Page 71 - 1962-06

Nr. 2329
P O P O R U L U I S O V IE T IC P E P Ă M ÎN T U L M O LD O V E I
Cuvîntarea tovarăşului
Nicotae Ceauşescu
(Urmare 'din pag. l-a)
trepvinderile chimice construite
in această regiune reprezintă
toate ramurile chimiei moderne,
a cauciucului, fibrelor sintetice,
maselor plastice, îngrăşăminte,
¦antidăunători şi o gamă com­
pletă de chimicale organice şi
anorganice. La baza producţiei
acestor combinate chimice stau
procedee tehnologice la nivelul
tehnicii mondiale, ceea ce asi­
gură valorificarea superioară a
resurselor naturale, o înaltă pro­
ductivitate a muncii şi produse
la un nivel calitativ superior.
Partidul şi guvernul au acordat
şi acordă o atenţie deosebită
dezvoltării industriei chimice
pornind de la faptul că ţara
noastră are o largă bază mate­
rială pentru dezvoltarea multi­
laterală a acestei ramuri. An de
an a crescut producţia globală
a industriei chimice, înregis-
trînd în perioada 1960—1962 un
ritm mediu anual de creştere de
23,6 la sută, faţă de 15,8 la sută
— ritmul mediu anual de creş­
tere al întregii producţii indus­
triale. Ponderea producţiei in­
dustriei chimice din totalul pro­
ducţiei industriale va reprezenta
circa 12 la sută în 1965 faţă de
9 la sută în 1962. Din totalul
investiţiilor industriale, indus­
triei chimice i-au fost alocate
7,7 la sută în perioada 1951-1955,
13,9 Ia sută în perioada 1956-
1959 şi circa 20 la sută în pe­
rioada 1960-1965. Prin punerea
în funcţiune a capacităţilor de
producţie prevăzute în Directi­
vele Congresului al IH-lea al
partidului, combinatul chimic
de la Borzeşti va produce anual
95.000 tone sodă caustică, 83
tone clor, 36.000 tone mase plas­
tice, şi o gamă întreagă de alte
produse; combinatul de cau­
ciuc va produce 50.000 tone cau­
ciuc sintetic, 18.000 tone fenol,
11.000 tone acetonă şl 6.500 tone
polistiren pe bază de materii
prime petrolifere; complexul
industrial Roznov-Săvineşti va
produce 100.000 tone amoniac,
respectiv 210.000 tone azotat de
amoniu, 20.000 tone uree şi
ttme fire şi fibre sinte-
n'iice. Iviari perspective de dez­
voltare sînt create şi in dome.
niul producţiei agricole a Mol­
dovei o dată cu încheierea colec­
tivizării agriculturii. Triumful
deplin al relaţiilor socialiste la
sate creează toate condiţiile
pentru introducerea pe scară
largă a mecanizării lucrărilor
agricole şi folosirea celor mai
avansate reguli agrotehnice şi,
o dată cu aceasta, pentru spo­
rirea producţiei agricole vege­
tale şl animale. Avîntul forţelor
de producţie a schimbat şi con­
diţiile de viaţă, a dus la îmbu­
nătăţirea nivelului de trai şi de
cultură al celor ce muncesc.
XJn exemplu elocvent îl oferă
în acest sens tînărul oraş socia­
list Oneşti, „oraşul chimiei“.,
cum' îl numesc oamenii mun­
cii, ridicat aici ca din pămînt
în numai Ciţiva ani şi care, aşa
cum aţi putut constata în cursul
vizitei dv.-; asigură constructo­
rilor şi muncitorilor, tuturor ce­
lor peste 45.000 de locuitori ai
săi, condiţii de viaţă demne de
munca eroică pe care o depun.
O dată cu dezvoltarea fabri­
cilor şi uzinelor au crescut şi
oamenii. S-au format noi şi
noi contigente de muncitori şi
tehnicieni, oameni cu o înaltă
conştiinţă socialistă, adevăraţi
făuritori ai bunurilor materiale
care transpun în viaţă preve­
derile planurilor noastre, pu-
nînd în valoare bogăţiile ţării.
