Page 72 - 1962-06
P. 72
pag ‘Í DRUMUL 'SOCIALISMULUI Nr. 232 9
mtNxts* i «îWWAiWiJüa»g|iiatu;>gcpgE*nm«y<tM«^^ i
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞT IR I In în tîm p inarea C o ngresului mondial penfru
dezarmare generală şi pace
„Deihi Tines": O m enirea nu va adm ite
să f ie nim icită
D E L IU 20 (A g erp res). — vităjii nesăbuite ale u n ei,m inorităţi ne
Salutînd Congresul m ondial pentru însem nate.
Popoarele sovietic şi romín sînt Vai de gre^e m Ifaiîa dezarm are g en erală şi pace ziarul M ilioane de oam eni simpli luptă ac
„Delhi T im es“ s c rie : „Popoarele aa tiv îm potriva experienţelor nuclearo,
obosit de atîtea discuţii interm inabile am ericane de pe insula Christm as. M a
RO M A 20 (A gerpres). — g en erală de 24 de ore, d acă cererile despre război. Piedica cea m ai m are joritatea covîrşitoare a popoarelor din
lor nu v o r fi sa tis fă c u te . în calea păcii o constituie Statele
pe veci împreuna „Valul de greve care a cuprins Ita U nite şi blocurile m ilitare agresive pe întreaga lum e se pronunţă îm potriva
lia la 19 iunie, relatează coresponden La Rom a greva de 24 de ore a func care le-au înjghebat. In actuala luptă
tul din R om a al agenţiei U nited P ress ţionarilor publici a paralizat activitatea dintre aţîţătorii la război şi partizanii războiului şi sprijină iritrntotul ideea
I n t e r n a t i o n a l , a p a r a l i z a t c e a fcnai m a r e ministerelor. Funcţionarii din restul păcii, aceştia din u rm ă trebuie să în
parte a industriei grele a ţării şi a c ţării au a n u n ţat că vor declara g re v in g ă . O m e n ire a n u v a a d m ite să fie dezarm ării generale. Poporul so
tivitatea serviciilor publice şi a lăsat v ă vineri şi Sîm bătă. G reviştii cer re nim icită din cau za planurilor şi acli
Presa din Moscova despre vizita delegaţiei de partid si guvernamentale ţara fără ziare“. form a totală a statutului funcţionari vietic şi g u v ern u l său în frunte cu
lor şi sporirea salariilor.
M uncitorii din industria oţelului şi Nikita H ruşciov, sin t ad ev ăraţi luptă
industria constructoare de m aşini, re G reva de 48 de ore a tipografilor a
sovietice în tara noasfra latează în continuare corespondentul, au lăsat m arţi ţara fără ziare. Această tori pentru pace şi p artizan i ai d e
o rg a n iz a t cea de-a d oua g re v ă de 24 g rev ă continuă şi m iercuri. U nicul ziar
X O O O ftO O O O O O O O O O O O O O O O XXXXXXXX >^iX VO<XXX >0000^ de ore în ultim ele opt zile în sp ri care a ap ăru t la R om a a fost o rg a z a rm ă rii g e n e r a le şi, to ta le ".-
nul V aticanului „O sservatore R om ano“.
x MOSCOVA 20. — Coresponden- dulea, autorii reportajului arată cit de, fără ventilaţie şi încălzire, cu jinul revendicărilor cu privire la spo M uncitorii luptă îm potriva înrăutăţirii
rirea salariilor. M uncitorii intenţionează condiţiilor de trai, cerînd sporirea sa
Ă Iul Agerpres transmite: „Bucureşliul nu este numai cen- utilaj învechit - şi murdar de mică lariilor şi condiţii m ai bune de m uncă.
