului — cvar­ nici mineri ai E.M. Deva, s-a
Hunedoarei“ p o m p elo r cu roţi din ţate, ing. E. A. poporul sovietic. talul „23 August“ — unde s-au peste 150 de apartamente, iar mutat intr-unui din apartamen­
O dustriei constructoare de m aşini ca Rbkin, şef de birou şi specialist în dat deja în folosinţă peste 300 tele acestui bloc. Apartamentul
Faza raională a Festivalului $ şi a . altor ram uri industriale, ara proiectarea pom pelor cu palete, de de apartamente, şi. admirind pe strada Aurel Vlaicu un cvar­ îi oferă tot confortul necesar.
regional al cîntecului şi dansu­ O prim it şi prim im ajutorul frăţesc şi la acest institut, ne-au dat ţoale linia modernă a blocurilor, face Alături de el stau maiştri mi­
^ dezinteresat al poporului frate so- indicaţiile de care aveam nevoie. fără să vrea o comparaţie în­ tal de 12 blocuri cu 72 aparta­
0 vfetic. D espre ajutorul d a t m uuci- tre ce a fost şi ce este acum
ing. GH. COMŞUŢA pe acest teren. mente. Noi blocuri s-au ridicat neri, Ioan Niculiţă, Liviu Mir­
X lorilor din G ugir în construcţia de

lui „Pe plaiurile Hunedoarei“ ^ m a ş i n i a m d i s c u t a t c u i n g i n e r u l C e e a c e a m î n v ă ţ a t d i n e x p e r i e n ţ a cea şi alţi ortaci, mineri har­
U \ a mobilizat la Livadia nume­ a. T e o d o r J o s a n . El n e - a s p u s : „ e s t e l o r n e - a a j u t a t f o a r t e m u l t . N e - a
nici şi destoinici. Aici, in noul
roase brigăzi artistice de agi­ 9 m u l t m a i u ş o r s ă r e z o l v i s a r c i n i l e î m b o g ă ţ i t b a g a j u l d e c u n o ş t i n ţ e în
centru al oraşului, s-au mutat
taţie, echipe de dansuri, for­ L c e ţi le r i d i c ă î n f a ţ ă c o n s t r u c ţ i a d o m e n i u l e l e m e n t e l o r t i p i z a t e h i ­
în apartamente moderne şi con­
maţii de cor, solişti vocali etc., ^ d e m a ş i n i , a t u n c i c î n d s i m ţ i a j u t o - d r a u l i c e s i p n e u m a t i c e p e n t r u a c ţ i o ­

aparţinînd căminelor cultura­ O riil u n u i t o v a r ă ş şi f r a t e m a i m a r e , n a r e a . m a ş i n i l o r u n e l t e , e l e m e n t e d e fortabile minerii Doja Bela, P.

le din Livadia, Riu Bărbat, Po­ $ cum este poporul sovietic pentru o deosebită im portanţă în construc­ tru Groza, Roman Petruţ. me­
nor, Pui şi Galaţi. Cei peste o noi“. ţia noilor tipuri de m aşini m oder­ canicul auto Gylea Ioan şi
250 colectivişti prezenţi la faza 0 Inlrînd in sectorul m aşini-unelte, ne, a g r e g a te şi linii a u to m a te . D in mulţi alţii.
raională desfăşurată în acest X în sectorul sculărie sau în sectorul partea acestui institut uzina noas-
centru, au urmărit cu viu in­ 9 maşini de cusut, ai o im agine con- Iră a prim it o serie întreagă de In ultimii 2-3 ani s-au mutat
teres evoluţia artiştilor ama­ proiecte privind instalaţiile elec­ în blocuri şi sudorul Lazăr Pa-
tori din raionul Haţeg. crelă a acestui ajutor. M aşinile trice, hidraulice . şi de p ro g ram are sărel, electricianul Romulus
X unelte sovietice de înaltă telinicita- a m aşinilor unelte. V izita noastră, Cîmpeanu. maistrul Ioan Tur-
Dintre formaţiile artistice care 0 te şi de m are ran d am en t, cu care ne-a spus ing. Jo san , a fost nu n u ­ tureamu, de la uzina electrică,
au luat parte la această fază X sînt dotate aceste sectoare ca : ma- m ai u tilă d a r şi p lăcută. Ilie Stănilă, instalator, Ioan
raională au fost selecţionate 0 .şina de ra b o ta t p o rta lă . stru n g u l Făgărăşanu, zidar la T.R.C.H.
X au to m at cu program , m aşin a de rec- •Folosind experienţa constructori­
pentru faza regională, brigada lor sovietici de m aşini unelte, me-
tificat d a n tu ră , m a ş in a de g ă u r it şi

artistică de agitaţie a colectiviş­ alezat, m aşin a de rectificat profile, taîu rg iştii din C u g ir an obţinut şi mulţi alţi oameni ai mun­

tilor din Livadia, care a inter­ m aşina de rab o tat roţi conice, m a ­ succese însem nate în construcţia cii, muncitori, tehnicieni, ingi­
pretat programul „Intr-o oră şin a de fre z a t axe c a n ila te şi altele, de m aşini. Ei au putut astfel realiza neri, intelectuali, funcţionari.
de odihnă“, şi Olga Ţurcanu — sîn t o expresie vie a ajutorului so ­ m aşin a de rectificat p la n ă şi m a ­
solistă vocală, brigada artistică vietic. Cu ajutorul acestor maşini, şina de d a n tu rat roţi dinţate la ni­ Tovarăşii de muncă au deve­
m uncitorii U. M. C tigir făuresc m a ­ velul tehnicii celei m ai înalte. A cum nit astfel vecini de apartament.

de agitaţie a căminului cul­ şini unelle rom îneşii m oderne, la ei lu crează la p roiectarea un o r noi V. FURIR

tural din Pui, cu programul in­ nivelul tehnicii mondiale. A jutorai tipuri de m aşini u n elte de o înaltă
titulat „Din toată inima“, şi frăţesc al U niunii Sovietice nu con­
solistele vocale Sevastiţa Toto- stă însă num ai în m aşini şi docu­ tehnicitate, printre care m aşini unel­
ianu şi Mariana Cranciova, echi­ m entaţie tehnică. Specialiştii din
pa de dansuri a colectiviştilor această uzină au fost în U.R.S.S. te cu program . q Prin grija partidului şi gu­
din Galaţi şi Adina Gola — so­ unde au studiat experienţa specia­ vernului, oamenii muncii îşi
listă vocală a căminului cul­ liştilor sovietici în construcţia de M uncitorii din Gugir, alături de refac azi sănătatea in sana­
tural din Riu Bărbat. m aşini, s-au d o cu m en tat Ia faţa fo­ torii şi staţiuni balneo-cli-
cului, au învăţat Ia şcoala tehnicii t o ţ i o a m e n i i m u n c i i d i n ¦ţ a r a n o a s - |o materice. Fotografia noas­
P. FARCAŞIU celei m ai înalte. tră prezintă sanatoriul din
t r ă , ’s î n t p r o f u n d r e c u n o s c ă t o r i p o - 1X^ Gooagiu.

p o r u l u i s o v i e t i c p e n t r u s p r i j i n u l ş i !0'

a j u t o r u l s ă u î n o p e r a d e d c s ă v î r ş i r e iV

a c o n s t r u c ţ i e i s o c i a l i s t e ş i î i 1 p o a r t ă 1^1

o profundă recunoştinţă,

PO0 0 0 9 0 0 9 0 0 0