Partidul şi guvernul nostru a-
V i z i t a d e l e g a ţ i e i ’d e p a r t i e l şl g u v e r n a m e n t a l e a U . R . S . Ş . , " n f f t i ţ U c c u N . S. H r u ş c i o v l a I n s t i t u t u l d e
C e rcetări p e n t r u c e r e a le şi p la n t e tel n ice d e la F u n d u l e a ,
cordă o deosebită atenţie ridi­
cării continue a calificării mun­
citorilor şi tehnicienilor care
lucrează in întreprinderile nou
create. Faptul că virsta medie a
salariaţilor de la combinatul
petrochimic nu depăşeşte 26 de
ani vorbeşte de la sine despre
activitatea dusă în vederea for­
mării cadrelor muncitoreşti. O-
neştiul ilustrează forţa crea­
toare a socialismului biruitor,
instaurat definitiv în patria
noastră atit la oraşe cît şi la
sate. demonstrează ce minuni
poate înfăptui un popor liber
şi stăpîn pe soarta sa.
Marile înfăptuiri care s-au rea­
lizat în ţara noastră au făcut
necesară rezolvarea multor pro­
bleme noi şi complexe, învinge­
rea unor greutăţi inerente ori­
cărei opere de asemenea pro­
porţii. Muncind cu avint şi ab­
negaţie clasa muncitoare alia-
tă cu ţărănimea muncitoare
şi-a dovedit pe deplin capacita­
tea şi priceperea, fiind la înăl­
ţimea misiunii sale istorice de
conducătoare a întregului popor
în opera de construire a socia­
lismului. (aplauze, urale).
Succesele obţinute de poporul
nostru sînt strîns legate de spri­
jinul frăţesc acordat de Uniu­
nea Sovietică şi de colaborarea
frăţească cu celelalte ţări socia­
liste. Putem spune că cele mai
Importante obiective indus­
triale construite în Moldova in
anii regimului democrat-popu­
lar sînt legate de colaborarea cu
Uniunea Sovietică, (aplauze,
urale). Dezvoltînd industria, a-
gricultura şi cultura, întărind
puterea economică a patriei
noastre, poporul romîn îşi aduce
contribuţia !a creşterea forţei
întregului lagăr socialist. El
munceşte cu perseverenţă pen­
tru înfăptuirea obiectivelor tra ­
sate de Congresul al lil-lea al
P.M.R. străduindu-se totodată
ca treptat să reducă diferenţele
faţă de nivelul de dezvoltare al
altor ţări socialiste, creind con­
diţii pentru a intra împreună cu
celelalte ţări mai mult sau mai
puţin în acelaşi timp în cornul
nism. (aplauze, urale).
Dragi tovarăşi,
Poporul nostru urmăreşte cu
un deosebit interes uriaşa acti­
vitate desfăşurată de popoarele
Uniunii Sovietice pentru înfăp­
tuirea sarcinilor puse de Con­
gresul al XXII-lea. In trăsătu­
rile societăţii comuniste — so­
cietate a Păcii, Muncii, Liber­
tăţii, Egalităţii, Frăţiei şi Feri­
cirii •- pe care poporul sovietic,
călăuzit de măreţul program al
P.C.U.S., o înalţă prin munca sa
eroică, poporul romîn vede ima­
ginea concretă a propriului său
viitor, (aplauze, urale).
Mersul înainte al U.R.S.S. spre
comunism dă speranţă şi încre­
dere oamenilor muncii de pre­
tutindeni, exercită o puternică
influenţă asupra conştiinţei po­
poarelor. mobilizîndu-le la luptă,
pentru eliberarea de exploatare
şi asuprire, (aplauze).
Partidul nostru, ca şi celelal­
te partide frăţeşti, învaţă din
experienţa F.C.U.S., din fermita­
tea revoluţionară şi înalta sa
principialitate marxist-leninistă,
din spiritul său creator mani­
festat in rezolvarea problemelor
complexe ale construirii noii
societăţi, ale dezvoltării econo­
miei şi culturii, şi educării ma­
selor de oameni ai muncii.