Să declare sîm bătă o a treia g rev ă
§ Cititorii sovietici găsesc în pa- trul politic şi cultural al tării, ci putere şi cu o productivitate scă- „Primul pas spre dezarmare
trebuie făcut în (Germania“
X gina întîia a tuturor ziarelor din şi un mare oraş industrial ale că- zuiă, iar astăzi' una din cele mai
O Moscova reportaje amănunţite des- mi întreprinderi dau peste o cin- mari dintre ’cele 240 de întreprin-
0 pre vizita delegaţiei de partid şi cime din volumul producţiei indus- deri industriale ale capitalei romî-
guvernamentale a Uniunii Sovicli- triei grele, uşoare şi alimentare a ne". Corespondenţii relatează pe K O LN 20 (A gerpres). — gresul de la M oscova şi a com unicat
Congresul m ondial pentru d ezar că la lucrările congresului va parti
ce în frunte cu Nikita Scrgheevici tării". Corespondenta este ilustrată larg alît despre vizita la „Grivi(a m are g en e ra lă şi pace convocat la cipa o delegaţie a acestui partid. L a
Hruşciov în fura noastră. Ziarele cu fotografii. Tot în pagina întîia Roşie", cit şi despre vizitele la
publică corespondente speciale oglin- ziarul „Izvcstia" publica poezia lui Fundulea şi Ccacit M oscova are o im portanţă foarte m are M o sco v a, a sp u s el, se v a d is c u ta d e s
dinii ‘în mod viu însufleţirea cu Mihai Benittc. „Gindul arde ca o Ziarul reproduce fotografii primi- m ai ales avind în vedere că ia G ene pre dezarm area generală, lucru deose
care se manifestă cu acest prilej stea". ?e pr[n telefolo, înfăfişind aspecte Deţiiiaiţii spanioli sini: supuşi va se desfăşoară conferinţa pentm de b i t d e i m p o r t a n t , f o l o s i t o r şi- ju s t. I n
z a r m a r e -— a u d e c l a r a t î n t r - o c o n v o r prezent focarul cel m ai periculos al
maica piietenie diniic popoaicle Popoarele sovietic şi romîn sînt de la începerea tratativelor şi de
romin şi sovietic. pe w a - şmpreunp,u ?ste titlul pri- la mitingul care a avut loc la uzî- unos* toritul»! barbare bire cu un corespondent al agenţiei încordării internaţionale se află în
IA S S L. K n o rr şi von W estphalen, G erm ania şi de aceea U niunea G er
„Prietenia noastră este mai largă mei pagini a ziarului .,Pravda“ de vele Grivita Roşie", membri ai D irectoratului partidului m ană a păcii consideră că primul pas
vest-germ an „U niunea germ ană a p ă spre dezarm are trebuie făcut în aceas
decît Dunărea, mai înaltă deţii miercuri, consacrată integral ca şi „Intilniri frăţeşti pe pămînt fru- — Scrisoarea unor grevişti întemniţaţi — cii“. C onferinţa de la G eneva, a su b tă ţară. „U niunea germ ană a păcii“
liniat L. Knorr, a d em o n strat că, ac intenţionează să prezinte spre dezba
Carpa(ii“. Iată titlul reportajului pagina a doua, vizitei delegaţiei. so- icscu („Comsomolskaia Pravda"). ţiunile forţelor cointeresate economic tere p a rtic ip a n ţilo r Ia c o n g re su l d e la
şi politic în cursa în arm ărilo r sîn t in M oscova un docum ent întocm it în spi
publicat în „Izvcstia" de mărfi sca- vieticc în tara noastră. Sînt pttbli- „ Uniunea Sovietică şi Romînia sini P A R IS 20 (Ager,preş). — care le com it guvernul şi politia. In t r - o c o n t r a d i c ţ i e t o t m a i f l a g r a n t ă Cu r itu l a c e s t e i id ei. E l v a (i s u p u s în
aceste m om ente dram atice, cînd tot voinţa de pace a popoarelor, cu dorin prealabil discuţiei u nor cercuri largi
ra, sub semnătura trimişilor speciali mşe /e.vtcle integrale ale cuvînlărilor adevărate prietene (..Krasnaia Zvez- Z i a r u l „ L ’H u m a n i t é “ p u b l i c ă t e x
tul unei scrisori adresate unor avo poporul se ridică pentru a cerc o le ţa popoarelor de a se pune capăt po ale opiniei publice vest-germ ane.