Partidul şi guvernul nostru
acordă o atenţie deosebită în­
tăririi continue a coeziunii la­
mimam m m asm nm çsg. 9
FĂ C U T Ă S O LILO R
Cuvîntarea lară, sînt cu drept cuvint mîh-
Nikita Sergheevici Hruşciov dri de faptul că aparţin marii
familii a popoarelor socialiste,
gărulUi socialist, 'dezvoltării re­ la mitingul de la Borzeşti în cadrul căreia fiecare consi­
laţiilor frăţeşti între partidele deră drept o datorie sfîntă
şi guvernele ţărilor socialiste, (Urmare din ptig. 7 - a ) ţă dezvoltării industriei chimi­ Dăm o înaltă preţuire reali­ să se ajute reciproc in mod
cimentării şi mai puternice a ce. Facem totul pentru a În­ zărilor ţării dv. în dezvoltarea tovărăşesc. In marea noa­
unităţii şi coeziunii mişcării co­ s-ar săvârşi trecerea de la ca­ deplini cît mai repede această industriei chimice. Am aflat stră operă comună de con­
muniste şi muncitoreşti inter­ pitalism la socialism, ea este sarcină şi a asigura pentru cu bucurie că numai anul struire a socialismului şi co­
naţionale. (aplauze, ovaţii pu­ cu putinţă numai pe calea re­ trecut volumul global al pro­ munismului eforturile creatoa­
ternice). voluţiei, iar revoluţia înseam­ industrie, agricultură, nevoile ducţiei industriei chimice a re ale popoarelor se contopesc
cotidiene ale oamenilor, ‘ toate intr-un singur torent puternic,
Concentrîndu-şi forţele pentru nă luptă de clasă. crescut in Rominia cu peste 27 care se lărgeşte şi se întăreşte
realizarea perspectivelor sale Măreaţa operă constructivă produsele necesare pe care poa­ la sută, iar in comparaţie cu neîncetat, pe care nu-1 mai poa­
luminoase de viitor, poporul ro- te să le dea chimia. Or, chimia anul 1950 a crescut de 3 ori. te opri nici un fel de barieră.
mîn este vital interesat în men­ pe care o săvirşesc în prezent poate să dea în prezent totul, Fopoarele ţărilor socialiste merg
ţinerea şi întărirea păcii pe pă- popoarele ţărilor socialiste este de la îmbrăcăminte şi încălţă­ Intre ţările noastre are loc un
mînt. Lupta pentru pace, pen­ o continuare directă a luptei minte, pînă la materiale de con­ vâst schimb de experienţă îna­ cu încredere spre măreţul lor
tru coexistenţă paşnică între revoluţionare începută de ele strucţie de mare durabilitate. intată. Oamenii de ştiinţă şi
ţări cu orînduiri sociale dife­ in numele unui viitor mai bun. Cu ajutorul chimiei au fost re­ specialiştii romîni au împărtăşit, ţel — socialismul şi comunis­
rite reprezintă linia principală Construirea lumii noi este o zolvate multe probleme intere­ de pildă, lucrătorilor din in­
a politicii externe a statului luptă, şi ea cere de Ia clasa dustria noastră chimică expe­ mul, luptă pentru asigura­
nostru şi a celorlalte ţâri socia­ muncitoare, ele la toţi oamenii sante. rienţa lor în elaborarea unei rea unei păci mai trainice pe
liste, izvorăşte din însăşi carac­ muncii un nivel înalt de con­ O mare importanţă o are, de noi metode de obţinere a aee- pămînt. Marile noastre succese
terul orânduirii socialiste, al ştiinţă, un orizont larg, o voin­ tilenei. La rîndul nostru v-am
ideologiei şi ţelurilor noastre. ţă de fier ş i, coeziune. pildă, producţia cauciucului acordat şi vă acordăm ajutor în construirea noii societăţi nu
Cercurile reacţionare imperialis­ sintetic. Oamenii de ştiinţă so­ în utilaje şi documentaţie teh­
te se străduiesc să învenineze Ne bucurăm văzînd că clasa vietici au elaborat procesul de nică pentru construirea de în­ trebuie să slăbească vigilenţa
relaţiile internaţionale, creează muncitoare din Romînia dă do­ producţie al cauciucului direct treprinderi ale industriei chi­
noi şi noi focare de încordare vadă şi pe frontul muncii de din gaze, trecînd peste procesul mice. Acestea sînt exemple con­ împotriva duşmanilor păcii. Ţă­
acelaşi înalt spirit de organiza­ de producţie a cauciucului din crete care arată că în familia
şi primejdie de război, accele­ re şi de luptă pe care l-a ma­ spirt, ceea ce ieftineşte considera­ frăţească a lagărului socialist rile noastre nu au nevoie de
rează cursa Înarmărilor şi a nifestat în anii aspri ai luptei bil producţia. Cauciucul sintetic realizările fiecărei ţări devin un război, ele au nevoie de pace.
experienţelor nucleare. Viaţa a- împotriva capitaliştilor şi mo­ bun comun, (aplauze).
rată însă tot mai convingător şierilor. Poporul romîn, sub con­ care se obţine astfel este în Uniunea Sovietică luptă cu
că această politică lipsită de ducerea partidului său iubit, a muite privinţe superior cauciu­ Dorim sincer ca prietena noa­ consecvenţă pentru dezarma­
luciditate nu are nici o perspec­ construit într-o perioadă istori­ cului natural. Este adevărat că stră, Romînia socialistă, să aibă
tivă. A trecut timpul cînd impe­ că scurtă, baza economică a so­ rea generală şl totală, pentru
rialismul putea hotărî singur cialismului şi în prezent trans­ deocamdată, chimia nu poate sa o industrie chimică modernă şi
pune în viaţă cu succes progra­ fabrice produse alimentare. A- puternic dezvoltată, dorim ca interzicerea experienţelor cu
soarta popoarelor. In zilele mul de desăvârşire a construc­ ceastă problemă nu şi-a găsit toate ramurile economiei ei na.
noastre factorul hotărâtor al ţiei socialiste. încă rezolvarea. Dar oamenii de ţionale să crească şi să se dez­ arma nucleară. Puterile occi­
dezvoltării mondiale a devenit ştiinţă ehimişti lucrează pen­ dentale nu doresc insă înceta­
sistemul socialist. Acum împo­ Se spune că un bun început tru a rezolva şi această volte rapid.
triva provocatorilor la război înseamnă că ai făcut jumătate problemă deosebit de im­ Oamenii sovietici respectă şi rea cursei înarhiărilor, slăbirea
se ridică uriaşul front al păcii din treabă. Poporul romîn şi-a portantă. Dacă vom considera
în care îşi unesc forţele ţările început bine planul de şase ani spirtul ca produs alimentar, apreciază succesele în munca încordării internaţionale. In
care va ridica economia ţării ale fraţilor lor din ţările socia­ aceste condiţii, popoarele ţări­
lagărului socialist, numeroase dv. pe noi culmi. Numai munca se poate r ane că ei au obţinut liste. Ţara noastră dispune as­
ţări nesoeialiste care se pronunţă creatoare, plină de abnegaţie de pe acum anumite succese în tăzi de puternice forţe de pro­ lor socialiste trebuie să-şi în­
pentru binele poporului le dă acest domeniu. Chimiştii sovie­ ducţie, de o ştiinţă şi tehnică
pentru coexistenţa paşnică, cla­ oamenilor adevărata bucurie şi tici produc acum spirt din gaze înaintată Toate acestea nu au tărească prin toate mijloacele
sa muncitoare internaţională, fericire, numai munca asigură căzut din cer, ci au fost cuce­
belşugul de bunuri materiale şi naturale, care prin calităţile rite printr-o încordare uriaşă unitatea, să sporească puterea
sute şi sute de milioane de oa­ spirituale. Km vorbit deseori sale nu este mai prejos decit a tuturor forţelor poporului
meni de cele mai diferite convin­ despre acest lucru şi nu voi sovietic, popor muncitor, po­ economică a ţârilbr noastre, să
geri care înţeleg că datoria obosi niciodată repetîhdu-1, pen­ spirtul obţinut din materii pri­ por luptător.