o ai ziarului la Bucureşti. „Prietenia rostite de tovarăşii Gheorghe Glieor- da"), ..Romînia muncitoare salută caţi spanioli de către 24 de grevişti liticii „ră z b o iu lu i re c e “ şi cu rsei în ar- Alături de delegaţia U niunii g er;
ooo deţinuţi la una din închisorile fran- gitim ă creştere a salariilor dc m ize
oooooo. popoarelor sovietic şi romîn - n/du-Dej şi Nikita Scrgheevici H m - ' pc sovieljci‘" (Trud), „PHe- chiste d in provincia O viedo, care de rie şi u n m inim de libertăţi d em o m ărilor. C u cit opinia publică m o n m an e a păcii, la congresul de la M os
m ască m etodele de tortură la care cratice, orice ap aren ţă de legalitate d ia lă v a fi m o b ilizată m a i a ctiv la
omintcsc corespondenţii — are ra- c;ov \„ Grivifa Roşie“. Sub titlul .. . '. „ _ sînt supuşi. a dispărut. lu p ta p e n tru pace, cu a tit le v a fi m a i cova intenţionează să participe, de
asem enea, reprezentanţi ai mai m ul
clăcini profunde in trecut. Ea a fost JntUniri frăţeşti“, trimişii speciali tenu sc_ mUhlesc (Sovetshaia os- ,,Dc la începutul grevelor din M uncitorii asturieni sînt deţinuţi
A sturia, sc a ra tă în scrisoare, noi şi d e p o r t a ţ i în l a g ă r e d c c o n c e n t r a
cimentată de sîngele vărsat de os- n; Pravdci“ la Bucureşti scriu iii" citeva dintre titlurile sub am fost obiectul sau noi sîntem m a r re cu sutele. D eţinuţii sint supuşi ce
lo r m ai b ru ta le to rtu ri şi m en ţin u ţi
laşii sovietici şi de glorioşii fii ai printre altele: „Oaspeţii sovietici care au apărut in ziarele sovietice
Romîniei în lupta împotriva fas- sfnţ întâmpinaţi pretutindeni unde !!c miercuri reportajele şi infornia-
O chinului. 'Această prietenie a eres- „pnr cu braţele 'deschise, ca finele tiile despre vizita delegaţiei sovie
0 cui şi s-a dezvoltat după instaura- nH ??ţ mai dragi, nniti cit oaine-
muncii din România prin legă- tice la Bucureşti,
q rea puteriipopulare şi acum a de-
0 venit o forţă măreaţă şi invinci- turile indestructibile ale frăţiei“ . x z o o o o o o o o o o o o n >caooooococ> t o r i i a c t e l o r a r b i t r a r e şi c r i m e l o r p c î n î n c h i s o a r e î n m a j o r i t a t e a c a z u r i g r e u s t r a t e g i l o r „ r ă z b o i u l u i r e c e “ s ă - ş i t o r o r g a n i z a ţ i i o b ş t e ş t i d i n R .F .G .. d e
o bilă“. Înainte de a relata amanun- Autorii corespondentei vorbesc apoi, lor f ă ră a fi fost ju d ecaţi, alţii se continue politica. femei, d e tin eret, p acifiste, p recu m şi
O (it despre vizitele făcute de dele- 'despre ..Grivifa Roşie". ..în trecut, văd condam naţi la am enzi arbitrare L. K n o rr a v o rb it d e s p re pregătirile. organizaţii care reprezintă intelectua
m erg în d în tre 1.000 şi 6.000 dc p e
O ga(ie la „ Grivifa Roşie“ şi la Fim- formată din ateliere cu secţii scun- Experfi americani prevăd o nouă recesiune setas. „U niunii germ ane a păcii“ pentru con litatea progresistă vest-gerinană.
a econom iei S. U. A. D u p ă cc au fost supuşi la toate
OOyo00OOO0OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OOCOOOO<XXXX>OO
procedeele dc to rtu ră deţinuţii sînt
Ist a p ă r a r e a lui Ailiosne G izen ga! N E W Y O R K 20 (A g e rp rc s ). — prevederi datează încă dinainte de re trecuţi prin faţa agenţilor brigăzii „Să nu admitem dezlănţuirea
politice speciale sau brigăzii specia
— Apelul Colegiului internaţional al juriştilor — După cum relatează agenţia A sso centele s c ă d e ri sp e c ta c u lo a se de la le de inform aţii, p en tru a le sm ul unui război nuclear“
ciated P ress, v o rb in d la se siu n ea co n bursă. „S ingura problem ă este de a ge „m ărturisiri“ care vor servi ulte
CAIRO 20 (Agerpres). — ne printre altele: In ultima vre ferinţei federale pentru problem ele dc se stabili timpul exact cînd se va rior tribunalului m ilitar pentru con DJAKARTA 20 (Agerpres). - rirea păcii. Să ne consacrăm
La 19 iunie la Cairo a avut me din I.eopoldvilie parvin in statistică m uncitorească din Statele p ro d u c e “, a sp u s el. dam narea la pedepse monstruoase. U r toate forţele luptei pentru pace,
loc o conferinţă de presă or formaţii îngrijorătoare cu pri IJuitc, care se ţine la A tlantic City, m ează o perioadă de citeva ore dc „Să nu admitem dezlănţuirea pentru dezarmarea generală !
ganizată de Colegiul internaţio vire la soarta lui Gizenga. Co statul New Jersey, E w an Clagne, co D upă părerea lui Clagne, care este în carcerare, d u p ă care ei sînt scoşi unui război nuclear“, sub acest
nal al juriştilor în apărarea lui legiul juriştilor atrage atenţia m isar al guvernului pentru aceste pro de fapt părerea unui m are num ăr de din închisoare pentru a fi supuşi titlu ziarul „Merdeka“ a publi „Guardian“ condamnă
Antoine Gizenga, deţinut ac asupra acestui fapt şi cheamă bleme a declarat că este probabil ca experţi am ericani în problemele de eco la noi in te ro g a to rii n o c tu rn e şi la cat la 19 iunie un articol de exploziile nucleare
tualmente pe insula Bolabem- opinia publică internaţională să in anul 1963 în 3.U .A . să se producă nomie, una din cauzele scăderilor dc noi şedinţe de to rtu ră...“, sc a ra tă în fond în care protestează cu ho-
ba. în delta1fluviului Congo. depună eforturi maxime pentru o nouă recesiune econom ică. Aceste Ia b u rs ă o c o n stitu ie ritm ul încetinit încheierea scrisorii.
a nu permite repetarea trage al creşterii economiei în Staiele Uniic.
Luînd cuvîntul la conferinţa diei lui Patrice Lumumba şi a
de presă, cunoscutul avocat gui- obţine punerea în libertate a lui : k tărîre împotriva experienţelor americane la mare
nez Sikhe Kamara, preşedinte Antoine Gizenga, nucleare americane.
le Colegiului, a declarat că In Adunarea Generală a O. N. U. M A D R ID 20 (Agerprcs). — altitudine
Preşedintele colegiului a de Nu putem să ne uităm cu in
acesta îşi propune ca sarcină P otrivit ştirilor pe care le transm ite diferenţă cum se fac pregătiri LO N D RA 20 (A gerpres): —
apărarea lui Antoine Gizenga, clarat !a conferinţa de presă că pentru a fi distruşi, scrie zia Nici o Iară n u a re dreptul să ateu.
fost vicepreşedinte al Consiliului Dezbateri i n problem a sil naţiei agenţia France Pressc, în cursul m a rul. Indonezia şi popoarele iu teze la atm o sfera terestră num ai in
de Miniştri al Republicii Congo, acest colegiu, care este alcătuit din Rhodesia de sud bitoare de pace din întreaga virtuiea propriei sale hotărîri unilate
rilor acţiuni greviste care s-au des lume trebuie să facă tot posi rale, scrie ziarul englez „G u ard ian “,
arestat şi deţinut în med ilegal. din zece avocaţi din diferite condam nînd exploziile nucleare am e
„Dorim să cunoaştem motivele făşurat săptăm înile trecute în S pa bilul pentru a interzice aceste ricane la m are altitudine.