fundamentală a fiecărui om tru că acest adevăr, în apa­ me agricole. întărească şi să perfecţioneze
rentă simplu, cuprinde marea Din exemplul Uniunii Sovie­ apărarea lagărului socialist.
cinstit este de a împiedica dez­ In prezent Uniunea Sovietică tice, al Republicii Populare Ro- Să ştie imperialiştii că îh cazul
lănţuirea unui măcel pustiitor. înţelepciune a înţelegerii sensu­ ocupă locul doi in lume în ceea mîne şi al celorlalte ţări socia­
Prin lupta unită şi hotărîtă a lui vieţii. ce priveşte producţia chi­ liste, vedem cum se întruchi­ unei agresiuni împotriva ţărilor
tuturor acestor forţe războiul mică. In primii trei ani ai pează cuvintele leniniste despre socialiste, el vôr primi o ri­
poate fi preîntimpinat, pacea Dragi tovarăşi, triumful muncii libere. „Cînd
poate fi asigurată. Trăim nu numai în secolul septenalului, în ţara noastră au milioane de oameni ai muncii postă zdrobitoare.
atomului şi al navelor cosmice, fost construite şi puse în func­ — spunea V. I. Lenin — se
Republica Populară Romînă, ci şi în secolul marii chimii. ţiune peste 130 de întreprinderi unesc ca un singur om, urmîn- Pentru a asigura pacea, tre ­
Industria chimică este o ramură chimice şi mari instalaţii in­ du-i pe oamenii cei mai buni buie să fim puternici, tari, iar
credincioasă politicii de coexis­ relativ tînără, dar foave im­ dustriale. In Ba.şkiria, în regiu­
tenţă paşnică, militează cu fer­ portantă a economiei naţidnale. nea Vclgăi, in Azerbaidjan, în ai clasei lor, atunci victoria puterea şi tăria se nasc în mun­
La noi. în Uniunea Sovietică, Siberia s-au creat noi centre este asigurată“.
mitate alături de Uniunea Sovie­ industriale pentru fabricarea că. Partidele noastre cheamă
tică şi celelalte ţări socialiste se atribuie o mare impdrtan- produselor chimice pe baza ga­ Oamenii muncii din Uniunea popoarele să muncească cu ab­
pentru destinderea internaţio­ zelor naturale şi a prelucrării pe­
nală, dezarmarea generală şi Sovietică, din Rcmînia popu- negaţie in fabrici, uzine, pe
trolului. Nu ne mulţumim însă ogoare, tocmai pentru ca bo­
totală, încheierea tratatului de cu ceea ce s-a realizat şi mer­
pace german şi normalizarea gem mai departe. găţiile noastre să crească, iar
situaţiei Berlinului occidental, forţa noastră să se întărească.
In cel mai tînăr oraş al ţării (aplauze furtunoase).
pentru lichidarea colonialismu­
lui şi înlăturarea tuturor foca­ Vă mulţumim scumpi prie­
teni, dragi fraţi, pentru prim i­
relor de război, pentru transfor­ rea ospitalieră, vă dbrim feri­
marea regiunii balcanice intr-o cire şi tot binele, mundă rodnică
pentru binele patriei dv. minu­
zonă a păcii denuclearizată,
pentru dezvoltarea legăturilor nate, sub conducerea inspira­
de colaborare paşnică cu toate
statele, indiferent de orândui­ torului şi organizatorului victo­
rea lor socială. 000000000000<>000 OoOOOOOOOOOOOOCO riilor poporului romîn, Parti­
Dragi tovarăşi, O dul Muncitoresc Romîn 1 (urale
ovaţii).