ţări, a solicitat reprezentanţa experienţe nucleare, a împiedi Prim ejdia, scrie în continuare zia
arestării lui Gizenga şi de aceea nia, poliţia franchistă a arestat peste ca dezlănţuirea unui război, a rul, c o n s tă în fap tu l c ă efectu în d ex«
diplomatică a Republicii Congo lupta cu fermitate pentru întă perienje care influenţează asupra în
cerem să ni se elibereze vize de NEW YORK 20 (Agerpres).— siei de sud, prezentat de 16 sta 100 de m uncitori p a rtic ip a n ţi la g re tregului spaţiu periterestru, am ericanii
la Cairo să elibereze juriştilor te afro-asiatice. (In prezent nu creează o serie de precedente. In prin
intrare în Congo, a declarat S, Iii şedinţa plenară din 19 iu mărul iniţiatorilor acestei rezo vă în provincia G uipúzcoa. A restările cipiu nu există nici . o deosebire iu-
vize de intrare în Congo în ve nie a celei de-a 16-a sesiuni a tre ex p erim en tarea bom belor în cen
Kamara. Nu vrem ca lui Gi Adunării Generale a O.N.U. a luţii este de 38). în rîndurile m uncitorilor care au
derea stabilirii unui contact di continuat discutarea problemei
zenga să-i fie hărăzită soarta situaţiei din Rhodesia de sud. Proiectul de rezoluţie preve p a r tic ip a t la g re v ă şi a le e le m e n te
rect cu Gizenga. Colegiul a ce Adunarea Generală a O.N.U., a de printre altele suprimarea
tristă a lui Patrice Lumumba“. spus în cuvîntarea sa L. E. Ki- „constituţei“ din 1961 şi elabo lor dem ocratice continuă. Zilele tre
rut de asemenea reprezentanţei zea, reprezentantul R.S.S. Ucrai rarea cu participarea unor re
S. Kamara a dat citire ape prezentanţi ai populaţiei abo cute. în localitatea Sababell din C a
diplomatice să-i pună la dispo
lului Colegiului către opinia pu ziţie toată informaţia necesară talonia, au fost arestaţi 4 m uncitori,
blică mondială, în care se spu cu privire la starea sănătăţii si acuzaţi de a fi sprijinit dreptul la
la situaţia lui Antoine Gizenga. grevă al m uncitorilor.
nene, este datoare să sprijine rigene a unei adevărate consti rH H = tura radiaţiilor şi de pildă infectarea
botăririle privitoare la Rhodesia tuţii care să asigure drepturile curentului L abrador sau crearea în
de sud, luate de Comitetul Spe poporului sud-rhodesian în con O nouă provocare a revanşarzilor C alifornia a unei ierni o-tificiale. T oa
cial O.N.U. pentru examinarea formitate cu Carta O.N.U. şi cu la frontiera R. D. Germane te acestea sîn t în prezent cu neputin
Declaraţia cu privire la acorda ţă, d ar s-ar pulea să nu fie întotdea
O operaţiune încununată de succes problemei aplicării Declaraţiei rea independenţei ţărilor şi po cu Berlinul occidental una aşa. Trebuie elaborată o anum ită
a fo rţe lo r patriotice din Vietnamul de sud cu privire la acordarea indepen poarelor coloniale. regulă pentru a hotărî care experienţe
denţei ţărilor şi popoarelor colo BERLIN 20 (Agerpres). — tul a opus rezistenţă. Cu cîte-
S A lG O N 20 (A gerpres). — ţeri a m e ric a n i şi 15 soldaţi din a r niale. Delegatul ucrainean şi-a Pe o poziţie tipică pentru re După cum reiese dintr-un co va focuri de revolver el a ucis globale sînt adm isibile şi care nu sînt
Ziarul „N ew York Tim es“, publică m ata dictatorului sud-vietnam ez. exprimat părerea că Adunarea prezentanţii blocului occidental municat dat publicităţii de de pe caporalul Paul Rheinhold adm isibile. Principiile dreptului in
o inform aţie a corespondentului său Generală trebuie să ceară acor s-a. situat delegatul Canadei partamentul presei al Ministe Huhn, funcţionar la poliţia de
special la Saigon, B ig g art în care se Partizanii, relatează corespondentul darea independenţei Rhodesiei care a căutat cu zel să dove rului Afacerilor Interne al Re frontieră a R.D. Germane, după ternaţional trebuie să predom ine asu
vorbeşte despre una din recentele ope am erican, au capturat atîtea an u r de de sud pînă ia sfirşitul anului dească că cea mai bună solu publicii Democrate Germane, în care a fugit înapoi în Berlinul pra considerentelor de ordin pur m i
raţiuni ale forţelor patriotice din Viet fabricaţie am ericană incit au renunţat 1962. Vorbitorul a chemat pe ţie ar fi sprijinirea de către seara zilei de 18 iunie la fron occidental. litar. Git tim p nu este încă ţîrziu tre
nam ul de sud. la vechile lor arm e nem al avind ce face delegaţi să ceară Angliei anu Adunarea Generală a „eforturi tiera capitalei R.D. Germane cu buie încheiat un acord internaţional
Corespondentul am erican recunoaş cu ele. larea „constituţiei“ rasiste din lor Angliei pentru a obţine re Berlinul occidental, în apropie Această nouă provocare, pusă
te cu am ărăciu n e că în cursul acţiunii 1961 şi dizolvarea Federaţiei zolvarea problemelor politice ale rea străzii Jerusalemstrasse a Ia cale din „oraşul de front“ cu privire la dem ilitarizarea C osm osu
pe care o descrie, o coloană motori Ziarul am erican consideră acest atac Rhodesiei şi Nyassalandului, Federaţiei Rhodesiei şi Nyassa- fost descoperit un agent vest- împotriva pazei de frontieră a lui.
za tă a trupelor lui N go Dinh Diem, al forţelor patriotice ca „o operaţie constituită pentru consolidarea berlinez care se strecurase prin- R.D. Germane, în urma căreia
d o lată cu echipam ent am erican şi în strălucită“. Partizanii s-au pregătit bine puterii colonialiştilor in această landului". tr-un tunel subteran din Berli a fost ucis încă un funcţionar Şi a doua explozie
de luptă, scrie B iggart. A ceastă pre Discutarea problemei situaţiei nul occidental pe teritoriul al poliţiei de frontieră, a fost
gătire, subliniază „New York Tim es“, R. D. Germane, fn momentul săvîrşită, după cum subliniază a eşuat
din Rhodesia de sud continuă. cînd urma să fie arestat, agen Ministerul Afacerilor Interne,
în scurtă vreme după discursu NEW YORK 20 (Agerpres). —
regiune a Africii. j rile instigatoare rostite în Ber Statele Unite au eşuat pen
linul occidental de Adenauer, tru a doua oară la 20 iunie in
In şedinţa de marţi au luat Bundeswehrul păşeşte cancelarul R. F. Germane, şi încercarea de a efectua o explo
zie nucleară în spaţiul cosmic
în regiunea insulei Johnston
din Oceanul Pacific. După cum
cad rată cu specialişti din S.U.A., a a fost făcută sub ochii m ultor ţărani cuvîntul de asemenea reprezen pe pămintul Angliei Brandt, primarul Berlinului oc relatează agenţiile de informaţii
fost încercuită de partizani şi dis tanţii Tanganicăi şi Liberiei, cidental. americane, racheta „Tlior“, pur
tru să în apropiere de B an -K at. In locali d ar nici unul dintre ei nu ap care au sprijinit proiectul de tătoare de încărcătură nuclea
această luptă au fost omoriti doi ofi rezoluţie în problema Rhode Moartea caporalului Huhn, ră a fost distrusă la comandă
inform at garnizoana sud-vietnam eză LONDRA 20 (A gerpres). — tul e n g l e z “... C o m a n d a m e n tu l v e s t-g e r- care a fost ucis la postul sau de pe Pămînt eurînd după lan
din Ban-Kat. in portul Pem broke a sosit primul m an, dîndu-şi* se a m a de ostilitatea cu de un agent al ultrareacţiona- sare, din cauza unor defecţiuni
co ntingent eu soldaţi şi ofiţeri ai Buu- c a re ii v o r în tîm p in a e n g lezii pe mi- rilor vest-germani şi vest-berli- tehnice. Schijele rachetei şi în
de.sweliruiui eu 40 de tan cu ri de pro- lilarii vest-germ ani a hotărît să reducă cărcătura nucleară ău căzut în
cutciie am erican a şi aproxim ativ 70 nezi a stîrnit un nou val de in
alţe m aşini militare. la m i n i m u m c o n t a c t e l e s o l d a ţ i l o r c u dignare în rîndurile populaţiei ocean. Nu s-a produs explozia
Ziarul „D aily M irro r“ scrie cu iro populaţia. Republicii Democrate Germane. nucleară.