întâlnirile delegaţiei de partid g (U rm are din pag. l-a ) struirea unor asemenea obiec­ Costache, directorul general
Să trăiască şi să înflorească
şi guvernamentale a Uniunii So­ tive cum sînt hidrocentrala al combinatului, şi ing. Ga­ prietenia de nezdruncinat so-
g P.M.R., Gheorghe Roşu, a „V. I. lenin“ Bicaz, Fabrica briela Chelaru. vieto-romînă ! (Urale şi acla­
vietice cu oamenii muncii pri­ maţii prelungite).
lejuiesc o nouă şi puternică o spus : de ţevi de la Roman, Combi­ Tovarăşii Nicolás Ceauşescu
o Vizita delegaţiei de partid şi natul chimic şi rafinăria de şi N. S. Hruşciov au rostit cu- Trăiască pacea in lumea în­
manifestare a solidarităţii fră­ la Borzeşti, Combinatul de/ vîntări. treagă ! (urale).
g guvernamentale a Uniunii So- cauciuc sintentic Oneşti, in
ţeşti care uneşte popoarele noa­ 0 vietice în regiunea Bacău, este curs de construcţie şi punere Ele sînt in repetate rînduri Cărbune peste plan
stre, partidele şi statele, cimen­ o un prilej de mare bucurie nu în funcţiune, Combinatul de întrerupte de aclamaţii şi ura­
g numai pentru oamenii mun- ¦îngrăşăminte de azot de la le în cinstea marii prietenii,
tează şi mai mult temelia de o cii care v-au întîmpinat in lo- Roznov şi multe altele, arată dintre popoarele romin şi so­
g calităţile prin care aţi trecut, ce fapte măreţe poate realiza vietic. a Partidului Comunist
granit a prieteniei veşnice ro- g ci şi pentru întreaga populaţie al Uniunii. Sovietice şi Comi­
un popor care s-a eliberat de
mîno-sovietice. $ din oraşele şi satele regiunii sub jugul exploatatorilor, care tetului său Central, in frun­ Recent, tdvurăşul Em eric N agy, şe­
Trăiască Partidul Comunist g noastre. Entuziasmul cu care te cu NiMta Sergheevici Hruş­ ful Unei brigăzi de m ineri de la se cto ­
g sinteţi primiţi la noi este ex- işi construieşte o viaţă liberă ciov. a Partidului Muncitoresc ; rul II al E. M . L o n ea, n e s p u n e a Că în
al Uniunii Sovietice, Comitetul g presia sentimentelor de dragos- şi fericită sub steagul invincibil acesr an colectivul în care m unceşte a
O te frăţească şi a prieteniei Romin şi a Comitetului său [ în reg istrat un deosebit s u c c e s : nici o
său Central leninist in frunte g trainice pe care o poartă po- al. marxism-leninismului. In Central, în frunte cu tovară- ; brigadă, în nici o lună, n-a răm as sub
cu Nikit-a Sevgheevici Hruşciov ! vasta operă constructivă pe
Trăiască în veci prietenia g porul nostru marelui popor care o desfăşoară poporul ro- şui Gheorghe Gheorghiu-Dej. ; p l a n ! T rebuie s ă re c u n o aşte m că îri-
dintre popovul fomin şi po­ rnin, munca sa este înlesnită Mii de glasuri scandează ¦
poarele Uniunii Sovietice ! 6 sovietic. de relaţiile de colaborare sta­ Ir-adevăr nu-i un succes oarecare. N u
tornicite între statele socia­
(Ovaţii, urale prelungite). L> Victoriile istorice pe care le liste, de ajutorul pe care îl „P.M.R.—P.C.U.S.“, „R.P.R.— < este uşor ca lună de luna, aproape o
g înregistrează poporul sovietic primeşte din partea Uniunii
o in înfăptuirea măreţului pro- U.R.S.S. sînt in veci prietene“, < jum ătate de an, toate brigăzile unui
g gram de construire a comunis- Sovietice. Acest ajutor s-a
g mului însufleţeşte poporul „U.R.S.S. — bastion al pă- < sector să-şi depăşească sarcitlile de
plan.
cii e !“. !