nie că „lanchişiii vest-g erm an i îşi vor
începe ofensivă asupra W alesului. In
eurînd tancurile lor vor deveni o
S c u r t e ş t ir i® S c u r t e ş t i r i • S c u r t e ş t ir iparle a peisajului local“. In total pe
Aspect din Re poligonul d e la C a stlc m a rtin vor face ATENA. — La 19 iunie s-au des France Pressc. a fost întrerupt miercuri HAGA. — Camera Deputaţilor din
publica G liana, antrenam ente şapte batalioane dc tan chis la Atena lucrările colocviului in la ora S dimineaţa. Metroul nit func parlamentul olandez a adoptai la 19
unde femeile pă curi din R.F. G erm ană. ternaţional asupra spectacolului pen ţionează, relatează in continuare agen iunie cu SS dc voturi, contra 41, o
trund in toate ra tru marele public. La acest coloc ţia, şi in mod practic, traficul a în moţiune prin care re prevede că Olan
murile de activi L a fel ca şi in a r m I p re c e d e n t so- viu internaţional, care se desfăşoară cetat complet pc liniile ferate subur da nu va fi de acord cu intrarea
tate. IN FOTO: sirca tanchiştilo'r din R. F. G erm an ă sub auspiciile unor organizaţii inter bane. Lipsite de curent electric, nu în „Piafa comună“ a unei (ări in care
O tînără ghaneză stîrneşte indignarea profundă a popu naţionale de specialitate in colabora meroase întreprinderi şi-au închis por nu există un parlament constituit prin
îşi însuşeşte pro laţie! din ţară. In W ales din iniţiativa re cu U.N.E.S.C.O., participa şi o ţile pînă joi. Tot miercuri a înce alegeri democratice, şi în care nu este
fesiunea de me „C om itetului dc luptă îm potriva dizlo- delegaţie a R.P. Romînc în frunte cu put greva generală perlată a fero asigurată libertatea de organizare sin
canic. eării trupelor vest-germ ane în W ales" altistul poporului, Radu Beligan. La viarilor din Franţa. dicală. După cum subliniază agenţia
si a unei serii de alte organizaţii a deschiderea colocviului a fost prezent France Prcsse, această moţiune se
fost adoptată hotărîrea dc a o rg a dc asemenea, ambasadorul R.P. Ro PARIS. — La 19 iunie, în oră referă în special la Spania franchis
niza ia 30 iunie la C a stlc m a rtin o p u mâne la Alena, Mircea Bălăneşcu şi şelul Saint-Pol-de-Lcon din departa tă a cărei aderare la Piaţa comună
ternică dem onstraţie dc protest. N u alli membri ai ambasadei. Tot in mentul Finistere, a avut loc o pu este cerută dc unele cercuri occi
m eroase o rganizaţii obşteşti, politice şi cursul zilei dc marii a sosit la Atena, ternică demonstraţie a ţăranilor cam dentale.
sindicale aii an u n ţa t că, vor să parti venind dc la Bucureşti, Filarmonica au protestat împotriva politicii eco
cipe îa această dem onstraţie. de Stal „George Enescu“. nomice a guvernului francez. BONN. — La 19 iunie, în apro
C om entatorul diplom atic al ziarului PARIS. — G r e u « declarată marţi, ROMA. — La Roma a începui piere de oraşul Norvenich, s-au pră
„Sunday T elegraph“, scrie în legătură dc munciloiii din industriile dc gaz procesul înscenat împotriva celor 43
eu aceasta că „persoane oficiale, e n şi electricitate clin Franja continuo dc antifascişti care au participat la buşit simultan trei avioane de vînă-
gleze şi v est-germ ane, au elab o rat ex- şi miercuri. Curentul clcclric, anunţă memorabilele evenimente din iunie fi
' trem de am ăn u n ţit m ăsuri de precau iulie 1960 la Gcnita. toarc cu reacţie vest-germane. Pilo
ţie sp-e a evita ciocnirile pe păm în-
ţii au murit.
R e d a c ţ i a ş î a d m i n i s t r a ţ i a z !a r u l u l : s t r . 6 M a r t i e n r. 9. l e t e f o n : 188, 189, 7 5 , 6 7 4 , T a x a p l ă t i t ă in n u m e r a r c o n f o r m a p r o b ă r i i D ir e c ţie i G e n e r a l e P. f.T .R . n r. 263.328 d i n 6 n o i e m b r i e (949. — T i p a r u l : î n t r e p r i n d e r e a P o l i g r a f i c ă „ l A la i“ — D e v a .