Să vedem cum m unceşte harnicul
o nostru ca şi întreaga omenire manifestat cu putere şi în re­ Tovarăşului Hruşciov i se \ colectiv dc m ineri, cum au fost o bţi:
nufe aceste realizări.
g muncitoare şi constituie un giunea noastră şi a contribuit luminează daruri din partea \
g factor mobilizator in lupta tu- din plin la multe din înfăp­ oamenilor muncii din regiu- ! Dc m ultă vrem e în atenţia organiza-«
ţiei de p artid şi a celei sin d icale, a
g turor popoarelor pentru pace tuirile pe care le-aţi văzut. nea Bacău. Apoi delegaţia so- < o rganizaţiei U.T.M . şi a conducerii
tehnico-adm inistrativc â sectorului, a
o şi o viaţă fericită, Sintem încredinţaţi că vizita vietică oferă daruri colectivii- ! sta t îm b u n ătăţirea discipline: în m u n ­
că. S e m ai obişnuia c ă unii o am eni1
o Vizitînă regiunea noastră, dv. în Rominia va duce la o lui combinatului. < să lipsească nem otivat de la lucru.
A c e a sfa duce, fireşte Ia d e s c o m p le ­
g aţi putut vedea cîleva din in- şi mai mare întărire a priete­ La orele 17,45, delegaţia a Í ta rea form aţiilor dc lucru şi în u ltim ă
instanţă la ncîndeplinîrea planului de
o făptuirile noastre in anii pu- niei şi colaborării frăţeşti în­ plecai din Borzeşti, continuin- \
g terii populare. Dezvoltarea im- tre popoarele noastre. ău-şi călătoria prin ţară. \
o petuoasă a industriei şi con­ rAu luat apoi. cuvintul Sava (Agerpres). <
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O J O O O O O C O O O O O O O C kî^O O O O O O O O O O O O O O O ^O O O O C X X K X X ^ producţie. Iată de ce s-au luat num e­
roase m ăsu ri care să ducă Ia a s ig u ra ­
rea unei m ai bune prezenţe.
D a r rid icarea tu tu ro r brigăziloi* la
nivelul celor fruntaşe nu depinde n u ­
m ai de elim inarea absenţelor nem oti­
vate. E nevoie de asig u rarea celor m ai
bune condiţii telinîco-m ateriale dc lu ­
cru. Şi în această direcţie fa sectorul
11 a l m i n e i L o n e a s - a m u n c i i b i n e . B i ­
roul organizaţiei de partid a av u t
m ereu în atenţie această problem ă. D e
aceea, şeful dc sector, m aiştrii, sîn t
în p erm anenţă îndrum aţi să o rg an izeze
în a ş a fel m u n c a în e ît fiecare bri-i
g adă să aibă suficient front de lucru,
m ateriale şi vagonete goale.
A fost îm bunătăţită m ult organiza-
rea întrecerii socialiste. Se acordă o
atenţie deosebită criteriilor de în tre ­
cere. P e n tru acea sta sîn t stu d iate ‘în
am ănunt, cu m ultă grijă, condiţiile de
lucru la fiecare loc de m u n că, a ş a î n ­
eît pentru toate brigăzile întrecerea este
m ob ilizato are.
In acest fel s-a reuşit ca b rig ăzile
de m ineri să-şi dezvolte dc la lună la
lună succesele obţinute.
C um c şi firesc, faptul că în secto r
toate brigăzile au depăşit planul, a
V, v-. ' - îl} i-î'cf . d u s la o b ţinerea un o r realizări d eo se­
i bite în ce priveşte îndeplinirea indici­
lor dc plan. In luna trecută s-au ex tras
peste pian 640 tone de cărbune, iar în
V i z i t a 'd e le g a ţie i ele p a r t i d şf g u v e r n a m e n t a l e a U .R .S .S . î n T rim tc eu N . S. H r u ş c i o v l a G.'AVCb C e a c u p rim a ju m ătate a acestei lu n i 1133
*— c o m u n a C u z a . V o d ă , r e g i u n e a B u c u r c ş t i .
tone. 4